"Jumatate de om, calare pe jumatate de Iepure Schiop"

 

Motto: "Deznadejdea invata, cu incetul, sa se prefaca in resemnare" (Cezar Petrescu).

In basmele lui Ispirescu apare personajul mentionat in titlu, imaginar desigur, deloc simpatic, un fel de replica miniaturala si parodica a Centaurilor (popor legendar din Tesalia, jumatate oameni, jumatate animale, cu trup de cal si bust de oameni, intruchipand forta umana si animala unita intr-o singura creatura), care, de altfel, si astazi strajuiesc bolta cereasca (Centaurus A fiind cea mai apropiata galaxie-gigant, aflata, fata de noi, la o distanta de 13 milioane de ani-lumina). Dar destul cu povestile! Mi-am amintit acest personaj, intrucat cel care pasea, fie si din greseala, in teritoriul "monstruletului", era expus unor pericole inimaginabile, inclusiv celui de a-si pierde viata. Nu cunoastem sa existe, in galaxia noastra cel putin, vreo constelatie numita "Leporidus" (din familia leporidelor facand parte urechiatii pufosi si simpatici in viata reala), dar iata ca "Jumatate de om calare pe jumatate de Iepure Schiop" sare din basm direct in strada, luand chipul grevei "generale" injumatatite, "fasaite" din cauza... fricii (?)... Conform dictionarelor "frica este un mecanism de supravietuire care apare ca raspuns al individului la o amenintare concreta, de obicei negativa". Care o fi fost amenintarea, si cat de reala, in mod sigur, nu e prea greu de inteles. Ce i-o fi intors din drum pe cei hotarati, initial, sa iasa in strada, ce i-o fi determinat pe altii - colegi si prieteni la catarama, in unele cazuri, cu ei – sa-i tradeze, transformandu-se in spargatori de greva? Frica? Doar frica? Parerea mea este ca asistam si la o criza morala, mult mai periculoasa decat cea economica. "Deznadejdea invata, cu incetul, sa se prefaca in resemnare", scria Cezar Petrescu.

Istoricii nostri spun ca si guvernele romanesti ale anilor ’30 au restrans temporar drepturile cetatenesti, masurile de atunci erau mai drastice, dar invocarea Articolului 53 pentru a justifica luarea deciziilor de austeritate este nepotrivita. "In 1928, la putere a venit PNT, iar premier era Iuliu Maniu – povesteste profesorul Ion Scurtu, jurnalistilor de la NewsIn. Formatiunea venise la conducerea tarii pe un val de popularitate, castigase alegerile cu 78%. Lumea isi punea mari sperante in taranisti si se spunea ca, incepand cu 10 noiembrie, libertatile cetatenesti nu vor mai fi litera moarta. Nu avea insa sa fie asa. In august 1929, a avut loc greva minerilor de la Lupeni, cand s-a recurs la represiunea armata, au fost omorati 22 de mineri". Istoricul a precizat ca "s-a interzis cumulul salariu-pensie si s-au trimis functionarii acasa, in concediu neplatit, aceleasi masuri pe care le-a luat, in zilele noastre, Guvernul Boc". "In 1931, Guvernul Iorga nu a mai fost capabil sa plateasca salarii timp de sase luni. Tot atunci s-a interzis, ca acum, cumulul salariu-pensie. Angajatii statului, o parte din functionari, inclusiv de la tribunale, au fost trimisi acasa cateva luni, iar statul le-a platit, in schimb, 40% din salariu. Invatatorii si profesorii nu si-au luat nici ei salariile cateva luni si amenintau cu greva". Dar... "Atunci pensiile au fost respectate. Banii din pensii erau intr-un fond imuabil. Guvernele de atunci nu s-au atins de acei bani, care erau rezultatul contributiei lucratorilor si patronatului. Statul de acum ar fi trebuit sa gestioneze, ca si atunci, acei bani, nu sa-i foloseasca, si acum sa spuna ca nu-i mai poate inapoia pensionarilor".

