Domnii Ford si Wulf in Romania

Domnul Christian Wulf este premierul Landului Saxonia Inferioara din Germania si membru al conducerii concernului Volkswagen.

Personalitate marcanta in lumea politica europeana, domnul Wulf a venit in Romania in fruntea unui masiv grup de oameni de afaceri germani, printre care manageri ai unor concerne energetice. Deja s-a vehiculat informatia ca Germania este interesata de investitii majore in domeniul energiei in Romania. Daca scopul este evident pentru concernele energetice, cel al VW-ului poate fi banuit. El ar putea fi interesul cunoscutei firme germane pentru cumpararea de active in industria de automobile la Craiova sau la Brasov. De altfel, concernul VW a mai incercat sa intre pe piata romaneasca inca inainte de cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Batranul Porsche, care perfectionase prototipul automobilului VW, construit de Aurel Persu, se confrunta cu revendicarea patentului facuta de inginerul roman. Ca sa aplaneze un inevitabil litigiu, Porsche s-a inteles cu inginerul de la Bucuresti sa construiasca in compensatie o fabrica in Romania spre a produce automobile germane. Inginerul Persu, sarac, a apelat atunci la inginerul Malaxa, multimilionar, spre a colabora intr-o afacere de acest gen. Nicolae Malaxa a stat insa in cumpana. Porsche credea ca Persu taraganeaza afacerea spre a-si crea avantaje juridice, dar nu era asa. Automobilul creat de Persu prefigura prototipul masinii moderne, cu forma aerodinamica, avand rotile incastrate in caroserie, imitand picatura de apa in cadere. Forma aerodinamica a masinii lui Persu respecta intocmai legile sonicitatii, descoperite de Gogu Constantinescu, in anul 1916, dar si cele ale efectului curgerii jeturilor subtiri de gaze sau lichide in apropierea unor pereti solizi cu profil divergent, observat de Henri Coanda in anul 1910. Este adevarat, batranul inginer Porsche prelucrase prototipul manufacturier al lui Persu, pentru a corespunde cerintelor industriale ale unei productii masive. Insa, in esenta, nventia apartinea romanului. Foarte repede, masinuta lui Persu devenise model nu numai in Germania, ci in intreaga lume, ajungand a fi considerata clasica. Si, in timp ce fabricantii de automobile din Occident se imbogateau, producand in serie masini aerodinamice, renuntand la forma de trasura veche de secole, bietul Persu isi traia zilele dintr-o leafa de profesor la Politehnica din Bucuresti.

Toata aceasta istorie se petrecea in anul 1936, cand Europa tremura de spaima izbucnirii unui nou razboi mondial. Tocmai aceste semnale cu totul ingrijoratoare le-a luat in calcul Nicolae Malaxa, spre a evita un raspuns favorabil la propunerea lui Persu si Porsche. Lunile treceau si, in 1938, Regele Carol al II-lea realizeaza ca trebuia sa faca ceva spre a-si proteja coroana in fata pericolului deja evident al Germaniei, care isi indrepta privirile si spre Romania. Trupele lui erau aproape de frontiera romana. Regele se prefacea ca-l imita pe Benito Mussolini, instaurand dictatura regala personala. S-a dus la Berlin, sperand sa-l cucereasca pe Hitler, dar acesta l-a tratat cu dispret. Ca sa-l imbuneze, accepta o conventie comerciala care dadea Germaniei pondere in comertul exterior al Romaniei, indeosebi in domeniul petrolifer, eliminand astfel pe anglo-francezi.

In acest context, in vila de langa Schitu Darvari din Bucuresti, construita special de Nicolae Malaxa pentru a gazdui chefuri sardanapale si partide de poker pe mize uriase, interminabile, cu regele si camarila acestuia, s-a petrecut un fapt inedit. Carol al II-lea l-a sfatuit pe Malaxa, discutand situatia internationala, sa accepte propunerea lui Porsche, spre a fi privita ca o noua concesie facuta lui Hitler. Asa s-a conturat contractul de asociere intre Malaxa si VW-ul lui Porsche. Cu urgenta a fost construita la Craiova o imensa uzina utilata ultramodern, destinata a produce automobile marca VW. Toata lumea era multumita cand, la 1 septembrie 1939, incepe cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Astfel, productia de VW-uri a ramas in suspensie in Romania. Dupa razboi, uzinele craiovene au fost nationalizate, fiind destinate fabricatiei de tractoare si de masini agricole. Si asa au ramas pana cand Nicolae Ceausescu, tot din ratiuni de politica externa, vizand o apropiere de Franta, dupa vizita generalului de Gaulle in Romania, a decis sa cumpere o licenta de automobile Citroen, spre a fabrica masini de mic litraj. Astfel au ajuns uzinele lui Malaxa sa produca "Oltcit". Insa, dupa 1989, licenta nu a mai fost reinnoita din ratiuni economice. Scoasa la privatizare, sud-coreenii de la Daewo s-au grabit sa achizitioneze uzinele, socotind ca vor reusi sa-si impuna modelele lor de automobile pe piata europeana. Inceputa cu succes, productia s-a impotmolit insa, datorita falimentului firmei sud-coreene. Acum uzinele sunt din nou de vanzare, fiind vizate de catre uriasul concern american "Ford", care revendica drepturi morale in Romania. Iata aparand si VW-ul, ce pare ca nu este indiferent, amintindu-si trecutul uzinelor craiovene, legat de numele sau. De altfel, VW-ul a mai incercat sa intre pe piata romaneasca in anii ’70, propunand lui Ceausescu construirea unei uzine la Timisoara pentru fabricarea de automobile VW. O singura conditie ridicau nemtii, anume ca muncitorii sa fie recrutati cu precadere din randul svabilor banateni. Era o cerere logica din punct de vedere german, vizand pe de o parte seriozitatea svabilor, care garanta o productivitate sporita, iar pe de alta stopa migratia acestora spre Germania, ce presupunea uriase cheltuieli pentru guvernul de la Bonn. Nicolae Ceausescu a refuzat categoric astfel de conditionari, care-l lipseau de marcile germane incasate din "vanzarea" svabilor. Afacerea nu s-a incheiat, preferandu-se "Oltcitul" de licenta franceza.

Insa vremurile s-au schimbat. Intrebarea este daca industria de automobile romaneasca va fi innobilata cu tehnica americana sau germana. Foarte posibil este ca si una si cealalta sa convietuiasca in Romania, observand incredibilul succes al investitiilor franceze in aceasta ramura. Semnificativ apar aici declaratiile domnului Wulf, la Bucuresti: "Romania are sanse excelente de aderare la Uniunea Europeana in 2007!" Cu alte cuvinte, "vom fi si noi aici". Dar si ale domnului Ford Jr., care evoca istoria prezentei concernului american in Romania.

Povestea nu s-a sfarsit. In ultima clipa, compania americana General Motors (GM), care a cumparat concernul Daewo din Coreea de Sud, dupa ce refuzase cu obstinatie timp de patru ani sa preia uzinele craiovene, preferand doar santierele navale de la Mangalia, deodata s-a razgandit. Singura concesie facuta de GM, la vremea respectiva, ca urmare a vizitelor la nivel inalt a oficialitatilor romane spre a determina un curs favorabil pentru uzinele din Craiova fusese doar prelungirea licentei de fabricatie a tipului de automobile de mic litraj "Matiz", pana in luna octombrie 2005. Dupa care uzinele ramaneau libere la vanzare. Acum GM le doreste. Observand ca la portile uzinelor bat Ford si VW.

Gh. Bratescu

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a1677-Domnii-Ford-si-Wulf-in-Romania.aspx