STRIGATUL TRANSILVANIEI PENTRU TOATA SUFLAREA ROMÂNEASCA SI PENTRU EUROPA




 
de Preot Aurel Sas, Iconom Stavrofor, Las Vegas

 
 
„Zicand: Binecuvantat este Imparatul care vine intru numele Domnului! Pace in cer si slava intru cei de sus. Dar unii farisei din multime au zis catre El: Invatatorule, cearta-ti ucenicii. si El, raspunzand, a zis: Zic voua: Daca vor tacea acestia, pietrele vor striga. Si cand S-a apropiat, vazand cetatea, a plans pentru ea, zicand: Daca ai fi cunoscut si tu, in ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tai” (Luca 19, 38-42).
 
„Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte, / In care te-adancira barbarii de tirani, / Acum ori niciodata croieste-ti alta soarta, / La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani. / Acum ori niciodata sa dam dovezi in lume, / Ca-n aste maini mai curge un sange de roman. //  Preoti, cu crucea-n frunte caci oastea e crestina, / Deviza-i libertate si scopul ei preasfant. / Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, / Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost' pamant” (din Imnul Romaniei, „Desteapta-te romane”).


 
 De mare actualitate, in toate vremurile istorice,  sunt cuvintele Domnului Hristos „Mantuitorul lumii” (Ioan 4, 42), ca daca vor tacea oamenii sa marturiseasca pe Creatorul lor Dumnezeu si „pietrele vor striga” adevarul (Luca 19, 40). Asa a raspuns, la Intrarea Triumfala in Ierusalim, Marele „Dumnezeu si Mantuitor al nostru Hristos Iisus” (Tit 2, 13), fariseilor care I-au cerut sa-Si certe ucenicii, ce cantau Osanale, impreuna cu multimile ce-L insoteau, ca „pietrele vor striga”, „daca vor tacea acestia”, Apostolii, dupa Scripturile ce ne descopera, zicand: „Dar unii farisei din multime au zis catre El: Invatatorule, cearta-ti ucenicii. si El, raspunzand, a zis: Zic voua: Daca vor tacea acestia, pietrele vor striga” (Luca 19, 39-40).
 
Dar ucenicii nu au tacut, caci S-a pogorat Duhul Sfant peste ei (Fapte 2, 1-4) si asa au marturisit adevarul divin si istoric cu privire la mantuirea lumii, implinindu-se profetia „In tot pamantul a iesit vestirea lor, si la marginile lumii cuvintele lor” (Psalmul 18, 4). Astfel, onorate Guvern Roman de la Bucuresti, popor roman din Tara, de la Nistru pana la Tisa si frati romani din Diaspora, sa stim ca daca noi nu vom marturisi credinta in Dumnezeu si nu vom striga Adevarul istoric, cum ca pamantul Transilvaniei este daco-roman, „pietrele vor striga”, ce acopera pe Sfintii romani, pe mai-marii poporului, incepand de la regele Decebal al Daciei si pana astazi, deoarece pamantul Transilvaniei este pamantul dat de Dumnezeu natiunii dacilor si romanilor zamisliti din daci si romani.
 
In jurul anilor 1000 dupa Hristos, cand au venit ungurii si secuii si s-au asezat in Campia Panonica, inaintasii poporului roman erau acolo, in jurul Carpatilor, inca inainte de Hristos. Iar cum romanii de atunci erau ospitalieri ca si cei de azi, le-au zis fratilor unguri din acea vreme: va dam de mancare, dar din pamantul Tarii nu va dam nici o palma. Nu vreau sa aduc evidente istorice, caci ar trebui sa ma extind prea mult, iar aceste randuri nu sunt un document istoric, ci un strigat de durere al natiunii romane in fata unui miting si a unei demonstratii injuste de autonomie a minoritatii secuiesti de la Targu Mures si din celelalte judetele locuite de minoritatea maghiara.
 
