"SUS INIMA, ROMANI!”


 Sunt onorat de invitatia dumneavoastra de a participa la cea de a X-a editie a Festivalului National de Jocuri si Obiceiuri Populare, oferindu-mi placutul prilej de a ma intalni cu consatenii mei din Idicel Sat, locul obarsiilor mele, satucul care m-a dat lumii si cu care m-am mandrit pretutindeni pe unde pasii m-au purtat prin aceasta Europa.
Ma intorc, de fiecare data, aici, cu bucurie si emotie! Aici este locul nasterii, al radacinilor, mele, aici sunt ingropati toti ai nostri cei dragi: parintii, fratii, surorile, mosii si stramosii care ne-au lasat mostenire mosia strabuna, Tara. Azi, in marea sarbatoare a Crestinatatii, Inaltarea Sfintei Cruci, venind spre noi inca din secolul al patrulea, intorcandu-ma aici, printre consatenii mei, la care tin atat de mult, simt o mare bucurie, bucuria unui neam nascut crestin, primul in Europa, sub Apostolul Andrei, nu crestinat, prin timp, ca altii, purtati de vanturile intamplarilor pe aceste meleaguri europene. Nascuti si crescuti sub semnul Crucii, credinciosi in Biserica Neamului - "Mama noastra, a tuturor”, cum spunea Inaltul Domn al Limbii si al Poeziei Romane, Mihai Eminescu -, ea, Biserica, ne-a fost reazem in momentele grele ale existentei noastre. "Preoti cu Crucea-n frunte, caci oastea e crestina” graieste chiar un vers din Imnul de Stat al Romaniei: "Desteapta-te, romane!”.
Neam iubitor de Tara, cu un adanc cult al eroilor, asa cum o atesta si cele doua monumente din curtea Bisericii noastre, a luptat pentru Romania Mare, o tara rotunda pentru urmasi. Ma bucur ca, iata, un satuc, precum Idicelul, organizeaza, anual, un Festival National de Jocuri si Obiceiuri Populare, tocmai intr-un loc cu bogate si adanci, prin timp, obiceiuri neuitate ale acestui neam atat de incercat prin vremurile involburate ale istoriei. "Inainte de rasaritul soarelui - spunea candva marele istoric Nicolae Iorga -, la romani se aud cantecele!”. Cantece pe care azi le auzim si aici!
Profit de numarul mare al tinerilor imbracati in minunatele noastre costume populare, indemnandu-i sa-si apere limba romaneasca, cea care ne da continuitate si durabilitate prin vreme. S-o apere ca nu cumva, vreodata, "Harta limbii noastre sa fie mai mica decat cea a Romaniei”! Daca vrem ca mosia noastra strabuna sa ramana intreaga, sa ne aparam portul nostru lasat din stramosi, cu toate traditiile mostenite, cu obiceiurile care atesta viata noastra dintotdeauna pe aceste meleaguri romanesti. Ele constituie acele giuvaieruri de pret aici, in Gradina Maicii Domnului, intr-o Europa pe care noi o dorim a natiunilor, nu a regiunilor, cum o vor altii. Romania-i o natiune, nu o regiune! Aparati-va, asadar, radacina trainica a Neamului! Ii felicit pe organizatori - Marioara si Raluca Barsan -, va felicit pe dumneavoastra, consatenii mei, pe oaspetii dragi.
Toti, romani, maghiari, sarbi, greci, aromani, prezenti aici, facem parte din acest neam romanesc. Neam cu o lege strabuna, cum spunea poetul ardelean cu "satul in glas”: "O lege-avem, strabuna,/ Prin veacuri de furtuna,/ Ea n-a putut s-apuna/ Strivita de pagani./ Ne-a fost Cel Sfant tarie/ Si-n veci o sa ne fie:/ Sus, inima, romani!/ Sus inima, romani!”

(Alocutiune rostita, la 14 septembrie a.c., la Festivalul National de Jocuri si Obiceiuri Populare de la Idicel-Sat.)

LAZAR LADARIU

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a5668-SUS-INIMA-ROMANI-”.aspx