Influenta muzicii în dezvoltarea inteligentei umane ; Non-cultura favorizeaza pasivitatea sociala


 
Interviu cu  presedintele Societatii Romane de Psihosomatica Aplicata si Medicina Comportamentala, prof. dr. Ioan Brad Iamandescu

"Apar noi modalitati de adaptare; de fapt, de supravietuire si parvenire  prin siretenie si compromisuri, toate acestea necesitand o cultura a reusitei in viata, cu pretul abandonarii valorilor morale. Daca adaugam si inclinatia spre violenta si emanciparea anumitor deviatii sexuale nefiresti - amplificate de agresiuni, precum violul si pedofilia - putem sa conturam climatul non-culturii..."


 Prof. univ. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, intemeietor al invatamantului de Psihologie Medicala, presedinte al Societatii Romane de Psihosomatica Aplicata si Medicina Comportamentala, seful Catedrei de Psihologie Medicala si Psihosomatica a Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti; profesor universitar asociat al Facultatii de Psihologie a Universitatii Titu Maiorescu (din 1992), la care preda Psihologie medicala si Psihosomatica; profesor onorific al Universitatii Internationale “Dr. Albert Schweitzer", Geneva;  medic primar alergologie si medicina interna la Spitalul Colentina Bucuresti si la Clinica GRAL Medica. A publicat numeroase studii si carti de specialitate: „Muzicoterapia receptiva“, prima lucrare din Romania consacrata muzicoterapiei. "Stressul psihic si bolile interne”, "Manual de psihologie medicala”; "Sindromul urticarian”; "Psihologie medicala”; “Psychoneuroallergology” (limba engleza); "Stressul psihic din perspectiva psihologica si psihosomatica” s.a.

Mase usor de manipulat si contaminat

-    Domnule profesor, sunteti nu numai un renumit medic alergolog, dar si un apreciat psiholog. V-as ruga sa caracterizati non-cultura.
-    Termenul de cultura, in acceptia sa mai comuna de "cultura generala", a suferit multe modificari in ultimele decenii. Ca urmare - ceea ce, in urma cu 5-6 decenii, era rezultatul, in buna masura, al calificarii scolare si universitare-, reprezentand un conglomerat de notiuni si deprinderi extraprofesionale, dar cu precadere din domeniul artelor, in special literatura si muzica, este inlocuit in prezent cu o cultura, adeseori profunda, dar usor nesistematizata - insusita la nivel de autodidactic, favorizat de exploziva acumulare de variate cunostinte generata de dezvoltarea canalelor de comunicare din mass media, in special de internet. Acum nu poti fi considerat cult, daca nu stii sa manevrezi un video, CD player sau un telefon mobil ori sa conduci o masina sofisticata. Trebuie sa ai si o minima cultura politica, pentru ca sa ai iluzia ca votezi pe cine trebuie. De fapt, tocmai aceste facilitati pentru incorporarea unui urias bagaj informational –utilitar, dar si favorizand la accesul la cultura clasica, cea sedimentata de-a lungul secolelor - sunt premizele unei "saturatii cognitive", alimentate, in plus, si de bombardamentul informational din zona multiplelor forme de reclame. In final, rezulta nevoia unor relaxari compensatorii, furnizate de satisfacerea instinctelor - chiar daca umanizate-, precum cel alimentar si sexual, dar si de obtinerea unor alte satisfactii prin stimularea acelorasi zone de recompensa ale creierului, la care au acces drogurile si o serie de alti stimuli echivalenti. Nevoia de noutate este satisfacuta usor de "modelele" de succes facil in domenii din lumea modei, showbizului, afaceristilor de succes, a bunurilor de consum de ultima generatie etc. Apar noi modalitati de adaptare; de fapt, de supravietuire si parvenire  prin siretenie si compromisuri, toate acestea necesitand o cultura a reusitei in viata, cu pretul abandonarii valorilor morale. Daca adaugam si inclinatia spre violenta si emanciparea anumitor deviatii sexuale nefiresti-amplificate de agresiuni, precum violul si pedofilia- putem sa conturam climatul non-culturii care poate fi rezumata doar prin cateva preferinte pe care le au mase largi ale populatiei contemporane: instruire scolara insuficienta sau formala - cu expresia sa cea mai patenta, agramatismul-, spoiala cu elemente de cultura generala minima, informatii bogate din zona culturii de consum: manele, de  exemplu, a vedetelor din lumea filmului, modei si muzicii usoare si mai ales a modalitatilor de trai comod: "scule" sofisticate, gratare in aer liber, iesiri in mijlocul naturii pe care o polueaza. Sfidarea adevaratelor valori culturale sociale si, mai ales, morale prin afisarea unei superioritati pe care o valorifica si prin aparitia la tv unde propaga propriile non-valori in sanul unor mase usor de manipulat si de "contaminat". O astfel de non-cultura favorizeaza pasivitatea sociala si cresterea tolerantei fata de abuzurile paturilor sociale dominante economic si politic.