Raman uimit in fata pretentiilor depasite si injuste de autonomie a minoritatii secuilor in Transilvania romaneasca, pentru ca istoria cu dovezile ei sta marturie divina, caci cu toate cuceririle nedrepte de catre unguri, care au fost in Ardeal si alte parti ale Transilvaniei, Dumnezeu a adus inapoi natiunii daco-romane, pamantul dacilor si romanilor din Transilvania, dat lor inainte de venirea Domnului Hristos pe pamant, sa aduca pace in lume. O ridicare a unei natiuni, sa ia pamantul altei natiuni, este un act de violare a dreptatii lui Dumnezeu, care a impartit pamantul natiunilor precum a crezut El, Creatorul cerului si al pamantului – Dumnezeu in Sfanta Treime.  Acest adevar reiese din Scripturile care descopera cum Dumnezeu a dat pamantul Canaan lui Avraam  (Facere 17, 8) si urmasilor natiunii Israel, readucandu-i pe pamantul lor la 430 de ani dupa locuirea in Egipt (Iesire 12, 40-41) si la aproape doua mii de ani de diaspora israeliteana dupa Hristos.
 
Astfel, onorat Guvern Roman de la Bucuresti, popor roman din Tara, de la Nistru pana la Tisa si din Diaspora romana, sa stiti ca daca noi nu vom striga in lume ca Transilvania este pamant daco-roman, „pietrele vor striga”, iar Dumnezeu va revendica din nou, la vreme, pamantul Transilvaniei, pentru natiunea daco-romana din jurul Carpatilor; dar pacatul cedarii ni se va imputa, caci nu ne-am rugat, n-am strigat si n-am actionat ca Dumnezeu sa ne ajute, intru evitarea unei noi suferinte in vremurile noastre, la fel ca in istoria din trecut, de trista amintire.

Alaturi de strigatul Transilvaniei, ne cheama glasul sangelui Sfintilor romani si a inaintasilor din mormintele pamantului Transilvaniei, care au fost omorati de-a lungul istoriei in luptele cu maghiarii, veniti de dincolo de Tisa sa ne ia pamantul. Glasul sangelui ce striga ne este descoperit de Dumnezeu, cand i-a raspuns lui Cain, dupa ce a varsat sangele fratelui sau Abel, prin Scripturile care zic: „Si a zis Domnul: „Ce ai facut? Glasul sangelui fratelui tau striga catre Mine din pamant. si acum esti blestemat de pamantul care si-a deschis gura sa, ca sa primeasca sangele fratelui tau din mana ta. Cand vei lucra pamantul, acesta nu-si va mai da roadele sale tie; zbuciumat si fugar vei fi tu pe pamant” (Facere 4, 10-12).

Doamne, Te rugam sa auda tot Guvernul Roman de la Bucuresti, glasul sangelui inaintasilor nostri din mormintele Transilvaniei si sa purceada a lumina cu invatatura divina pe fratii crestini secui si pe cei dintre maghiari ce vor autonomie nedreapta, sa inteleaga adevarul si sa facem pace. Sa auzim glasul sangelui lui Mihai Viteazul de pe Campia Turzii, din 19 August 1601, care a raspuns imparatului de la Viena ca: „Aceasta-i pofta ce-o poftesc, Tara Romaneasca, Tara Transilvaniei si Tara Moldovei, Una sa fie”, intru Hristos Iisus.

Tot de mare actualitate, ca si Sfintele Scripturi de la inceput, cum ca „pietrele vor striga” (Ioan 4, 42), este pentru poporul roman si Imnul Romaniei „Desteapta-te romane” de Andrei Muresanu, marsul anului 1848, care rasuna si azi, trebuind sa-l consideram ca marsul anului 2013, pentru salvarea pamantului Transilvaniei de la autonomia secuilor. In conformitate cu evidentele istorice, secuii nu sunt unguri si de aceea nu asociez numele de „secui” cu cel de „maghiar” sau „ungur”. De altfel, gasim in multe evidente istorice ca maghiarii se disociaza de secui, ca si acum la acest miting de la Targu Mures din 10 Martie, 2013. Actiunile secuilor de autonomie pe etnii sunt depasite in cadrul unei Europe pe drumul desfintarii granitelor. Astfel, conducerea Comunitatii Europene trebuie sa fie vigilenta la manifestarea secuilor pentru autonomie, fiindca aceasta creaza precedente in viitor in cadrul altor tari europene.
 
Domnul Hristos Iisus „Mantuitorul lumii” (Ioan 4, 42), cand a mers la bolnavii de la scaldatoarea Vitezda din Ierusalim, nu l-a intrebat pe slabanogul de 38 de ani, daca crede ca poate El sa-l faca sanatos, cum Domnul obisnuia, ci l-a intrebat: „Voiesti sa te faci sanatos?” (Ioan 5, 6), iar dupa ce slabanogul a zis ca vrea, prin cuvintele: „Doamne, nu am om, care sa ma arunce in scaldatoare…, Iisus i-a zis: Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla. Si indata omul s-a facut sanatos, si-a luat patul si umbla” (Ioan 5, 8-9).
 