"In 1933, in fata intentiei introducerii unei a treia curbe de sacrificiu, au avut loc greve in zona Vaii Prahovei si in Bucuresti, care au fost inabusite sangeros. Pe 3 februarie 1933, pe cand era premier Alexandru Vaida Voievod (n.r. - politician taranist, nascut in judetul Cluj), se instituie starea de asediu si cenzura". "Asta insemna ca fortele de ordine puteau sa aresteze pe oricine avea o atitudine ostila statului. Cat priveste cenzura, presa nu avea voie sa puna in discutie legile sau masurile Guvernului. S-a dat chiar o lege de combatere a zvonurilor, iar ziaristii care scriau despre delapidarea bunurilor statului sau despre afaceri controversate erau pedepsiti si puteau fi chiar arestati" - declara istoricul Scurtu. "In plina recesiune a anilor ’30, Romania a anuntat ca nu-si mai plateste datoriile catre bancile straine. Acestea au fost puse in fata faptului implinit. In 1934, ajung la putere liberalii, care vin cu o noua abordare fata de bancile straine. Se decide plata datoriilor externe, dar acestea nu pot depasi 7% din venitul national pe un an, urmand ca acest plafon sa fie majorat in functie de posibilitatile economiei". Ioan Scurtu spune ca sistarea platii creantelor catre bancile straine a fost benefica pentru Romania in secolul trecut si nu exclude ca o asemenea solutie aplicata si in prezent sa dea roade. Intrebat daca acum este mai rau decat atunci, istoricul a afirmat ca daca exista ceva cu adevarat diferit intre cele doua perioade de criza este "o anumita demnitate", pe care oamenii din perioada interbelica o aveau, spre deosebire de cei de acum: "Sindicatele erau sindicate, nu faceau compromisuri, guvernantii se preocupau de binele public".

Revenim in zilele noastre. Colegii de la 9AM News mentioneaza ca cel putin 13 parlamentari ai PDL au sau au avut afaceri cu statul in ultimul an, deci teoretic ar putea intra sub incidenta deciziei formatiunii, luate duminica trecuta, de a interzice demnitarilor sai sa deruleze contracte pe bani publici. Cativa deputati si senatori din PDL, UDMR, UNPR au beneficiat, anul acesta si anul trecut, de mai multe contracte cu institutiile statului, prin intermediul firmelor pe care le detin ei si rudele lor, cele mai multe lucrari fiind acordate in judetele pe care le reprezinta acestia in Legislativ. Silviu Prigoana a castigat, prin intermediul Rosal Grup SRL, o serie de contracte publice pentru colectarea deseurilor menajere si intretinerea unor rigole. Astfel, din partea Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, a beneficiat, in 2009, de un contract de 768.000 lei, in timp ce cu Primaria Cluj-Napoca a incheiat un contract de 2.002.335 lei. Rosal Grup SRL a mai incheiat cu Ministerul de Interne contracte in valoare de 75.449 lei, si cu Ministerul Apararii de 14.787 lei. De asemenea, anul acesta a mai incheiat un contract cu Primaria Cluj-Napoca, pentru 219.716 de lei, si cu Ministerul de Interne, de 32.264 lei. De altfel, deputatul Silviu Prigoana intentiona sa-si anunte demisia din PDL, in urma acestei decizii a conducerii partidului ca demnitarii care ocupa functii publice sa aleaga intre pozitiile detinute si afacerile cu statul, au declarat pentru NewsIn surse parlamentare; Fostul ministru al Tineretului, Sorina-Luminita Placinta, senator de Vrancea, a avut, de asemenea, mai multe contracte in 2009, prin intermediul SC Sorste SA Focsani, pentru furnizarea de obiecte de vestimentatie. Complexul Energetic Turceni S.A. a cumparat echipament de lucru in cuantum de 107.324 lei, in timp ce Aeroportul "Henri Coanda" a achizitionat obiecte de imbracaminte in valoare de 56.480 lei. De asemenea, Ministerul Apararii prin UM 02574 a achizitionat cearsafuri de la firma senatoarei, in valoare de 64.220 lei; Democrat-liberalul Daniel Buda este actionar la SC Turism Ariesul SA, care a avut anul trecut un contract, din partea Casei Nationale de Pensii, in valoare de 1.658.792 lei, pentru servicii de tratament balnear, cazare si masa. Deputatul PDL a declarat pentru NewsIn ca detine cateva actiuni la firma in cauza, fiind actionar minoritar (ulterior publicarii materialului, Buda a precizat ca detine doar trei actiuni, din cele peste 180.000 - n.r.); Deputatul PDL de Prahova, Florin Serghei Anghel, detine 44% din actiunile firmei Fibec SA, membra a Fibec.

