Maria Tanase -100 de ani de la nastere



(25 septembrie 1913, Bucuresti *  d. 22 iunie 1963, Bucuresti)

S-a nascut in mahalaua Caramidarilor din Bucuresti, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originara din comuna Carta, judetul Sibiu (Tara Fagarasului) si al florarului Ion Coanda Tanase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. Apare pe scena, pentru prima data, in anul 1921 pe scena Caminului Cultural „Caramidarii de Jos" din Calea Piscului, la serbarea de sfarsit de an a Scolii Primare nr. 11, Tabacari, apoi pe scena Liceului „Ion Heliade Radulescu", unde a urmat doar 3 clase, fiind nevoita sa se retraga pentru a lucra, alaturi de parintii sai, la gradina.
In mai 1934 se angajeaza la Teatrul „Carabus". Pe 2 iunie debuteaza in revista Carabus-Express (a lui N. Kiritescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tanase. In acelasi an imprima Mansarda (romanta de Nello Manzatti) la Casa de Discuri „Lifa Record", aceasta fiind prima imprimare a artistei.
In vara anului 1936 imprima cantece populare la Casa de Discuri „Columbia", sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brailoiu si Harry Brauner, primele doua fiind "Cine iubeste si lasa" si "M-am jurat de mii de ori", pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costica Vraciu din Gorj.
In 1938, Maria Tanase incepe sa colaboreze cu renumitul restaurant „Luxandra", unde canta acompaniata de orchestra violonistului Petrica Motoi.
Data de 20 februarie 1938 reprezinta debutul radiofonic al artistei. Acompaniata de taraful Ion Matache din Arges, a prezentat „pe viu" un program de cantece romanesti, la emisiunea „Ora satului": Taraful lui Ion Matache era format din doi violonisti, un basist, un tambalist si un cobzar.
Pe 17 august 1938, canta la incheierea cursurilor de vara ale Universitatii populare de la Valenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumeste "Pasarea maiastra". In acelasi an se angajeaza la Teatrul „Alhambra" al lui Nicolae Vladoianu. In septembrie lanseaza cu mare succes cantecele" Mi-am pus busuioc in par“(cantec in stil popular) si "Habar n-ai tu" (ambele avand muzica compusa de Ion Vasilescu) in revista Constelatia Alhambreit, pe care le imprima apoi la „Columbia".
Pe 16 aprilie 1939, pleaca la Expozitia Universala de la New York (New York World’s Fair) amenajata in Cartierul Flushing Meadows din Sectorul Queen. Canta impreuna orchestra lui Grigoras Dinicu si cu naistul Fanica Luca la Casa Romaneasca (unul din pavilioanele Romaniei). La aceasta Expozitie au mai fost prezenti George Enescu, prof. Dimitrie Gusti si Constantin Brancusi (divinizat de artista, intre cei doi existand legaturi sentimental-amoroase).
In 1940, Garda de Fier distruge toate discurile existente cu Maria Tanase in discoteca Radio-ului, sub pretextul ca distorsionau folclorul romanesc autentic. Adevaratul motiv al acestei miscari antisemite a fost faptul ca in cercul de prieteni ai Mariei Tanase se gaseau si o serie de intelectuali evrei sau democrati, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules in 1929 cantecul prototip pentru Cine iubeste si lasa, frate al pictorului Victor Brauner) si jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu). A avut o relatie cu premierul Armand Calinescu, ucis de un comando legionar.
In martie 1941 intreprinde un turneu artistic in Turcia. Canta in revista Melody Revue de la Istanbul cu prilejul inaugurarii Teatrului de Vara „Tax/m". Aici este desemnata cetatean de onoare de presedintele Turciei. La finalul acestui turneu se reintoarce in tara. Alaturi de echipele formate din cele mai selecte elemente ale teatrului si muzicii romanesti canta ranitilor din razboi.
Interpreteaza cateva cantece romanesti de mare popularitate la inaugurarea noii fundatii a Societatii Romane de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946. La acest eveniment si-au dat concursul si violonistul Ion Voicu, violoncelistul Ion Fotino, pianista Maria Fotino, artistii lirici Ioana Nicola, Zenaida Pally, Dumitru Scurtu.
In 1952 este solicitata sa profeseze la Scoala Medie de Muzica nr. 1 din Bucuresti, in cadrul unei catedre de cant popular nou creata. Le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Serbanescu.
Lanseaza cu mare succes cantecele "Dragi mi-s cantecele mele" (aranjament revuistic de Henry Malineanu) si "Aseara vantul batea" (cantec popular din Ardeal) la Concertul Popoarelor organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului si Studentilor pentru Pace si Prietenie din vara anului 1953, desfasurat in Bucuresti.
In 1958 imprima la Electrecord patru cantece populare romanesti traduse si adaptate in franceza de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: Doina de Dolj, La malédiction d’amour (Cine iubeste si lasa), Danse montagnarde (Uhai, bade), Tiens, tiens, tiens et na (Iac-asa). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, impreuna cu alte cantece ale artistei cantate in limba romana, pe un disc editat in colaborare cu casa franceza „Le Chant du Monde", disc distins in 1965 cu „Grand prix du disque" (Marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros" din Paris.
A jucat pe scena Teatrului Municipal in "Cadavrul viu" de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) si in "Horia" de Mihail Davidoglu (1956). A cantat in opereta "Mascota" de Edmond Audran (1944) si rolul principal din comedia muzicala "Sfinxul de la Hollywood" de Ralph Benatzky (1946). A cantat in filmele "Se aprind facliile" (1939 – film care s-a pierdut), Romania (1947), "Ciulinii Baraganului" (1958) si in scurt-metrajul "Amintiri din Bucuresti" (filmat in 1958).
Maria Tanase a avut un repertoriu alcatuit din aproape 400 de cantece din toate regiunile Romaniei. Pana la inceputul anilor 1940 repertoriul i-a fost format de Harry Brauner.
In luna aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii a propus decorarea sa cu "Ordinul Muncii" cls. a III-a. In anul 1955 a fost distinsa cu "Premiul de Stat", iar in anul 1957 a primit titlul suprem de "Artist Emerit".
Se casatoreste cu juristul Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie (Clery Sachelarie) in decembrie 1950. Pentru ca n-a putut sa aiba copii, in 1960 a adoptat o tanara de 16 ani, Minodora Nemes.
Maria Tanase a fost si agenta a Serviciului Special de Informatii (SSI) condus de Eugen Cristescu.Muzica ei a fost interzisa de regimul legionar. Avea dosar la Securitate…Se pare ca devenise "sustinatoare" a acestei institutii…
In primavara anului 1963, fiind intr-un turneu la Hunedoara, afla ca este bolnava de cancer la plamani. Intrerupe turneul, rugand-o pe Mia Braia s-o inlocuiasca. Pe 2 mai ajunge acasa, in Bucuresti. Se stinge din viata la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14:10.
Maria Tanase - o personalitate dincolo de pragul scenei pe care i se involbura cantul. O poveste de viata atat de adevarata, incat daca ar fi sa fie ecranizata, acest lucru ar trebui facut cu mare grija, pentru a nu cadea in pacatul "telenovelizarii". Amantii, dosarul de la Securitate sau faptul ca a aparut intr-un pictorial jucand sah nu-i pot stirbi imaginea, ci, eventual, doar sa-i adauge un plus de…culoare, sa zicem.
In Capitala s-a deschis un restaurant care poarta numele "La Maria", in amintirea Mariei Tanase, pentru ca in acest loc  artista a petrecut o mare parte a vietii ei. La etaj, era biroul ei si s-au pastrat acte, fotografii de-ale artistei. Pictorul care a decorat acest local a incercat sa invie atmosfera acelor locuri. Bucatarul vine de la Capsa, iar aici vor veni artisti, care au in repertoriu piese din repertoriul Mariei Tanase". La eveniment a venit si un preot, care a binecuvantat restaurantul ce poarta numele Mariei Tanase. Pe cladirea din Strada Brezoianu s-a asezat o placa memoriala "Maria Tanase".

