MONOGRAFIA ORASULUI CIMPENI



    Sub semnatura profesorului Vasile Bud a aparut recent in editura “Mega” din Cluj-Napoca studiul monografic “Campeni – 1366-2011”. Pe o intindere de 343 de pagini, cartea reprezinta rodul unei stradanii meritorii depuse de autor de-a lungul multor ani, pentru a aduna date si marturii cu privire la istoria Tarii Motilor. Lectura ei da semntimentul unei reale mandrii si al patriotismului autentic care a caracterizat locuitorii meleagurilor Muntilor Apuseni in cursul zbuciumatei lor istorii.
Absolvent al Facultatii de Istorie-filozofie a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, profesorul Vasile Bud a urcat toate treptele profesionale de dascal si s-a implicat activ in viata sociala a orasului Campeni, aducandu-si o contributie de seama la propasirea invatamantului liceal din aceasta parte a tarii. El a indeplinit functii importante ca cea de director de scoala generala, inspector scolar, director al Casei Orasenesti de Cultura, metodist al Inspectoratului Judetean Alba, presedinte al subfilialei Abrud-Campeni a Societatii de Stiinte Istorice etc. Pentru meritele sale profesionale si obstesti a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural si i s-a oferit diploma de cetatean de onoare al orasului Campeni.
Cartea, scrisa cu minutiozitate si acuratete este, de asemenea, ilustrata cu multe fotografii alb-negru si colorate, copii ale unor documente istorice si harti, care permit cititorului sa-si formeze o imagine veridica asupra trecutului acestui oras. Pe lista primarilor care s-au succedat la conducerea urbei se afla si Nicolae Petrusel, caruia i se datoreaza multe dintre realizarile inregistrate, cum ar fi ridicarea la rangul de oras, stimularea industriei locale mestesugaresti, imbunatatirea starii drumurilor etc. El s-a dovedit a fi un bun gospodar, motiv pentru care i s-a conferit diploma de catatean de onoare al orasului.  
Campeniul – capitala traditionala a Tarii Motilor a fost locul a numeroase evenimente istorice, care au reflectat nestramutata dorinta si continua lupta pentru libertate si dreptate a motilor. Nume ca Horia, Closca si Crisan, Avram Iancu, Ecaterina Varga, au ramas in constiinta locuitorilor acestor meleaguri si a romanilor in general, ca exemple de sacrificiu si jertfa pentru idealuri scumpe umanitatii. Eroismul si devotamentul fata de tara au fost de-a lungul timpurilor caracteristici definitorii ale motilor, din vremurile dominatiei austro-ungare si pana astazi. Conditiile de viata grele, asuprirea si nedreptatile sociale i-au calit in aspiratiile spre mai bine si motii nu au sovait sa se ridice la lupta ori de cate ori au simtit ca nu se mai poate altfel.
Din vremuri stravechi locuitorii din diferitele zone ale Muntilor Apuseni au fost conduse de capetenii locale care dispuneau de o puternica autonomie recunoscuta si respectata de autoritatile vremii. Campeniul se pare ca-si trage numele, conform unei legende, de la un oarecare Campeanu, originar din preajma Sibiului, deci de la “campie”, care ar fi fost atras de mirajul aurului Apusenilor. Frumusetea naturala “tulburatoare” a Carpatilor Apuseni, dupa cum spune autorul cartii, a impresionat pe toti care le-au calcat meleagurile, ca a fost vorba de mai marii vremii sau de carturari, oameni de arta sau calatori in cautare de bogatie sau simpli turisti ai zilelor noastre.  
Asezat pe malul Ariesului, intr-o depresiune montana marginita la vest de Muntii Bihorului, la nord-est de Muntele Mare, iar la sud de Muntii Trascaului, Campeniul se intinde pe o suprafata de aproape 9.000 de hectare, din care cca 3.000 sunt ocupate de paduri de foioase si conifere. Peisajele naturale sunt de o frumusete rara, atragand numerosi turisti din tara si straini. Pacat ca linia ferata ingusta pe care circula zilnic trenul numit "Mocanita”,  de-a lungul Ariesului, de la Turda la Abrud, a fost sistata si toate facilitatile apartinatoare (gari, halti, poduri) au fost lasate in paragina, privand publicul de un mijloc de transport mirific de acces la niste frumusti geografice incomparabile. Incercarile de a restaura aceasta cale ferata, componenta traditionala a tursimului in Muntii Apuseni, au ramas pana acum fara vreun rezultat concret. Probabil ca si criza economica a ultimilor ani a diminuat interesul investitorilor straini. Poate ca redeschiderea exploatarilor miniere de la Rosia Montana, vor reprezenta un factor important care sa stimuleze acest interes. De asemenea, mare pacat ca dupa 1990 fabrica de mobila, care oferea multe locuri de munca localnicilor si alte unitati industriale de prelucrare a lemnului functineaza acum la parametri neglijabili, facand ca somajul sa fie la cote regretabile.
Campeniul are o istorie bogata, desi configuratia geografica nu i-a permis in timp o extindere pe masura nevoilor de dezvoltare. Inainte de cel de al doilea raboi mondial Campeniul a fost resedinta de plasa, iar odata cu reorganizarea administrativa de dupa razboi, a fost resedinta de raion. Acum face parte din judetul Alba.
Printre locurile cu renume turistic cunoscute nu numai in Romania ci si peste hotare, se pot aminti, in afara de orasele Campeni si  Abrud, Rosia Montana, Detunata, Muntele Gaina, Scarisoara, Avram Iancu, Albac si multe altele. De mentionat ca pe drumul de la Campeni spre Oradea in ultimii ani au rasarit ca ciupercile dupa ploaie o serie de pensiuni, locuri pentru schiat, case de odihna si alte amenajari care atrag vizitatorii. Ospitatlitatea recunoscuta a motilor, adaugata la frumusetea si rusticitatea locurilor, ii fac pe turisti sa aleaga sejururi de neuitat in Muntii Apuseni.
Cei interesati de aceasta minunata monografie pot sa contacteze autorul folosind adresa e-mail vbudro@yahoo.com sau adresa postala Prof. Vasile Bud, Str. Valea Caselor, 3375 Campeni, Jud. Alba, Romania.

Dr. Emil Onet
Phoenix, Arizona


Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a2674-MONOGRAFIA-ORASULUI-CIMPENI.aspx