-    Daca maine, ati fi numit ministrul Educatiei, care ar fi Decalogul, dupa care v-ati ghida pentru resuscitarea Romaniei intelectuale, Romaniei morale?
-    Le voi enumera succint:1) Formarea unei  constiinte morale incluzand nu numai cele 10 porunci, dar si respectul pentru munca altuia, fie fizica, fie intelectuala. 2) Formarea unor deprinderi creative in variate domenii, inclusiv in cel al cercetarii stiintifice - toate aceste deprinderi de la varste fragede - initial, sub forma jocului - si continuate, pe durata scolarizarii, de efectuarea unor activitati - la limita dintre hobby-uri si cautarea unor solutii originale la problemele care ii vor preocupa pe elevii interesati. 3) Activitatea fizica in  scoala si universitati, efectuata serios, dar si sub forma de drumetii in week-end pentru realizarea unei pepiniere de viitori campioni, inclusiv scoli sportive pentru sportivii profesionisti. 4) Utilizarea eficienta a calculatorului, inclusiv in procesul invatarii. 6) Formarea unei culturi generale echilibrate si promovarea artelor, cum ar fi muzica si literatura, in special, chiar in cadrul orelor de scoala, ca viitoare surse  antistres. 7) Dezvoltarea dragostei de pamantul tarii si marile figuri ale istoriei, chiar cu pretul unei mici doze de idealizare. Inarmarea tineretului cu argumente in favoarea unor prioritati istorice, stiintifice si culturale romanesti. 8) Descurajarea tendintelor de scadere a natalitatii, prin dezaprobarea exhibitionismului si tendintelor de prozelitism ale homosexualilor(sustinerea civilizata a unor opinii fara a persecuta aceasta minoritate sexuala. 9) Crearea de clase speciale pentru elevii superdotati si premii in bani pentru rezultatele bune la olimpiadele internationale, inclusiv pentru profesorii lor. 10) Organizarea de dezbateri in scoli a unor probleme specifice aspiratiilor si obstacolelor pe care le intampina tinerii, prin invitarea unor personalitati competente si cu rol de model pentru tineri (asa am procedat eu pentru studentii mei carora le-am prezentat cativa mari savanti : academicienii St. M. Milcu si Victor Sahleanu.

Muzica stimuleaza memoria

Ati scris un tratat de muzicoterapie. Este adevarat ca muzica stimuleaza memoria si ne ajuta sa suportam mai usor durerea?
-    Este perfect adevarat. Despre memorie, nu numai datele din literatura o demonstreaza, ci si rezultatele unei teze de doctorat in Psihologie Medicala, efectuata de  psiholog Liliana Neagu, sub indrumarea mea, rezultate care au confirmat capacitatea muzicii baroce: Bach, Haendel, Telemann,Vivaldi, Corelli, de a stimula toate formele de memorie, in special cea semantica, implicata in memoria de lunga durata. Despre efectul antialgic-recunoscut cvasiunanim- as putea invoca experienta uluitoare pe care am trait-o in 2003, cand, fiind afectat de o Zona Zoster, cu o afectare atipica (nervul glosso-faringian) si o localizare neobisnuita, in urechea mea dreapta, am ascultat la casca, intre orele 1 noaptea si 6 dimineata, opera wagneriana "Amurgul zeilor", reusind sa diminuez considerabil durerile.

-    Pentru a asculta muzica clasica, este nevoie de o oarecare educatie muzicala.
-    S-ar putea sa va surprinda, dar eu cred ca, mai mult decat chiar educatia muzicala, desi rolul ei ramane major, conteaza cel mai mult nivelul de inteligenta al ascultatorului. Acest fapt a fost constatat de mine la cele cateva sute de studenti medicinisti si psihologi, atat romani cat si germani, participanti la studiile in domeniul muzicoterapiei, intreprinse impreuna cu colaboratorii mei, cu ocazia carora peste 90% dintre acesti studenti, fara a avea cea mai elementara cultura muzicala clasica- au fost atat de incantati de audierea unor fragmente simfonice sau camerale din creatia unor compozitori precum Bach, Beethoven,Wagner, Schumann, Berlioz, Sostakovici etc., incat au acordat note de 9 si 10 muzicii ascultate, dovedind ulterior o  mare dorinta de a reasculta acest gen de muzica in cadrul unor lucrari practice consacrate muzicoterapiei. Nu este nevoie sa aplici teste de inteligenta la niste studenti care au reusit la un examen de admitere atat de exigent, precum este cel de la medicina. Pe langa inteligenta, intelegerea si frecventarea muzicii clasice solicita, intr-adevar, o educatie muzicala, dar aceasta se grefeaza mai usor pe un teren cu o ereditate muzicala sau cu o cultura generala, in special literatura sau artele plastice. Daca doriti sa verificati aceasta ierarhizare a factorilor favorizanti formarii gustului pentru muzica simfonica si camerala, este suficient sa analizati componenta socio-profesionala a publicului meloman de la Ateneu sau din salile de concert. Totusi, consider ca patrunderea in lumea muzicii clasice poate fi facuta cel mai usor cu ajutorul unei "chei potrivite", reprezentata de calitatile melodice ale oricarei lucrari din acest gen, desi o muzica la superlativ trebuie sa posede, pe langa melodie, ritm si  calitati armonico-timbrale, asa cum este cazul bolero-ului de Ravel.