TESTAMENT
"Las toata averea mea mobila, ce se va gasi in patrimoniu la data decesului meu, surorii mele Aurica Tanase si sotului meu Clerah Sachelarie, cu acelasi domiciliu ca al subsemnatei, pe care-i rog sa ia hotarari numai impreuna privind averea ramasa. Daca fratelui meu Stefan Francois Tanase ii va face placere vreun obiect indiferent de valoarea lui, rog pe sora mea si sotul meu sa i-l daruiasca spre calda si duioasa amintire.
Nepotilor mei, celor trei copii ai fratelui meu si celor trei copii ai surorii mele le las toata dragostea mea de mama. Pe baietii fratelui meu si sorei mele precum si pe sotul Stefaniei ii implor cu cuvant de moarte sa nu fumeze de aci incolo si sa-l iubeasca pe nenea Clery, cum m-au iubit pe mine si cum eu i-am iubit pe ei.
Las cu cea mai apriga dorinta a mea ca ritualul inmormantarii mele sa nu formeze obiectul vreunei vulgare actiuni, ci sa fie sobru.
Dupa moarte, corpul nescaldat, numai sters cu alcool sa fie la dispozitia medicilor daca vor considera ca este cazul sa se foloseasca de el la autopsie. Una din cele doua camasi albe de matase pe care le am in dulap sa fie puse pe sub rochia de pichet alba ce se gaseste la spital si care se butoneaza in spate. Pe cap sa-mi puna pichetul de coltar alb, iar in picioare ciorapi albi scurti.
Cu limba de moarte ii rog sa nu aduca nimanui la cunostinta despre moartea mea cu exceptia oficialitatilor si in orice caz inmormantarea sa fie anuntata cu o zi mai tarziu chiar celor ce m-au cunoscut. Nu vreau mascarada. Sa nu mi se faca parastas decat la sase saptamani. Sa-mi care apa cu cofa si sa se inchine cineva la cimitir in fiecare zi timp de sase saptamani.
Sa nu vina la slujba mea religioasa nici un popa afara de preotul si parintele Bejenaru Vasile din suburbia Caramidarii de Jos, raion Niculae Balcescu, caruia ii sarut mainile pe ultima data, ca atunci cand mamei si tatalui meu le era greu, s-a oferit sa-mi fie tata si mama. Ii multumesc in veci pentru tinuta lui curata si pentru omenia de care a dat dovada, cum se cuvenea, tot timpul vietii sale.
Daca se va putea si nu va fi greu, as vrea ca pe un drum secetos si dornic de apa sa se faca o fantana si in loc de acele parastase, pe care le interzic, din cand in cand sa fie ajutat cate un student si o studenta cu plata cantinei sau a posibilitatilor de masa si sa nu fie nimeni trist.
Le doresc viata lunga si sanatate tuturor acelora pe care i-am cunoscut, chiar daca unora le-am stat greu in drum si au considerat sa ma cunoasca dupa placul lor si nu dupa caracterul si firea mea.
Imbratisez pe toti si doresc sa le fie viata imbelsugata, linistita, sanatoasa si in voie buna!"

