"SPER SA DEVENIM SI NOI, MACAR UN PIC, LETONI!"



Din Letonia, tara baltica tinuta, si ea, multi ani, sub cizma sovietica si sub ora orologiului Kremlinului din Piata Rosie, ne-a venit, recent, o stire uluitoare. La cererea letonilor, a avut loc un referendum, cetatenii fiind chemati sa hotarasca, sub presiune ruseasca, daca sa fie sau nu rusa a doua limba oficiala in stat. Iar letonii, cetatenii de acasa, de pe meleagurile mosilor si stramosilor lor, au hotarat, odata pentru totdeauna, impunandu-si vointa. Desi, in Letonia de azi, rusii reprezinta 44% din populatia tarii, letonii au spus un categoric "Nu!" ca a doua limba oficiala sa fie rusa. Letona este si va ramane, cu toata stradania ocupantului vremelnic, unica limba de stat. Deci, Letonia, tara a Uniunii Europene, nu accepta pe pamantul ei o alta limba oficiala, chiar a unei parti a populatiei de 44%! Acolo, presedintele Valdis Zatlers a iesit pe postul national de televiziune in fata natiunii si a cerut, cu fermitate si cu demnitate, letonilor, sa voteze impotriva acceptarii limbii ruse ca limba oficiala! O facea, direct, seful statului, insotit de verticalitatea unei idei nationale, care nu-i de conceput sa fie compromisa!
In fata gestului demn, nu poate sa nu fie adresata o intrebare fireasca: v-ati inchipui, cumva, sa faca un astfel de gest Ion Iliescu, Emil Constantinescu si Traian Basescu? Cam greu de conceput! Acolo, in Letonia, dupa cum s-a vazut, 44% sunt rusi, adusi si ei de valurile vremii, pe tancurile sovietice, in urma celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cand Tarile Baltice au fost ocupate. Dar sunt 44%! In Romania, romanii sunt 89%, iar liderii maghiari, care cer, fac presiuni, santajeaza tocmai guvernul din care si ei fac parte, sunt acum 6,6%. Or, din 1990 incoace, ei se poarta de parca in Ardeal ei ar fi 89%, iar noi, romanii ardeleni, 6,6%! Solidari, letonii au pus piciorul in prag, dovedind, acolo, ca limba letona-i acasa stapana, ca lor nu le mananca dulaul rusesc din rucsac si ca o minoritate este si ramane o minoritate!
Calcati mereu pe bataturi, ca si romanii, provocati si insultati de o minoritate maghiara agresiva, slovacii au rabdat cat au rabdat, apoi au ripostat cu fermitatea necesara in astfel de situatii. Si au votat, in Parlament, o lege prin care lucrurile sunt puse la punct. Va trebuie dubla cetatenie, numai asa, ca vreti voi sa ne puneti gheara in gat? Nu-i nimic, faceti-o! Dar nu mai sunteti slovaci decat cu casa in care locuiti! In rest, calea si valea spre Budapesta! Despre cea de-a doua limba oficiala – nici vorba!
Va mai amintiti replica primului ministru australian, la cererile unor saritori peste cal, adusi de vant pe acolo, pretinzand ce nu li se cuvine pe meleagurile cangurului? Cui nu-i convine aici, in tara asta, valea! Cale libera si calatorie sprancenata! Asta inseamna demnitate. Asta inseamna verticalitate in apararea interesului national! Dar pe la noi cum e? Obisnuit sa suporte cam prea multe calcaturi pe bombeu si pe bataturi, romanul zice ca astia, care mereu cer, carora li se da chiar din ce in ce mai mult si tot cer, ar fi o pacoste. Doar pacoste? Caracteristica esentiala "a gandirii" lor, a iredentistilor, extremistilor si separatistilor, dublata de fanatism, aroganta, cinism, are ca rezultanta un comportament malefic. Consecventa lor a dus la ce s-a intamplat la 1848-1849, pe timpul Diktatului de la Viena, din 30 august 1940, pe vremea Regiunii Autonome Maghiare, la Zetea, Dealu, Targu Secuiesc, in zilele lui Decembrie 1989. Si, bineinteles, la ce vedem si se deruleaza azi chiar sub ochii nostri. Ei stiu bine ca guvernantii romani, lasi, imbuibati, oportunisti, nu vor apela, niciodata, la contraargumente impotriva celor care au inauntru, in Romania, un miniparlament si un guvern afara, care, din 1990 incoace, se conduc dupa impulsuri separatiste, autonomiste, contand pe toleranta, pe blegeala romaneasca. Guvernantilor romani le lipseste fermitatea, tocmai atunci cand ar fi mai mare nevoie de ea, de acea reactie a unei demnitati, din pacate de neprietenii separatisti si autonomisti tot mai des terfelite.