Holding. De asemenea, sotia sa mai detine, la Fibec SA, 33% din firma. Firma a obtinut anul trecut mai multe contracte pentru lucrari publice, care cumuleaza 14.406.480 de lei. De asemenea, aceeasi firma a avut, in 2008, contracte cu Primaria municipiului Campina, in valoare de 320.468 de lei pentru lucrari de canalizare, dar si cu Primaria comunei Floresti, in valoare de 299.997 de lei, precum si cu Primaria comunei Teisani, pentru 548.012 lei; Deputatul Culita Tarata, fost social-democrat, detine 90% din S.C TCE 3 BRAZI S.R.L, care a livrat Penitenciarului cu regim de maxima siguranta din Bacau salam de vara in valoare de 88.000 de lei, iar Centrului de recuperare si reabilitare neuropsihica Razboieni preparate de carne in valoare de 58.084 de lei. De asemenea, SC Petroforest SRL, detinuta de sotia deputatului in proportie de 52%, a beneficiat anul trecut de trei contracte in valoare de 260.103 lei, de la Regia Nationala a Padurilor Romsilva, pentru servicii de exploatare forestiera. Alti politicieni aflati la guvernare care au mai avut si inca au afaceri cu statul sunt: Viorel Balcan (PDL) - afaceri de 7.228.622 de lei; Marius Gerard Necula (PDL) - 12.747.709 de lei; Georgica Dumitru (PDL) - 10.632.864 de lei; Marin Bobes (PDL) - 6.340.790 de lei; Viorel Arion (PDL) - 188.949 de lei; Toader Mocanu (PDL) - 791.798 de lei; Constantin Mazilu (UNPR) - 120.933.593 de lei; Tiberiu Günther (UDMR) - afaceri de 10.675.067 de lei cu statul. De asemenea, cativa parlamentari PDL au sub 50% din actiunile unor companii care au contracte cu autoritati publice. (Datele despre firmele detinute de parlamentari provin din declaratiile de interese si de la Registrul Comertului, iar informatiile despre contractele societatilor respective se regasesc pe site-urile specializate de achizitii publice. - A.G., 9AM News) Istoricul Alex Mihai Stoenescu afirma ca "Jaful din anii ’90 a produs pagube mai mari decat in cele doua Razboaie mondiale. Istoricul a invocat o cercetare a Institutului de Studii Economice din cadrul Academiei Romane, potrivit careia pierderile generale ale economiei din perioada 1990-1999 au fost de 253,6 miliarde de dolari, "reprezentand o suma mai mare decat pierderile suferite de Romania in Primul si Al Doilea Razboi Mondial". Asadar, de ce a esuat greva generala? De ce "jumatate de om, calare pe jumatate de Iepure Schiop"? Ministrul Muncii a precizat ca, potrivit analizelor facute de guvern, va fi nevoie de reducerea personalului in sistemul bugetar cu aproape 70.000 de angajati. In plus, salariile celor ramasi ar putea scadea cu 30-50% in 2011, daca masurile de austeritate anuntate de guvern nu dau rezultate in acest an. Si mai mult: "Este posibil ca acestea (salariile, n.r.) sa scada in 2011 si cu 70% daca nu luam aceste masuri acum". In ceea ce priveste plata pensiilor, Seitan a spus ca, fara o diminuare cu 15% a acestora, ar fi fost nevoie de inca 800 de milioane de euro. "Daca nu vom avea rezultate cu masurile de austeritate, cade guvernul" - a declarat Seitan, pentru NewsIn. Ex-ministrul de Externe, istoricul Adrian Cioroianu, considera ca "In anii ‘30, au fost mai putini oameni afectati de curbele de sacrificiu", desi "Reprimarea grevelor de atunci a fost un episod real, chiar daca speculat de istoriografia comunista. Insa atunci exista pericolul concret de contaminare cu idei de sorginte bolsevica. Nu putem invoca astfel de motive pentru situatia de astazi (...) invocarea Articolului 53 din Constitutie, ca temei legal pentru reducerea veniturilor bugetare, este periculoasa.(...) Mi se pare nelinistitor ca sunt chemati profesorii in cancelarii, sa fie linistiti, sa nu participe la proteste, pentru a nu fi dati afara", a mai aratat Cioroianu.

Asadar, citand din clasici "Noi vrem egalitate, dar nu pentru catei", si pentru ca, mai ales la noi, la romani, in plina "Miorita", asa cum spunea Cezar Petrescu, "Deznadejdea invata, cu incetul, sa se prefaca in resemnare".

Mariana Cristescu

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a1659-Jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-Iepure-Schiop.aspx