http://ro.wikipedia.org/wiki/MariaaT%C4%83nase
http://www.evz.ro/detalii/stiri/adevarul-despre-maria-tanase-1012862.html
https://www.youtube.com
http://www.evz.ro/detalii/stiri/adevarul-despre-maria-tanase-1012862.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/MariaaT%C4%83nase
http://www.evz.ro/detalii/stiri/adevarul-despre-maria-tanase-1012862.html

Cititi mai mult: Muzica, barbati si SPIONAJ. Adevarul despre Maria TaNASE  VIDEO > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/adevarul-despre-maria-tanase-1012862.htmlAixzz2RlP5t62n
http://www.filmedocumentare.com/maria-tanase-povestea-cenzurata/
http://www.evz.ro/detalii/stiri/maria-tanase-povestea-adevarata-a-uneia-dintre-cele-mai-mari-romance-946940.html
http://www.evz.ro/detalii/stiri/maria-tanase-a-fost-agent-secret-436876.html
http://www.studentie.ro/campus/restaurantacasaabrezoianu/c-83-a-25514
http://stirile.rol.ro/Maria-cea-fara-de-moarte-11463.html
http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-fascinanta-poveste-a-mariei-tanase.html

Stoica Ion- Moreni
Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a5513-Maria-Tanase-100-de-ani-de-la-nastere.aspx