"Cazul Precup" si implicatiile lui, Spionaj in Basarabia, complot la Bucuresti si…o ancheta la Targu-Mures

Vasile Niculescu, Zaharia Husarescu si Victor Precup…Trei destine care s-au intersectat in mod nefast. Mai ales pentru ultimul dintre ei. Primii doi au fost militari de cariera. Cel de-al treilea, ofiter de informatii. Vasile Niculescu - "pilotul Marii Uniri", cum pe drept cuvant i s-a spus - a trait demn, murind discret si aproape uitat. Meritele sale i-au fost recunoscute postum. Prea tarziu insa pentru el. Zaharia Husarescu, un profesionist al informatiilor, si-a consumat ultimii ani de viata in arestul Securitatii din Targu-Mures, fiind arestat la aproape 80 de ani. Ardeleanul Victor Precup a fost un militar controversat, aventurier, carierist, suspectat de spionaj si complotist dovedit. Vremurile prin care i-a fost dat sa treaca nu l-au afectat. Lipsit de orice scrupule morale s-a adaptat la ele precum un cameleon. Si a supravietuit. In toate timpurile…Pentru cei ca el, lipsiti de demnitate si onoare, instinctul de supravietuire a fost, este si va fi mereu mai presus de orice. Ce legatura a existat de fapt intre cei trei?

Intr-un numar trecut al acestui ziar - cel din 1 decembrie 2008 - aratam odiseea locotenentului aviator Vasile Niculescu. Pe data de 23 noiembrie 1918, Niculescu impreuna cu capitanul (pe atunci) Victor Precup au zburat de la Bacau la Blaj, pentru a transporta documente de mare importanta in vederea convocarii Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Zborul s-a desfasurat cu un avion tip "Farman – 40" cu carlinga deschisa, in prag de iarna, peste munti, cu instrumente de navigatie rudimentare si fara nici un fel de dirijare de la sol. A fost nu numai un act de mare curaj, daruire si sacrificiu, dar si o proba de mare pricepere profesionala din partea celui aflat la mansa avionului, lt. aviator Vasile Niculescu.

Ciudatul joc al hazardului…

Dupa razboi, Niculescu a mai ramas pentru un timp in Basarabia si, din ordinul Marelui Stat Major al Armatei, a indeplinit mai multe misiuni de recunoastere si informare in liniile bolsevice din Transnistria fiind luat la un moment dat prizonier si eliberat dupa o scurta captivitate. Uitat sau ignorat de politicieni, dar si de capii vremelnici ai ostirii, Vasile Niculescu - pilotul Marii Uniri, cum a intrat in istorie - a demisionat din armata in octombrie 1937. Avea varsta de 46 de ani, gradul de capitan si nicio perspectiva de avansare la gradul urmator. Pentru un om care fusese pe nedrept ignorat de toate regimurile politice, demisia de onoare a reprezentat singurul sau gest de fronda. Niculescu a murit in 1981, intr-un deplin anonimat, la venerabila varsta de 90 de ani dupa ce, cateva zeci de ani, practicase in civilie obscura meserie de ceasornicar. In schimb, controversatul capitan Victor Precup, fostul tovaras al lui Niculescu in zborul acestuia de peste Carpati din noiembrie 1918, a traversat cu bine mai multeregimuri politice ajungand sub comunisti la gradul de general locotenent. Este interesat de remarcat faptul ca in Basarabia, destinele celor trei - Niculescu, Husarescu si Precup - s-au intersectat la un moment dat, fiecare dintre ei fiind implicat sub o forma sau alta in procurarea de informatii pentru serviciile speciale ale statului roman.

Victor Precup, un personaj enigmatic

Nascut in 1889, Victor Precup era nepotul cunoscutului om politic Stefan Cicio Pop (1864-1934). Acesta fusese membru marcant al PNR (apoi al PNT), deputat in Parlamentul de la Budapesta si apoi vicepresedinte al Adunarii Nationale de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. In cadrul Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Cicio Pop a detinut chiar portofoliul Apararii, iar ulterior, dupa Marea Unire, si alte demnitati in cadrul Regatului roman (ministru de Externe in timpul guvernarii Maniu si presedinte al Camerei Deputatilor). Acest fapt avea sa-i serveasca intr-un anume fel si ambitiosului si carieristului sau nepot, Victor Precup, intrat intr-un complicat si enigmatic joc, neelucidat pe deplin nici pana azi. In anul 1916, Victor Precup era ofiter in armata austro-ungara, dar la scurt timp a trecut Carpatii in Regatul Romaniei alaturi de viitorul mitropolit Balan. A fost integrat in armata romana cu gradul de capitan, iar inalta protectie de care se bucura l-a ajutat sa urce rapid in grad si in functii. In 1921 era deja maior, iar peste foarte putini ani, locotenent colonel si apoi colonel. Insa ascensiunea sa nu a fost suficient de rapida pentru ambitiile pe care le nutrea.

