REPORTAJ - Detinut la Periprava: Îl stiu pe Ficior. Un taran îndesat, ce umbla tantos si stia sa bata bine



Clujeanul Traian Neamtu e unul din fostii detinuti de la Periprava, condamnat la 10 ani pentru ca a vrut sa il impuste pe Gheorghiu-Dej. La 79 de ani, isi aminteste de tortionarul Ion Ficior ca de "un tip de taran indesat, dur, care umbla tantos, cu cizmele lustruite" si care "stia sa bata bine".
 Medic psihiatru ajuns acum la pensie, Neamtu spune ca, pe langa Ficior si Visinescu, "sunt sute care si-au batut joc de romanii care nu au dorit decat sa lupte pentru neam si tara".

"Ion Ficior l-a batut pe fratele meu, l-a pus in lanturi si l-a bagat la izolare intrucat si-a permis sa se atinga de omul lor de legatura"

Traian Neamtu are 79 de ani, a fost detinut politic si a petrecut sase ani in celulele inchisorii Gherla, prin coloniile de munca de la Periprava, Salcia si Stoienesti. Acum este presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania (AFDPR) Cluj si isi aminteste de parca ar fi fost ieri ce a patimit in urma cu 55 de ani, chinurile si suferintele indurate, bataile si infometarea.
 Il stie bine si pe Ion Ficior, pe care l-a intalnit la Periprava, unde a fost detinut in doua randuri.

"Am fost detinut in Colonia de Munca de la Periprava in doua randuri, din decembrie 1959 pana in vara anului 1960 si apoi inca un timp in anul 1963. La Periprava, unde am ajuns in 6 decembrie 1959, am construit doua blocuri din caramizi pentru ofiteri si gardieni. Acolo erau peste 4.000 de tarani care nu vroiau sa intre in colectiv, legionari, retinuti administrativ. La Periprava l-am cunoscut pe acest Ion Ficior, era locotenent major. Era un tip de taran indesat, bine cladit, dur, care umbla tantos, cu cizmele lustruite. tin minte ca avea un cal alb, cu care vizita centrele de lucru. stia sa bata bine, cand batea, stiai ca ai capatat, cand primeai o palma sa te intorci peste cap. Eu, personal, am scapat si nu am fost batut de el, dar l-a batut pe fratele meu, Augustin Neamtu, care l-a lovit pe un turnator notoriu si a intrat pe mana lui Ficior, care i-a aratat cum se bate. L-a pus in lanturi si l-a bagat la izolare, pentru ca si-a permis sa se atinga de omul lor de legatura", povesteste Neamtu.

El spune ca nu era nevoie de un motiv pentru a fi batuti.


"Pentru ei nu era nevoie de un motiv sa ne bata, te bateau daca nu le placea cum umblai. L-am auzit acum ca a spus ca detinutii au murit de batranete la Periprava, dar sa-si aminteasca numai de capitanul Duca, din Gherla, din lotul de la Targoviste, care a murit de foame la 30 de ani, ultimele lui cuvinte fiind «n-aveti o bucata de paine?». La fel a murit acolo si parintele Bacotiu. Mureau pe capete si erau adunati intr-o camera mica, iar pana venea tovarasul procuror, oamenii erau mancati de sobolani. Iarna inghetau si apoi cadavrele, in pielea goala, erau puse intr-un carucior pentru ca hainele statului nu puteau fi bagate in pamant, costau bani, si ingropate in gropi comune", rememoreaza Traian Neamtu.

Neamtu mai spune ca suferintele indurate nu le poate intelege nimeni, numai cei care au fost acolo, conditiile de munca si de trai din acele colonii fiind inumane, iar detinutii erau infometati si batuti.

"Era o mizerie totala. Beam apa din Dunare si dormeam cu soarecii printre noi. Ne acopeream gura cu o batista ca sa nu ne intre soarecii in gura. Daca culegeam scaieti de pe camp si lasam, cumva, unul in urma, ne puneau sa il culegem cu gura. Eram cu hainele rupte si zdrentarosi. A fost o suferinta pentru zeci de mii de detinuti politici, despre care securistii spuneau ca suntem banditi. E plina Romania de morminte fara cruci", mentioneaza fostul detinut politic clujean.


