Moment istoric



De Republica Populara Chineza ne leaga deja o traditie a cooperarii, pe care universitatea noastra o cultiva cu grija. Inainte de 1989, Universitatea Babes-Bolyai avea lectorat in universitati chineze, iar tinerii chinezi se pregateau la Cluj.
Si inainte, si dupa 1989, multi profesori ai universitatii noastre au vizitat China, iar colegii lor chinezi au venit aici, incat fiecare parte a cunoscut in fiecare moment ceea ce se face de catre parteneri. Am avut prilejul, in 1998, ca ministru roman al Educatiei Nationale, sa cooperez cu colega mea de atunci, doamna Chen Zhi Li, si sa punem in miscare o noua cooperare. Atunci am trimis in China zece tineri si tinere din Romania pentru a extinde invatarea chinezei la romani.
La Facultatea de Litere am restabilit Lectoratul chinez, care a putut fi consolidat din 1968 incoace. Dupa fructuoase discutii cu Ambasada Republicii Populare Chineze de la Bucuresti si expertizarea situatiei, in urma contactelor pe care le-am avut la Beijing, la amabila invitatie a Hanban, s-a trecut la pregatirea deschiderii Institutului Confucius la Universitatea Babes-Bolyai. Am fost privilegiati sa-l avem ca partener in aceasta pregatire pe Rectorul Du Wei si pe colegii sai de la Zhejiang University of Science and Technology din Hangzhou. Am putut inaugura Institutul Confucius la Cluj in 2009, iar aceasta institutie a devenit repede - gratie directoarei Feng Shaozhong si programelor desfasurate - o institutie de referinta a centrului nostru universitar si a orasului.
De atunci, cooperarile noastre cu institutii chineze au inregistrat o dezvoltare complet noua. Sute de tineri romani invata chineza, intreprinzatorii chinezi sunt tot mai multi in jur, zeci de profesori, zeci de studenti au vizitat an de an China, zeci de studenti chinezi au venit spre Cluj. Toate acestea confirma politicile noastre orientate spre deschidere, in primul rand privind politica dinamica si inovativa a Hanban.
Recent, Facultatea de Studii Europene a instalat programul de cursuri si seminarii de istorie, economie, cultura Uniunea Europeana - China, dupa ce in jurul Facultatii de stiinte Economice s-a organizat Societatea Culturala Romano-Chineza. In curand se deschide, cu gestionarea acestor doua facultati, China Study Center, iar Facultatea de Geografie va inaugura primele traduceri de carti in reciprocitate cu edituri din Hangzhou. O parte dintre cei care au vizitat China au editat volumul China in ascensiune (Presa Universitara Clujeana, 2011). Este foarte limpede: marea expansiune a cooperarilor cu China se afla nu in urma, ci in fata noastra.
Azi - si nu numai azi - ne referim frecvent la Confucius, incat merita sa ne oprim ceva mai detaliat asupra gandirii marelui filosof chinez.
China are astazi cel mai voluminos sistem de invatamant superior din lume, cu peste 29 milioane de studenti, la admiterea din 2008 fiind preluati in universitati peste 6 milioane de tineri. Anual pleaca la studii in strainatate peste 180.000 de tineri chinezi, iar 170.000 de tineri din lume vin anual sa studieze in universitati chineze. China are acorduri de recunoastere mutuala a diplomelor universitare cu 34 de tari. In acest moment, China are peste 2.300 de institutii de invatamant superior, dintre care peste 600 sunt private. Iar toate aceste cifre sunt in miscare, fiecare an adaugand o noua dezvoltare.
