Mesaje la Voice-Mail (1)

 

Draga Redactie Clipa,

Doamne, cat se mai poate vorbi la telefon in aceasta tara!

Cu stima deosebita,

Dan David, Los Angeles, 01-25-2004

MESAJE LA VOICE-MAIL ( 1 )

Intotdeauna cand vreau sa-ti spun o poveste in care esti implicata, raspunzi la telefon.

Cand vreau sa-ti spun o poveste exclusiv despre mine sau despre alte persoane, intotdeauna raspunde robotul tau plicticos.

Mai schimba-l draga, mai invigoreaza-l putin!

Marea majoritate a iubirilor din viata mea au inceput in tromba, ca furtunile verilor fierbinti si s-au incheiat intr-o stare de prostratie vegetativa, ca un abandon infinit. Semn ca acestea toate au fost sau acte de nebunie sau episoade de dezechilibru, mai mult fizic decat mental, asa cum te-ai impiedeca, neglijent, intr-o piatra pe drum, asa cum te-ar absorbi o tornada in coloana ei depresurizata si te-ar ridica sus de tot si te-ar varsa apoi, neglijenta si dezinteresata, peste marginile palariei ei rotitoare.

Al cui esti apoi? Cu cine ramai?

Nu ! Cu tine a fost cu totul altfel.

Mai tii minte cum abia ne-am tarat unul spre celalalt, de se mirau toti prietenii de ce nu se mai aprinde dragostea noastra?

Totul a fost ca o tatonare prudenta pe un camp minat, la discretia subconstientului care-si fripsese de atatea ori degetele pe plita incinsa a vietii si avansa incet.

Pana cand, exasperata, Eugenia m-a intrebat direct: Ce faceti, draga? Sa stii ca si eu sunt interesata intr-o relatie cu tine, daca cealalta nu merge. Si eu am multe surprize de oferit.

Parca ar fi fost la piata!

Dar chiar ca nu stiu ce tot asteptam. Eu imi doream o dragoste mai ascetica, mai directa, mai aspra, o relatie ca o prietenie intre barbati, ca iarba aceea ce creste pe varfurile muntilor, prin crevase insorite si e taioasa la pipait insa e suculenta si plina de soare, hrana saraca dar sanatoasa a caprelor negre, a tapilor cu coarnele drepte, in diminetile reci.

Iar tu……

- Bip. Bip. Bip- timpul alocat mesajului Dv. s-a terminat. Sa aveti o zi buna !

Nu stiam ca ti-ai limitat timpul mesajelor la robot.

Dar mai bine nu ma anunta!

Ti-as fi vorbit in continuare pana terminam tot ce aveam de spus, fara sa stiu ca tu nu vei auzi niciodata ce-ti spun si ca eu vorbesc in pustiu, ca un actor in fata unei sali pline cu surdo-muti. Dar asa……

O K ! o sa sfarsesc povestea maine, la urmatorul mesaj.

Dar poate ca maine n-o sa mai dau peste robot. Poate o sa vrei chiar tu sa ma asculti.

Dan David, Los Angeles, 03-29-2003

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a174-Mesaje-la-Voice-Mail-1.aspx