Cand viata regizeaza cel mai frumos spectacol – nasterea unui copil

O dimineata cu lumina tesand culori minunate in ferestrele oamenilor este o zi care va ramane mereu proaspata in istoria unei familii fericite. Pe 19 mai, la ora 7:50 a.m. a venit pe lume micuta Janice tcantareste la nastere 6 lbs si 10 oz(3.01 Kg) si masoara 18.75 inches (47.6 cm)a, primul copil al lui Octavian si Roxana Curpas din Phoenix, Arizona.

O familie binecuvantata si care nu ar avea nimic deosebit fata de alte milioane si milioane de familii tinere ce locuiesc pe intregul pamant, daca... Acest DACA este simbolul bucuriei, care face ca un copil sa fie cel mai frumos dar pentru familie. Un copil! O raza de lumina divina care sparge gheata problemelor umanitatii, grabita spre treburile de fiecare zi.

Un tipat de intrare in lumea asta frumoasa si plina de intrebari, la care micuta Janice va gasi raspunsul cu si prin parintii sai.

O familie tanara si fericita!

Octavian s-a nascut la Oradea, intr-o perioada in care visul de-a vedea ce este dincolo de Ocean constituia din start un proiect utopic. Copilul de mai ieri a crescut. Vremurile s-au schimbat si frontierele s-au estompat pentru cei care aveau inteligenta si curaj. Si-a canalizat toate energiile in a se pregati si perfectiona in profesia de jurnalist. A reusit.

Dupa trei ani, in care a lucrat ca redactor la un cotidian din Romania, in primavara anului 1997 emigreaza in SUA. Nu-i este usor sa se rupa de locul natal, de patrie si de cei de care se simte legat prin dragoste si nu doar funciar.

In primii sai opt ani pe pamant american, locuieste in California. Un paradis spre care multi romani privesc precum la un film hollywoodian.

Datorita capacitatii sale de adaptare, inteligentei native si pregatirii profesionale din tara, se integreaza relativ usor in angrenajul societatii americane.

Risca sa se lase asimilat, dar constata ca detine ceva special, doar al lui; are radacini. Are o identitate pentru care merita sa se "inroleze" in ceea ce numim pragmatic, mediatizarea, promovarea unor idealuri nationale, umane.

Din 12 martie 2005, Octavian Curpas locuieste in orasul Surprise din statul Arizona, SUA. Geografic vorbind, intr-o zona arida, care pentru romanul crescut pe malurile Crisului constituie inca o piatra de incercare, pe care Dumnezeu i-o aseaza in ranita cu care l-a trimis sa marsaluiasca prin Viata, sa munceasca, sa iubeasca, sa creada si sa se bucure de oameni.

Se specializeaza din mers si lucreaza in domeniul afacerilor imobiliare. O profesie prin care reuseste sa cunoasca lumea americana mai indeaproape. In timp, constata fara mirare ca desi material, viata sa este diferita de cea din Romania, desi Acelasi Dumnezeu bun si cu dragoste fata de oameni il insoteste in tot ceea ce face, munca depusa doar pentru o paine mai alba nu-l multumeste. Spiritul lui tanjeste dupa altfel de hrana. Revine la uneltele de scris, pe care le abandonase.

Scrie pentru sine, dar si publica in mai multe ziare si reviste de prestigiu ale diasporei romanesti. Viata i se arata in intregul ei implacabil. Nici o bucurie, dar nici durerea nu il ocoleste. Ii moare tatal. Mama, ramasa singura in Romania, este convinsa sa-si paraseasca locul natal pentru a se alatura tinerei familii, pe care Octavian si-o formase in noua sa patrie.

Roxana. Frumos nume pentru fata care s-a nascut la Timisoara. La doar cateva ore de mers cu trenul pana la Oradea, unde locuia pe vremea aceea, Octavian Curpas. Cine sa stie pe atunci ca Zana cea Buna sau Dumnezeu Insusi le hotarase soarta de-a fi impreuna. Aveau sa se cunoasca mai tarziu, in America. La fel ca multe dintre familiile din Romania postrevolutionara, si parintii Roxanei si-au incercat norocul in Occident. Cand fetita avea doar cinci ani, au emigrat in Austria, de acolo, in SUA. Era in 1996. Vor locui in insorita Californie, apoi din 2005, in orasul Surprise, Arizona.

Roxana isi face o meserie, una pragmatica, este asistent dentar.

Octavian o cunoaste pe Roxana. Constata ca sunt "facuti" unul pentru celalalt. Sunt acele jumatati de sfera celesta care asteapta sa se uneasca intr-un intreg. Se casatoresc. Nunta de vis, in iunie 2005, in Phoenix, Arizona.

Constata ca impreuna sunt mai puternici, sunt gata sa purceada la lucruri la care fiecare, singur fiind, nu ar fi indraznit.

Se muta in Arizona, intr-o zona cu posibilitati de investitie pe piata muncii, dintre cele mai promitatoare la vremea aceea, din SUA. Initiaza un proiect. Incep un business impreuna, in domeniul imobiliar. Afacerea, ca visul american la care visau odata, merge din start. Infloreste. Depun munca si pasiune in ceea ce fac. Se completeaza. Afacerea prospera. Locuiesc cu mama lui Octavian. O oradeanca harnica si care isi iubeste copiii. O familie fericita. Si totusi, ceva lipseste pentru ca intregul Povestii noastre sa capete contur, aura fericirii adevarate si complexe.

Un copil!

 "Noi ne-am dorit dintotdeauna sa avem copil" spune Octavian, acum cand visul acesta e gata sa devina realitate.

Roxana a ramas insarcinata prima data in luna ianuarie, 2008. Bucuria a fost mare la vremea respectiva. Din nefericire, la sfarsitul lunii martie (2008), Roxana a pierdut sarcina, o incercare la care tanara familie a stiut sa ii faca fata prin rugaciune si intelepciune.

Acum, Roxana este din nou binecuvantata. Tehnica moderna, ecograful, "spune" ca vor avea o fetita. De fapt, ei doi nici nu aveau nevoie de imaginea virtuala, stiau prin vocea interioara ca copilul care vine pe lume este o fetita.

Minunea face parte din noi insine si numai in comuniune cu Dumnezeu se pot descrie miracolele. Miracolul Roxanei si al lui Tavi se numeste Janice. Ce alt nume mai potrivit, cand Janice inseamna "God is gracious", adica… (Dumnezeu este indurator).

 

Melania Cuc – jurnalista, scriitoare si prozatoare

Membra a Asociatiei Scriitorilor Romani din Canada

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a539-Cand-viata-regizeaza-cel-mai-frumos-spectacol-–-nasterea-unui-copil.aspx