Complotistul Precup

Ros de ambitii, carierist si arivist, Precup era preocupat in mod mai mult decat evident de propria sa ascensiune din care isi facuse un adevarat scop in viata. El nu a ezitat sa se implice alaturi de Iuliu Maniu si de unchiul sau Stefan Cicio Pop, in complotul din 1930, care a avut drept urmare readucerea si reinstalarea pe tronul Romaniei a lui Carol al II-lea. Asteptarile sale din partea Regelui - se visa ministru al Apararii - nu au avut rezultatul scontat. Asa ca a devenit anticarlist si republican infocat, de data aceasta punand la cale un complot impotriva lui Carol al II-lea. Incercarea de asasinare a lui Carol al II-lea, preconizata pentru data de 7 aprilie 1934, nu a avut succes, desi complotistii (in special ofiteri din Ministerul Apararii originari din Transilvania) pregatisera actiunea din timp, procurandu-si in acest scop arme si dinamita. Precup, capul actiunii complotiste, precum si ceilalti 10 ofiteri participanti au fost arestati din ordinul lui Mihail Moruzov, seful S.S.I., chiar in ziua cand urma sa se declanseze actiunea. Condamnat la inchisoare, cu degradare militara si pierderea unor drepturi civile, Victor Precup a fost eliberat in 1940 fiind gratiat de executarea restului de pedeapsa. Insa steaua lui Precup nu apusese. Inzestrat cu o capacitate de adaptare deosebita, vremurile noi care se intrezareau la orizont s-au dovedit pentru el o noua provocare.

Exagerand vadit, Radio Budapesta informeaza despre complot

Din cauza cenzurii impuse de Regele Carol al II-lea, complotul de la Bucuresti din 7 aprilie 1934 a fost prea putin mediatizat in presa romana, ori acest fapt a dat frau liber imaginatiei si speculatiilor… atat in tara, dar mai ales in strainatate. Referitor la consecintele neinformarii cititorilor, atragea atentia si Stelian Popescu, cunoscut jurnalist din epoca si director al ziarului "Universul". Spre exemplu, Radio Budapesta difuza stiri alarmante si exagerate referitoare la respectivul complot aratand ca la acesta ar fi participat 120 de ofiteri (!?), toti din Transilvania si ca de fapt, in toata armata din Transilvania ar fi existat o stare "de fierbere". Preluate de unele publicatii straine, informatiile vadit exagerate, comunicate de Radio Budapesta au fost si mai mult amplificate. Astfel, "Sunday Times", din 15 aprilie 1934 scria ca "este un complot de mare amploare, in care este implicata armata…". In acelasi registru se inscriu si informatiile aparute in "Daily Express", din 14 aprilie 1934, care publica stirea ca Regele s-ar afla la Sinaia unde este pazit de detectivi inarmati, pentru ca nu mai are incredere in armata sau cea publicata de "Frankfurter Volksblatt" din 18 aprilie 1934, care insera o informatie potrivit careia, in Romania, era iminenta izbucnirea unui razboi civil. Cu adevarat interesant este insa un raport informativ trimis la Bucuresti de catre Centrul de Informatii din Oradea, subordonat Marelui Stat Major al Armatei. In cuprinsul acestuia se arata faptul ca pe data de 3 aprilie 1934 - atentie! cu 4 zile inaintea datei preconizate pentru declansarea actiunii complotiste de la Bucuresti - ofiterii, subofiterii si soldatii din armata maghiara aflati in concedii sau permisii, au fost rechemati urgent la unitati.

Victor Precup, un infocat simpatizant comunist

Condamnat la inchisoare, colonelul Victor Precup si-a executat cea mai mare parte din pedeapsa in inchisoarea Doftana. Intr-un fel a fost pentru el o sansa. Asa a ajuns sa-l cunoasca pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul comunist de mai tarziu. Interesati in a penetra armata, a obtine informatii si a castiga simpatizanti din randurile ei, comunistii l-au cultivat pe Precup, care a aderat la P.C. din Romania. Iesit din inchisoare ca urmare a gratierii, Precup a infiintat firma "Portex", care se ocupa cu comertul de produse de marochinarie, articole textile si chimicale. O existenta aproape banala…Dar nu a scapat atentiei Sigurantei. Intr-o nota raport din iulie 1944, intocmita de un lucrator din Siguranta si care se referea la activitatea din iunie 1943, a lui Stefan Foris, fost conducator al P.C. din Romania, acesta indica unui oarecare "Eugen" (nume conspirativ), sa ia legatura "cu un colonel care a fost inchis". Ori, concluziona cel care intocmise nota raport, colonelul care a fost inchis era Victor Precup. In aprilie 1945, Regele Mihai a semnat decretul de inaintare a lui Victor Precup la gradul de general-locotenent, acesta fiind reabilitat si reintegrat in armata. La 1 februarie 1948, dupa ce mai inainte "pusese umarul" la accederea comunistilor la putere implicandu-se activ in falsificarea alegerilor din 1946, in regiunea Cluj, unde activa in armata, a trecut in rezerva, bucurandu-se de toate onorurile gradului si functiei. Asta pana in septembrie 1958, cand Victor Precup a decedat.

(Urmare in numarul viitor)

Nicolae BALINT

CASETA

Parte din aceste informatii sunt edite, iar altele inedite. Cele edite au fost procurate de autor din revistele "Magazin istoric" (nr. 12i1992, nr. 12i1998) si din volumul "Istoria loviturilor de stat din Romania" a lui Alex Mihai Stoenescu. Cele inedite au fost procurate de autor din studiul si analiza Fondului Procuratura Militara Principala Targu-Mures, fond aflat in custodia DJAN Mures.

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a707-Cazul-Precup-si-implicatiile-lui-Spionaj-in-Basarabia-complot-la-Bucuresti-si…o-ancheta-la-Targu-Mures.aspx