A vrut sa il impuste pe Gheorghe Gheorghiu-Dej


Traian Neamtu s-a nascut in comuna Mintiu Gherlii, din judetul Cluj, intr-o familie de oameni gospodari si instariti, fiind cel mai mic dintre cei patru frati. Dupa venirea la putere a regimului comunist, familia sa a avut de suferit din partea autoritatilor, care i-au impus cote si impozite marite, casa le-a fost luata si a fost data Militiei, iar grajdul a fost transformat in sediu pentru CAP.

"Pe mama au inchis-o si am ramas, practic, pe drumuri. Am fost dat afara din ultima clasa de liceu, nu aveam ce manca si am fost nevoit sa lucrez pe santiere ca sa imi pot castiga o bucata de paine. Am inceput sa imi refac studiile si mi-am dat Bacalaureatul. Hartuit din toate partile, am candidat la Facultatea de Medicina din Cluj si am intrat. Am scris ca sunt «proletar», om al muncii, ca sa pot urma cursurile, dar doi tovarasi m-au chemat la conducere si mi-au spus ca ar fi trebuit sa fiu condamnat la drept comun fiindca am mintit, eu fiind un dusman al poporului, fiu de chiabur", povesteste Traian Neamtu.

Proaspatul student le-a explicat celor de la partid ca este "proletar", pentru ca nu are decat camasa de pe el, nu are familie, nu are nimic, dar a fost dat afara din facultate. Nici interventia pe langa rectorul de atunci al universitatii clujene, Constantin Daicoviciu, nu a contat. Acesta l-a incurajat doar si i-a spus sa nu fie disperat si sa persiste, ca va veni o vreme cand va reintra la facultate.

"M-am consolat, dar a crescut in mine ura fata de regimul comunist. Am luptat pe toate caile, cum am putut, iar in 1956 ne-am pregatit cu mai multi si ne-am gandit ce bine ar fi sa il impuscam pe Gheorghe Gheorghiu-Dej si sa se extinda revolutia din Ungaria in tarile socialiste", spune Traian Neamtu.

Grupul din care facea parte a fost descoperit, insa, de Securitate, iar membrii sai au fost arestati, perchezitionati la miezul noptii si dusi la Gherla, la Securitate, apoi la Cluj.

"A inceput ancheta cu anchetatorul Gruia Manea, alias Grunweld. M-a batut si mi-a dat niste palme si i-am spus ca «bateti ca la hotii de cai, dar ma puteti bate cat vreti, ca tot voi spune numai ce vreau». Vorbele mele l-au intaratat si mi-a spus ca era pacat ca nu eram in 1947, ca m-ar fi impuscat. Am fost chemat la ancheta a doua zi si m-au batut la fund, apoi cealalta zi la talpi, nici nu mai stiu cum am ajuns in celula", relateaza fostul detinut politic.

 

La Gherla, detinutii erau scosi iarna afara in pantaloni scurti si zeghe cu maneca scurta


In 1958, a urmat condamnarea din partea Tribunalului Militar Cluj la zece ani de inchisoare, iar ulterior a mai primit cinci ani de pedeapsa si a fost incarcerat la Gherla, luand contact prima data cu comandantul inchisorii, Goiciu, cu gardienii, fratii somlea, "niste criminali de nedescris".

"Fratii somlea ne spuneau «aici este Gherla, nu iesiti decat cu picioarele inainte». Aici erau intemnitati in jur de 9.000 de detinuti, care au suferit enorm. Ni s-a dat zeghe cu maneca scurta si pantaloni scurti, asa am trecut iarna din 1958/1959. Ne scoteau la aerisire in plin frig ca sa intelegem cum se traieste in regimul comunist. Eram 80 de oameni intr-o celula si, desi era instalatie de apa, apa nu curgea. Aveam dreptul la doua cani de apa pe zi. Eram nevoiti sa ne facem nevoile toti fara sa tragem apa. Era un aer de nesuportat, iar la geamuri erau obloane. Nu aveam dreptul nici macar la aer in regimul comunist", rememoreaza Traian Neamtu.

El spune ca in celule era un "regim de teroare", detinutii neavand voie sa stea pe paturi intre orele 5.00 si 22.00, cei prinsi fiind dusi cate o saptamana la izolare.

"Bataile erau curente, aproape zilnice. Se stia cand veneau cei din echipa de batausi, care aveau cravase in maini si care intrau in celule si ne bateau fara niciun motiv. Detinutii tremurau la gandul a ceea ce urma, era o stare de distrugere psihica. Oamenii de azi trebuie sa stie ca in Romania a fost un genocid impotriva opozitiei comuniste", sustine fostul detinut politic.