Asa intreaba Hristos Domnul si pe Guvernul Roman si pe poporul roman de azi „Voiesti…” sa ai Transilvania? Si de indata ce vrem sa avem Transilvania, cu Ardealul si celelalte regiuni, Dumnezeu ne zice „Scoala-te,…” (Ioan 5, 8-9) strigand secuilor si maghiarilor care ii sustin si intregii lumi, ca pamantul Transilvaniei l-a dat Dumnezeu poporului daco-roman, inca inainte de venirea lui Hristos, iar secuilor si ungurilor, care au venit in Europa Centrala abia in jurul anilor 1000, le-a dat Campia Panonica, fiindca erau inca triburi migratoare.
 
Ca Domnul Dumnezeu voieste sa ne pastram pamantul Sfintilor romani si a mai-marilor inaintasi, a mosilor si parintilor nostri, cu mormintele lor de credinta crestina ortodoxa, ne sta in fata adevarul istoric, cum ca de fiecare data cand pamantul ne-a fost luat, Dumnezeu ni l-a dat inapoi, dar si adevarul Evangheliei cu vointa lui Dumnezeu aratata omului bolnav de lepra, care s-a apropiat de Iisus si I S-a inchinat zicand: „… Doamne, daca voiesti, poti sa ma curatesti. si Iisus, intinzand mana, S-a atins de el, zicand: Voiesc, curateste-te. si indata s-a curatit lepra lui” (Matei 8, 2-3). Astfel, afland ca Bunul Dumnezeu voieste sa ajute oamenii, care lupta pentru adevar si dreptate in istorie, trebuie ca si oamenii sa voiasca si sa creada pentru ca Dumnezeu sa-i ajute si sa le intinda mana de ajutor, precum Hristos bolnavului, fiindca vointa lui Dumnezeu lucreaza impreuna cu vointa si credinta dreapta a oamenilor si a popoarelor.
 
Daca unii din Guvernul Roman de la Bucuresti, pe care poporul i-a votat, nu vor sa poarte strigatul pamantului Transilvaniei, atunci sa-si dea demisia din fruntea Tarii, si vom duce noi, poporul daco-roman, strigatul Transilvaniei, de la Nistru pana la Tisa si Diaspora romana, ca vrem sa ramana Transilvania in trupul Tarii Romanesti si ca „Acum ori niciodata sa dam dovezi in lume, / Ca-n aste maini mai curge un sange de roman. //  Preoti, cu crucea-n frunte caci oastea e crestina, / Deviza-i libertate si scopul ei preasfant. / Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, / Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost' pamant” (din Imnul Romaniei, „Desteapta-te romane”).
 
Cand Hristos Domnul S-a apropiat de cetatea Ierusalimului, la Intrarea Triumfala
inainte de Pasti, aflam ca a plans pentru ea, fiindca a prevazut daramarea ei in anul 70, la venirea romanilor: „si cand S-a apropiat, vazand cetatea, a plans pentru ea, zicand: Daca ai fi cunoscut si tu, in ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tai” (Luca 19, 41-42). Tot asa, Hristos Domnul plange si azi, pentru toate cetatile si locuitorii lor din lume, care nu-L primesc sa le dea pacea divina, deoarece prevede daramarea lor si suferinta poporului.
 
Astfel, plange si azi Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, pentru Transilvania, fiindca secuii si unii dintre maghiarii ce ii sustin, in loc sa se bucure ca locuiesc pe un pamant binecuvantat cu paine, ei se rascoala impotriva poporului roman, care i-a primit pe pamantul lor, sa aiba si ei painea cea de toate zilele (Matei 6, 11), spre mantuirea in Hristos. Iisus plange si azi pentru ca prevedea suferinta locuitorilor Transilvaniei la rascoalele minoritatii secuilor pentru autonomie pe pamantul altei Tarii. Iisus plange, deoarece vede lipsa de dragoste din inimile secuilor si a unora din Guvernul Roman de la Bucuresti, in prezentarea adevarului istoric despre pamantul Transilvaniei si lipsa dorintei de a fi pace. Iisus plange, fiindca vede viata tuturor in pacate si faradelegi de tot felul si lipsa de credinta si rugaciune inaintea lui Dumnezeu pentru iertare. In loc sa se pocaiasca in contextul atator crize, acestia se rascoala pentru autonomii, care afecteaza unitatea etniilor nationale, viata economica si culturala impreuna, cat si casatoriile mixte in iubire si dragoste, in cresterea si educarea copiilor.
 
