Djuvara: Ocidentalizarea noastra rapida din anii 1800 s-a datorat convingerii apartenetei la latinitatea occidentala



Istoricul Neagu Djuvara considera ca occidentalizarea noastra rapida, facuta cu pasiune, de sus in jos, ne distinge de vecinii sarbi, bulgari si albanezi, gratie convingerii ca apartinem latinitatii occidentale.
Djuvara a participat, joi seara, alaturi de Gabriel Liiceanu, la o intalnire cu cititorii la Libraria Humanitas de la Cismigiu, plina pana la refuz, cu ocazia aparitiei editiei ilustrate a volumului "Intre Orient si Occident" la Editura Humanitas.
El a explicat ca societatea romaneasca s-a orientat spre Franta din cauza superioritatii demografice a Hexagonului si impunerii de catre aceasta a limbi franceze, care se vorbea din Portugalia, pana in Rusia.
"Cine vorbea frantuzeste putea traversa Europa de la un capat la altul", a spus Djuvara, mentionand ca franceza "ne-a venit prin fanaroti si prin rusi".
El considera ca "romanul de astazi nu mai stie ce a fost in urma cu 200 de ani", respectiv "momentul crucial cand intelectualii romani sar in civilizatie, in decursul unei generatii".
Djuvara a marturisit ca a scris cartea pentru francezi si intamplator a ilustrat-o punand pe coperta portretul stra-stra-bunicului sau, marele vornic Grigore Gradisteanu, o ruda pe linia mamei, iar publicarea ei a fost realizata dupa ce a scurtat-o cu o cincime la cererea lui Gabriel Liiceanu, ulterior fiind transpusa din franceza in romana de o traducatoare de la Cluj.
De asemenea, istoricul a mai spus ca "Intre Orient si Occident" este singura carte scrisa din initiativa sa, scrierea celorlalte lucrari fiindu-i sugerata de altii. De pilda, "Scurta istorie a romanilor povestita celor tineri" a fost scrisa in metrourile pariziene si langa patul de suferinta al fratelui sau, dintr-un spital din Paris, la sugestia regretatei traducatoare Irina Mavrodin.
Djuvara considera ca "Scurta istorie" a fost tradusa in sase limbi straine din cauza ca strainii au vazut in ea "o istorie cinstita".
Gabriel Liiceanu a afirmat ca, de fapt, intalnirea e dedicata omagierii istoricului la implinirea a 97 de ani, afirmatie insotita de indelungi aplauze.
"Cred ca putini intelectuali se bucura de afectiunea de care se bucura domnul Djuvara", a spus Liiceanu, caracterizandu-l pe Djuvara drept "un monument", care strange cel mai numeros public al Humanitas, gratie harului sau de povestitor.
El a apreciat ca lucrarea, intr-o editie de lux, care include 106 planse alb negru si 109 color, "este pasionanta, in masura in care spune o poveste unica", aceea a celei mai rapide treceri a societatii romanesti de la "fata Orientala, la aceea Occidentala".
"Cred ca domnul Djuvara este in clipa asta istoricul care i-a ajutat pe romani sa stie cel mai mult despre istoria lor", a mai spus Gabriel Liiceanu.
La lansare, Dan Radulescu si Radu Iacoban, imbracati in costume orientale si occidentale, au citit din volum.
Cartea lui Neagu Djuvara este povestea miracolului petrecut cu doua provincii de la marginea imparatiei turcesti, Tara Romaneasca si Moldova.
Calatorii straini remarcau ca la Bucuresti si la Iasi treburile publice si viata privata aveau acelasi ritm ca la Constantinopol, putini banuind ca in atmosfera letargica a unui sfarsit de imperiu aristocratia fanariot-bizantina va trece de la caftan, anteriu si giubea la frac si manusi albe si isi va insusi ideile si moravurile occidentale in doar cateva decenii.