Stresul declanseaza alergii cronice

-    Domnule profesor, se estimeaza ca nu va mai dura mult si jumatate din populatia Globului va fi  alergica.
-    Asa este. Se prognozeaza pentru anul 2015, ca unul din doi copii sa fie alergic. Datele se bazeaza pe cresterea masiva a incidentei alergiilor, in special la copii, datorata  bazei genetice; daca ambii parinti sunt alergici, trei din patru copii vor fi alergici; ereditatii - pe durata sarcinii, expunerea mamei  la alergeni-polen, de exemplu, favorizeaza aparitia alergiei la copil. Alte cauze mai sunt poluarea atmosferica pentru alergiile respiratorii si alimentatia pentru alergiile cutanate. Stresul favorizeaza, in special, declansarea manifestarilor clinice ale unei alergii deja instalate. Din fericire, din cei 50% alergici numai aproximativ 20% prezinta manifestari clinice importante si, mai putini, manifestari cronice si/sau acute severe.

-    In ultimii ani, infirmiere, asistente si medici specialisti au luat calea pribegiei moderne: emigrarea economica. Domnule profesor, dumneavoastra, de ce nu ati ales sa lucrati la o clinica din strainatate?
-    Am avut sansa unor vizite anuale in multe tari europene, in Germania, in ultimii 11 ani, doua saptamani pe an, in cadrul programului Erasmus, dar  am mai vizitat si spitale din Elvetia Anglia, Suedia si am constatat ordinea, curatenia si politetea fata de pacienti, ca elemente care ne pot fi date ca exemplu. Totusi, in domeniul Alergologiei - unde anamneza ramane suverana, fiind si punctul meu forte - nu cred ca ne aflam cu mult in urma. In practica Psihologiei medicale, insa, nici nu contam la nivel de asistenta psihologica spitaliceasca, mai ales in patologia nepsihiatrica, domeniu in care am incercat sa ajut incadrarea unor psihologi valorosi, dar toti ministrii din ultimi 15 ani nu au prevazut in schema postul de psiholog, din ratiuni economice bazate pe ignorarea faptului ca psihoterpia si consilierea psihologica, asociate tratamentului medicamentos, pot aduce economii de  aproximativ 30% la buget, asa cum am demonstrat si eu in cateva lucrari, la fel ca si alti psihosomaticieni europeni (Germania, Polonia). Mi s-a propus sa plec in Dubai, dar am refuzat, deoarece ma simt foarte mult legat de pamantul romanesc, de frumusetile si valorile sale, ca si de oamenii de langa mine si pentru ca am avut un nivel de viata la limita decentei. Acum, ca "tanar pensionar" universitar,  cu o pensie de cca 450 euro, nu mai sunt sigur ca nu am gresit atunci cand am respins acea oferta. In schimb, imi ajut fostii studenti valorosi sa plece in locuri mai bine platite dacat la noi, unde un absolvent primeste circa 200-300 euro, iar un resident  primeste 300-400 euro, prestand o munca epuizanta. Ceea ce le cer este sa nu-si uite tara si sa incerce sa o ajute cand vor reusi sa se afirme, dar si sa incerce sa se intoarca dupa doua decenii,  daca li se va garanta o recunoastere profesionala si materiala.

-    Daca ati fi ministrul Sanatatii, ati imprumuta un model sanitar aplicat cu succes in alte tari sau ati veni cu propria strategie? Care ar fi primele masuri pe care le-ati lua?  Acum, ce va dezamageste cel mai mult?
-    Din pacate, nu ma pricep! Toata viata  am fugit de functiile de conducere din sistemul sanitar, din lipsa de timp pentru studiu. Am ramas cu aceasta mentalitate oarecum egoista, evitand o munca - pe vremuri considerata "obsteaca", astazi rentabila- in afara preocuparilor pur medicale sau didactice. Stiu, insa, care este singura solutie pentru revigorarea intregului sistem sanitar: asigurarea unor salarii consistente pentru medici si asistente, apropiate de cele mai mici salarii din UE si desfiintand astfel mentalitatea conform careia medicii sunt veritabili sfinti, obligati sa traiasca intr-o umilitoare saracie care sa nu le permita nici macar o minima recuperare dupa o munca, cel mai adesea peste norma fixa a unui functionar.
Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a5387-Influenta-muzicii-238-n-dezvoltarea-inteligentei-umane-Non-cultura-favorizeaza-pasivitatea-sociala.aspx