Nu vor sa ia cu un ceas mai devreme pilda de pocainta a regelui si locuitorilor marei metropole a lumii de altadata Ninive (Iona 3, 1-10), cu post si cu rugaciune ca sa fie iertati de pacatele lor si restaurati la o viata de pace cu Dumnezeu si unii cu altii. Intelepciune: Cine nu ia pocainta, acela va avea parte de judecata divina si dreapta. In descoperirea Scripturilor, crizele de tot felul, ca si crizele economice in lumea de azi, sunt rezultatul crizelor morale, iar dezastrele din univers sunt urmarea pacatelor.
 
Din punct de vedere istoric, ridicarea secuilor de azi pentru autonomie in Transilvania, este rezultatul politicii deficitare in apararea gliei stramosesti, a Guvernelor Romaniei de la Revolutie si pana in prezent. Daca Guvernele, care s-au perindat la Bucuresti de-a lungul anilor, ar fi avut o politica ferma fata de pamantul Romaniei, nu numai secuii si unii dintre maghiari nu s-ar fi ridicat, ci si Basarabia si Bucovina, care sunt tot pamanturi daco-romane, erau unite acum cu Romania, spre binele Europei.
 
Glasul Milostivului Dumnezeu indeamna atat pe secui, cat si pe Guvernul de la Bucuresti, la primirea mesajului divin: „Desteapta-te cel ce dormi si te scoala din morti si te va lumina Hristos” (Efeseni 5, 14), astfel vazandu-si fiecare datoria ce o are de indeplinit. Spre ajutorarea Guvernului Roman de la Bucuresti, prezint mesajul lui Dumnezeu catre guvernatorii tuturor timpurilor istorice, prin Scripturile care zic: „si acum imparati intelegeti! Invatati-va toti, care judecati pamantul! Slujiti Domnului cu frica si va bucurati de El cu cutremur. Luati invatatura, ca nu cumva sa Se manie Domnul si sa pieriti din calea cea dreapta, cand se va aprinde degrab mania Lui! Fericiti toti cei ce nadajduiesc in El” (Psalmul 2, 10-12).
 
Ma bucur sa fi auzit si sa fi vazut in direct pe Internet, ca multi dintre liderii Guvernului Roman de la Bucuresti si din toata Tara, au luat spre rezolvare pasnica mitingul si manifestarea secuilor pentru autonomie, de la Targu Mures, din 10 Martie, 2013. La fel, conducerea Comunitatii Europene nu admite asemenea manifestari etnice de autonomie, care pot crea precedente in viitor, cand este vorba de o Europa unita. Ce ar fi, daca comunitatea romana din Ungaria ar cere autonomie, sau alte etnii din alte tari ale lumii ar face aceasta? Cu siguranta, ar afecta unitatea nationala si integritatea teritoriala a unui popor.
 
In respect de frati in Hristos, pentru toti guvernatorii de la Bucuresti si pentru toti secuii, maghiarii si alte etnii din Romania, cat si fata de autoritatile lor, inchei acest articol, „Strigatul Transilvaniei”, salutandu-i si indemnandu-i pe toti la recunoasterea adevarului istoric, despre pamantul daco-roman al Transilvaniei si a adevarului ca cererea etniilor de autonomie in tarile Europei nu duc la depasirea crizelor economice, ci la marirea lor si la destabilizarea unitatii nationale.
 