 

"M-a batut cu o cravasa de cauciuc cu sarma. Am avut mainile negre cand am iesit de acolo"


In anul 1956, detinutii politici de la Gherla au fost scosi din inchisoare si dusi sa execute diverse lucrari, de constructii sau agricole, iar Traian Neamtu a ajuns in Balta Brailei, la Stoiesti, unde a lucrat la finalizarea unui dig de sapte metri inaltime.

"Munca la dig era infernala, trebuia carat pamant pe o distanta de 150 de metri, iar daca ploua, trebuia sa tragem roabele cu un carlig, munceam mai greu ca sclavii. Cine nu isi facea norma era dat la brigadier si astepta bataia. La poarta ne bateau. Am luat o bataie zdravana de la unul, Prisecaru, zis «cap de cal», o namila de om de o cruzime rara, care m-a batut cu o cravasa de cauciuc cu sarma. Am avut mainile negre cand am iesit de acolo. Mancarea era mizerabila, 150 de grame de paine pe zi", povesteste Neamtu.

In urma suferintelor indurate, el a vrut sa se sinucida, dar nu si-a dus pana la capat intentia, spre deosebire de altii care nu mai rezistau si se aruncau in sarma ghimpata a gardului, dupa care erau impuscati.

"Comandantul ne atentiona sa nu le mai dam de lucru, ca trebuie sa deconteze un glont de 3,5 lei. Un glont valora mai mult decat un om intr-un regim comunist in care se spunea ca omul este cel mai de pret capital", puncteaza fostul detinut politic.

De la Stoienesti au urmat alte colonii de munca - Grindu, la taiat de stuf, la Stramba, la Salcia, unde a lucrat la recoltarea unor culturi de grau sau porumb si unde programul de munca era de dimineata pana seara, fara pauza. Detinutii erau dusi cu bacul pe Dunare, se opreau intr-un loc si munceau intreaga zi, primind doar cate o ciorba rece si "portia" de bataie.

 

"Nu ne trebuie banii tortionarilor"


Traian Neamtu spune ca nu are nevoie de banii tortionarilor.


"Sa nu ne jigneasca cu o astfel de lege (privind reducerea pensiilor tortionarilor si plata unor despagubiri catre victime -n.r.), e ceva grotesc. Nu ne trebuie banii lor, sa ii foloseasca cei de la conducerea tarii, pentru ei. Noua sa ni se plateasca banii incasati de Ministerul de Interne pentru anii cat am lucrat in coloniile de munca, in agricultura sau constructii. Sa ne dea acei bani, nu banii tortionarilor", spune Neamtu.

El il considera vinovat pe fostul presedinte Ion Iliescu pentru faptul ca ar fi "protejat" tortionarii din timpul regimului comunist, dar acuza si guvernele de dupa 1989 ca nu au facut nimic pentru identificarea si tragerea lor la raspundere.

"Iliescu a spus ca vrea un comunism cu fata umana si azi avem comunismul cu fata umana pe care ni l-a creat. Noi, fostii detinuti politici, am fost marginalizati, iar dansul a protejat tortionarii si criminalii neamului. Au gasit acum doi dintre ei, Visinescu si Ficior, cand, de fapt, sunt sute care si-au batut joc de romanii care nu au dorit decat sa lupte pentru neam si tara. Ar trebui sa fie identificati toti tortionarii si trasi la raspundere si sa fie cautati si comandantii si gardienii fostelor inchisori din perioada comunista", considera Neamtu.

 

Traian Neamtu a condus Centrul de Sanatate Mintala din Cluj-Napoca

Dupa ispasirea pedepsei, in anul 1964, si reeducarea obligatorie, Traian Neamtu a putut sa isi reia studiile si a urmat cursurile Facultatii de Medicina din Cluj-Napoca, specializandu-se ca doctor in psihiatrie. In 1977 a fost numit seful Centrului de Sanatate Mintala din municipiu, o sectie a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Cluj, pe care l-a condus pana la pensie, dar unde mai tine si acum consultatii.

Neamtu este si presedintele AFDPR Cluj, initiatorul proiectului Monumentului Rezistentei Anticomuniste din Cluj-Napoca, inaugurat in 2006.
Sursa: Mediafax
Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a5685-REPORTAJ-Detinut-la-Periprava-206-l-stiu-pe-Ficior-Un-taran-238-ndesat-ce-umbla-tantos-si-stia-sa-bata-bine.aspx