Dezvoltarea nu este doar in extensiune. China dispune astazi de programe care au ca tinta propulsarea universitatilor ei printre cele mai bune din lume. Peste 200 de universitati chineze sunt angajate in fapt in competitia pentru a intra in elita universitatilor lumii. “Deschiderea spre exterior” - cum se spune in documentele oficiale chineze - este luata in serios si promovata cu energii uriase. Este abordata profund, de asemenea, “depasirea modelului elitist spre un model care permite tuturor oamenilor accesul la educatie” (Allocution du ministre Zhon Ji la Paris, iulie 2009). Cinci obiective motiveaza actiunile universitare in China actuala: “asigurarea dezvoltarii universitatilor, fara a uita sa contribuie la modernizarea tarii”; “incurajarea diferitelor medii sociale sa sustina dezvoltarea invatamantului superior”; “optimizarea repartizarii resurselor invatamantului superior public”; “punerea in valoare a rolului informaticii moderne”; “a trage foloase din experientele avansate dobandite de diverse tari ale lumii in invatamant”. Cate tari si-au formulat atat de simplu si de clar obiectivele?
Indiferent care sunt datele ce se considera sau afinitatile celui care judeca, un fapt de fundamentala importanta civilizatoare ramane impunator pentru recunoastere: China administreaza cu succes peste 1.300 de milioane de oameni in conditii de modernizare sub toate aspectele - politic, economic, social, cultural. Cine, in istoria umanitatii, poate prezenta o experienta comparabila?
Vreau sa amintesc cat se poate de succint experienta recenta pe care am avut-o la Hangzhou, socotit cel mai frumos oras al Chinei. Vizitasem China in 1998, ca invitat al ministrului de resort si al guvernului, si am cunoscut universitati din Beijing si Shanghai. Am revenit in 2009, ca invitat al Fundatiei Hanban, care coordoneaza Institutele Confucius de pe glob. In iulie am fost pentru a treia oara in China (dupa ce, in urma cu doi ani, vizitasem Taipei, Kwamgjou si alte minunate locuri din Taiwan). Fiecare vizita in China, fie si la sase luni, ofera surprize. La Hangzhou, pe malul Marii Chinei de Sud, este greu sa te hotarasti ce admiri mai mult: un oras mai mare decat Berlin sau Paris, a carui modernitate concureaza de aproape Parisul? Panorama extraordinara, comparabila cu Philadelphia sau, la alte dimensiuni, a New Yorkului, a acelei mirifice Waterline? Dinamica avansat moderna a numeroaselor “centre” ce compun orasul? Extraordinarul bun-gust pe care-l observi mereu in supermarketuri, in Zhejiang University of Science and Technology, in “piata de matase”, in teatrul chinezesc, pur si simplu la marginile orasului, in micile restaurante raspandite in culturile de ceai verde, prin care Hangzhou este campion al lumii? Echilibrul moral si buna cuviinta, in gandire si actiuni, a chinezilor? Nimic nu este de idealizat pe Pamant, dar valorile sunt de scos in relief. Iar China are din abundenta valori spre a le propune lumii.
In timp, in Europa au fost publicate multe carti despre Confucius. Generatia mea a mai audiat prelegerile despre filosofia antica ale lui D. D. Rosca, acesta atentionand asupra importantei conceptiei ganditorului chinez, fara a pretinde ca este specialist. Pentru europeni a staruit insa mereu o bariera lingvistica: expresiile specifice ale limbii chineze sunt redate inca prea europenizat de catre traducatorii europeni. In schimb, traducatorii chinezi in limbi de mare circulatie, ai textelor chineze antice, sunt mai elocventi. Am in vedere, de pilda, temeinica monografie a lui Chen Jingpan, Confucius as a Teacher. Philosophy of Confucius with Special Reference to Its Educational Implications (Foreign Language Press, Beijing, 1990) si frumoasa editie bilingva (chineza si engleza) de sub titlul Analects of Confucius (Sinolingua, Beijing, 1994), pe care am gasit-o recent intr-una dintre numeroasele librarii internationale din Beijing. Sprijinindu-ma pe traducerea engleza, as vrea sa pun in lumina trei idei caracteristice conceptiei lui Confucius.
Va urma

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a2668-Moment-istoric.aspx