In acelasi timp, inchei mesajul articolului „Strigatul Transilvaniei”, pentru toata suflarea romaneasca si pentru toata Europa, cu Rugaciunea pentru toti catre Domnul Iisus Hristos „Mantuitorul lumii” (Ioan 4, 42), Care poate vindeca cu adevarat toate ranile, zicand:  „Doamne Iisus Hristoase, Dumnezeul nostru, Carele ai plans pentru Lazar si lacrimi de intristare si de milostivire ai varsat pentru dansul, primeste lacrimile mele. Cu patimile Tale vindeca patimile mele, cu ranile Tale tamaduieste ranile mele, cu sangele Tau curateste sangele meu si patrunde-mi trupul cu mireasma trupului Tau, celui de viata facator. Fierea cu care vrajmasii Te-au adapat sa indulceasca amaraciunea cu care potrivnicul ma adapa. Trupul Tau intins pe cruce sa intinda catre Tine mintea mea cea trasa-n jos de catre diavoli. Capul Tau, pe care L-ai aplecat pe cruce, sa inalte capul meu palmuit de potrivnici. Preasfintele Tale maini, pironite de necredinciosi pe cruce, sa ma traga spre Tine din prapastia pierzarii, precum preasfanta gura Ta a fagaduit. Fata Ta, cea batjocorita cu palmuiri si cu scuipari, sa umple de stralucire fata mea cea intinata in faradelegi. Sufletul Tau, pe care L-ai dat Tatalui cand erai pe cruce, sa ma povatuiasca spre Tine prin darul Tau.
 
Nu am inima indurerata ca sa Te caut, nu am pocainta si nici umilinta care-i intoarce pe fii la mostenirea lor, nu am lacrimi mangaietoare, Stapane. Intunecatu-s-a mintea mea cu cele lumesti si nu poate sa caute spre Tine cu durere. Racitu-s-a inima mea de atatea ispite si nu poate sa se-nfierbante cu lacrimile dragostei de Tine. Ci Tu, Doamne Iisus Hristoase Dumnezeule, vistierul bunatatilor, daruieste-mi pocainta nestirbita si inima indurerata ca sa pornesc cu tot sufletul in cautarea Ta; caci fara de Tine ma voi instraina de tot binele. Da-mi asadar, Bunule, darul Tau. Tatal, Carele mai inainte de veci Te-a nascut din sanurile Sale cele mai presus de timp, sa innoiasca in mine inchipuirea icoanei Tale. Te-am parasit, nu ma parasi; am iesti de la Tine, iesi in cautarea mea. Du-ma la pasunea Ta. Numara-ma intre oile turmei Tale celei prea alese. Hraneste-ma impreuna cu ele, din verdeata dumnezeiestilor Tale Taine. Caci inima lor curata este salasul Tau si intr-ansa se vede stralucirea descoperirilor Tale. Stralucirea Ta este mangaierea si odihna celor ce S-au ostenit pentru Tine in necazuri si in tot felul de chinuri. Acestei straluciri ma invredniceste si pe mine, nevrednicul, cu darul si cu iubirea Ta de oameni, in vecii vecilor. Amin.” (Rugaciunea Sf. Isaac Sirul, din „Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos”).
 
Slava „Marelui Dumnezeu si Mantuitorului nostru Hristos Iisus, Care S-a dat pe Sine pentru noi, ca sa ne izbaveasca de toata faradelegea si sa-si curateasca Lui popor ales, ravnitor de fapte bune” (Tit 2, 13-14). Sa rugam, iarasi, pe Milostivul Dumnezeu, ca sa binecuvinteze toate neamurile pamantului si pe poporul nostru roman, de la Nistru pana la Tisa si din toata Diaspora, sa ramana mai departe un popor crestin ortodox „ales, ravnitor de fapte bune”, pentru care sa ne binecuvinteze Domnul Dumnezeu in Sfanta Treime, dupa rugaciunea din Psalmul 66, zicand: „Dumnezeule, milostiveste-Te spre noi si ne binecuvinteaza, lumineaza fata Ta spre noi si ne miluieste! Ca sa cunoastem pe pamant calea Ta, in toate neamurile mantuirea Ta. Lauda-Te-vor pe Tine popoarele, Dumnezeule, lauda-Te-vor pe Tine popoarele toate! Veseleasca-se si sa se bucure neamurile, ca vei judeca popoarele cu dreptate si neamurile pe pamant le vei povatui. Lauda-Te-vor pe Tine popoarele Dumnezeule, lauda-Te-vor pe Tine popoarele toate. Pamantul si-a dat rodul sau. Binecuvinteaza-ne pe noi, Dumnezeule, Dumnezeul nostru. Binecuvinteaza-ne pe noi, Dumnezeule, si sa se teama de Tine toate marginile pamantului” (Psalmul 66, 1-6). Amin.
Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a5014-STRIGATUL-TRANSILVANIEI-PENTRU-TOATA-SUFLAREA-ROM194-NEASCA-SI-PENTRU-EUROPA.aspx