Chiar inainte de ei, domnitele, de parca nu ar fi purtat niciodata salvari, fermenele, cepchene si iminei, isi etalasera la balurile de la curte rochiile croite ca la Paris sau la Viena, nimic din vechea societate - sat si oras, negot, mestesuguri, armata, invatamant si biserica - neramanand pe loc.
Potrivit Humanitas, universul spectaculos si pestrit - in parte oriental, in parte occidental - de acum aproape doua veacuri este si mai bine infatisat in aceasta editie ilustrata, care cuprinde zeci de pagini cu imaginile oamenilor de atunci si ale minunatelor lor podoabe, straie si arme.
Neagu Djuvara s-a nascut la Bucuresti in 1916, intr-o familie de origine aromana asezata in Tarile Romane la sfarsitul secolului al XVIII-lea, care a dat tarii mai multi oameni politici, diplomati si universitari.
Este licentiat in litere la Sorbona (istorie, 1937) si doctor in drept (Paris, 1940).
A participat la campania din Basarabia si Transnistria ca elev-ofiter de rezerva (iunie-noiembrie 1941) si a fost ranit in apropiere de Odessa.
Intrat prin concurs la Ministerul de Externe in mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm in dimineata zilei de 23 august 1944, in legatura cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietica.
Numit secretar de legatie la Stockholm de Guvernul Sanatescu, va ramane in Suedia pana in septembrie 1947, cand comunistii preiau si Externele.
A fost implicat in procesele politice din toamna anului 1947, in urma carora a hotarat sa ramana in exil, militand pana in 1961 in diverse organizatii ale diasporei romanesti (secretar general al Comitetului de Asistenta a Refugiatilor Romani, la Paris; ziaristica; Radio Europa Libera; secretar general al Fundatiei Universitare "Carol I").
In 1961 pleaca in Africa, in Republica Niger, unde va sta douazeci si trei de ani in calitate de consilier diplomatic si juridic al Ministerului francez al Afacerilor Straine si, concomitent, profesor de drept international si de istorie economica la Universitatea din Niamey.
Intre timp reluase studiile de filozofie la Sorbona.
In mai 1972 capata doctoratul de stat la Sorbona cu o teza de filozofie a istoriei; mai tarziu, obtine si o diploma a Institutului National de Limbi si Civilizatii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.).
Din 1984, secretar general al Casei Romanesti de la Paris, pana dupa revolutia din decembrie 1989, cand se intoarce in tara, iar din 1991 profesor-asociat la Universitatea din Bucuresti si membru de onoare al Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" din Iasi.
Preocupat in mod special de filosofia istoriei si de istoria Romaniei, Neagu Djuvara a semnat cateva lucrari de referinta: 'La Legislation roumaine en matiere de nationalite' (Paris, 1940), 'Civilisation et les lois historiques. Essais d' etude compare des civilisations' (Paris, 1975), 'Les grands boiars ont-ils constitue dans les Principautes Roumains une veritable oligarchie institutionelle et hereditaire?'.
Este membru de onoare al Institutului de Istorie 'A.D.Xenopol' din Iasi si al Institutului de Istorie 'Nicolae Iorga' din Bucuresti.
In 2006, profesorul Neagu Djuvara a fost decorat de presedintele Traian Basescu cu Ordinul National 'Serviciul Credincios' in grad de Mare Cruce, in semn de inalta apreciere pentru intreaga sa activitate pedagogica si de cercetare, pentru talentul si daruirea de care a dat dovada imbogatind istoriografia mondiala cu lucrari de certa valoare, pentru inaltul sau spirit moral si cetatenesc care l-a impus ca un reper pentru tinerele generatii.
In martie 2010, a fost decorat de catre ambasadorul Frantei la Bucuresti, Henri Paul, cu ordinul Ordinul Artelor si Literelor in grad de Ofiter. AGERPRES (AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin)
Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a5657-Djuvara-Ocidentalizarea-noastra-rapida-din-anii-1800-s-a-datorat-convingerii-apartenetei-la-latinitatea-occidentala.aspx