In loc de respectul cuvenit, ei ne arunca in fata dispretul, printr-un comportament caricatural, dusmanos, abuziv, neeuropean, dupa ce au obtinut tot ce au dorit               intr-o Romanie, o tara conformandu-se, total, tuturor prevederilor internationale in privinta drepturilor unei minoritati. Ei vor pana si o alta istorie, in alte culori ale vremii, cu pagini zugravite pe placul lor, cel al falsificarii adevarului. Ei nu vad in noi prieteni, concetateni cu care sa traiasca impreuna, sa ne respectam, sa ne suportam, sa ne impartim painea si existenta asta bantuita de indiferenta oamenilor Puterii, ci niste preopinenti. Chiar nu vad ei ca suntem egali in saracie? Din pacate, propulsati de pe aceasta rampa mereu lansatoare spre putere, a UDMR, baricada adevarului nu pare a fi si pentru ei. Nu-i intereseaza, pur si simplu. Sfidarea-i la ordinea zilei! Prin limbaj provocator si atitudine aroganta, ne-au insultat, rand pe rand, Marko Bela, Tökés Lászlo, Kelemen Hunor, Izsak Balazs si multi altii! In originala noastra democratie postdecembrista, nu convietuirea pasnica, nu toleranta romaneasca i-au preocupat pe iredentisti, extremisti si sovini, ci modul in care sa-i alunge mai repede pe romanii din Harghita si Covasna, in primele zile dupa 21-22 Decembrie 1989, pe elevii si profesorii de la Liceul "Bolyai", de la Liceul "Marin Preda" din Odorhei, tot asa cum vor, musai, universitate maghiara la Targu-Mures!
Pentru ei, inaintasii nostri, inaintemergatorii Burebista si Decebal n-au existat! N-au existat nici dacii pe aici, nici voievozii Gelu, Glad si Menumorut! N-au fost nici Mihai Viteazul Unirii de la 1600, nici 1 Decembrie 1918, nici Tratatul de la Trianon! N-a fost nimic! Au venit ei aici si au gasit o pustietate. Un fel de Sahara. Nici urma de bastinasi, oameni ai locului. Pe aici n-au fost tinuturi de sine statatoare, cu randuiala in Transilvania. Dupa ei, Iancu de Hunedoara si Matei Corvinul n-ar avea nimic cu neamul romanesc, cu romanismul! "Muppets"-ii astia, asezati in jilturi inalte de tradarea, de compromisul, de oportunismul parlamentar ale romanilor, de blegeala noastra "traditionala", cred ca li se cuvine totul.
Intorcand spatele istoriei, vor acum un asa-zis Tinut Secuiesc, autonomie teritoriala pe criterii etnice, cea de-a doua limba oficiala – maghiara, o lege a minoritatilor, antiromaneasca, anticonstitutionala, antieuropeana, universitate ungureasca la Targu-Mures. Si cai verzi pe pereti! Doamne, astia nu-si dau seama ca vremea Imperiului a trecut, ca o intoarcere la vremurile cumplite ale anilor 1848-1849, ale Diktatului de la Viena, s-au dus definitiv in istorie si nu se vor mai intoarce? Chiar cred ei, acesti iredentisti, sovini si extremisti (nu culpabilizam o intreaga minoritate!) ca noi, romanii ardeleni, vom mai iesi in strada, ca in ianuarie 1990, scandand: "Limba romana – acasa stapana!"? Vom veghea ca, intr-adevar, "harta limbii romane - cum se exprima Alex Stefanescu – sa nu fie vreodata mai mica decat cea a Romaniei!". Ardealul este pamant romanesc! A fost, este si va fi! Mereu in regim de avarie (trebuie sa recunoastem un adevar!) din 1990 incoace, relatiile romano-maghiare scartaie, strident, prin Ardeal, in timp ce guvernantii nostri, extaziati, exclama: ce bine se inteleg romanii cu maghiarii! Insi cu orbul gainilor, ei refuza sa vada si sa recunoasca o realitate. Preocupati mai mult ce culoare (violeta, bineinteles!) sa aiba cravatele pe care le poarta la indicatia lui Aleodor Manolea, insi miopi, ei refuza sa vada adevarul!
De ce oare, noi, romanii ardeleni, sa amplificam, dupa cum se vede, la infinit, "memoria durerii"? De ce, ne intrebam, Coalitia toxica din Romania nu da UDMR un ultimatum, amintind liderilor strutocamilei ca este imoral sa ceri, la nesfarsit, unei tari, Romania, considerand ca ai numai drepturi si privilegii, si sa nu-i dai nimic? Nici macar minimul respect cuvenit! De ce se lasa guvernantii romani calcati in picioare de udemeristi, ca niste ciumpalaci? Scriind toate acestea, ma intorc la acel excelent articol din "Flacara lui Adrian Paunescu", scris de prietenul meu, marele poet, academicianul basarabean Nicolae Dabija: "Sper sa devenim si noi, macar un pic, letoni!"
LAZAR LADARIU

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a3674-SPER-SA-DEVENIM-SI-NOI-MACAR-UN-PIC-LETONI.aspx