Persoana si Lucrarea Duhului Sfant in Patristica Preniceeana

CAPITOLUL III

PERSPECTIVA TEOLOGICA ASUPRA PNEUMATOLOGIEI PRE-NICEENE

(Continuare din editia precedenta)

In contextul lui real, pasajul acesta vorbeste despre Iisus Hristos ca mijlocitor prezent si Creator al lumii. Implicatia pentru scopul acestei lucrari este vizibila. Din moment ce Sfantul Duh este un ALLON PARAKLETON trimis de Iisus din partea Tatalui, se poate deduce, fara nicio speculatie teologica, acelasi rol in Creatie pentru Cea de a Treia Persoana din Dumnezeire. Chiar daca Parintii Bisericesti pre-niceeni nu au putut sa observe toate implicatiile ereziei arianiste, generatiile de Sfinti Parinti care au urmat, au formulat corect invatatura despre egalitatea Persoanelor Trinitatii. Formularile lor doctrinare sau simbolurile de credinta - cum este cel niceoconstantinopolitan, au ramas peste veacuri, tezaurul de nepretuit al sfintei noastre marturisiri. Greutatea simbolului de credinta formulat de Parintii Bisericesti sta in biblicitatea, apostolicitatea, istoricitatea si pneumatologia sau inspiratia Sfantului Duh in formularea lui. Iar concluzand pasajul paulin din Coloseni 1:15, se poate afirma ca din moment ce in versetele urmatoare (16-17) se reafirma ca Iisus a creat toate lucrurile, atunci, in nici un chip El nu poate fi unul din lucrurile create.

Al treilea pasaj Nou Testamental folosit pentru speculatia teologica ariana este cel din Apocalipsa 3:14. Inspirat de la Sfantul Duh, Apostolul Ioan rosteste cuvintele lui Iisus: KAI TO ANGELO TES EKKLESIAS LAODIKEON GRAPSON: TADE LEGEI HO AMEN HO MARTUS HO PISTOS KAI HO ALETHINOS HE ARCHE TES KTISEOS TO THEON - Ingerului Bisericii din Lodiceea scrie-i: "Iata ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios si adevarat, inceputul zidirii lui Dumnezeu".

Arianismul s-a agatat de ultima speranta biblica prin care sa nege dumnezeirea Fiului si implicit a Sfantului Duh. Expresia in dicutie este "inceputul zidirii lui Dumnezeu". Rezolvarea teologica a acestui pasaj este simpla daca se ia in consideratie textul din Apoc. 22:13 unde Sfantul Apostol Ioan scrie: EGO TO A (ALPHA) KAI TO d (OMEGA), ARCHE KAI TELOS<, HO PROTOS KAI HO ESCHATOS - Eu sunt Alfa si Omega, inceputul si sfarsitul. In acest pasaj nu se poate conclude ca Iisus - HE ARCHE - inceputul, este primul lucru creat. Daca este, atunci Yahweh este la randul Sau o Faptura creata, caci pasajul din Apoc. 22:13 este cu referire la Yahweh. In sustinerea unei teologii ortodoxe despre preexistenta si pre-eminenta Fiului, si implicit a Sfantului Duh, este pasajul paulin din Coloseni 1:18 unde Mantuitorul Isus este reintrodus ca ARCHE sau Inceputul. Apostolul Pavel scrie: KAI AUTOS ESTIN HE KEPHALE TOU SOMATOS TES EKKLESIAS HOS ESTIN (HE) ARCHE, PROTOTOKOS EK TON NEKRON, HINA GENETA EN PASIN AUTOS PROTEUON - El este Capul trupului, al Bisericii. El este inceputul, cel intai nascut dintre cei morti, pentru ca in toate lucrurile sa aibe intaietate.

In acest pasaj, Sfantul Apostol Pavel numeste pe Domnul Iisus Hristos cu cateva nume glorioase: HE KEPHALE - capul ; PROTOTOKOS - Intaiul nascut si TO ARCHE - Inceputul.

Scopul acestui sirag de nume cu rezonante in divinitate este acela de a sublinia preeminenta Mantuitorului in toate lucrurile. Pentru Parintii Apostolici si pentru Parintii Bisericesti pre-niceeni care au fost preocupati expres cu divinitatea Logosului, faptul preeminentei capata semnificatie dubla. Acesta se rasfrange si asupra Sfantului Duh, caci Cei Doi sunt egali intre Ei si egali cu tatal. Tocmai de aceea si teza teologica a acestui autor este aceea ca, un studiu amanuntit in patristica pre-niceeana nu poate fi facut disociat de conceptul Trinitar al acestor Sfinti Parinti si nici in afara argumentelor lor antieretice, si care au fost construite pe o solida teologie si argumentare Scripturala. In pasajul biblic din Coloseni 1:18, Sfantul Apostol Pavel procedeaza la o constructie gramaticala speciala prin care evidentiaza preeminenta lui Iisus in asa fel incat o teologie ariana nu poate sa fie construita pe acest text. In termenii gramaticii grecesti, cuvintele "toate lucrurile" sunt emfatice. Regula gramaticii eline este ca aceste cuvinte sa apara la sfarsitul versetului sau la sfarsitul frazei, insa, inspirat de Sfantul Duh, Apostolul Pavel plaseaza aceste cuvinte inaintea verbului PROTEUON. In felul acesta, cand apostolul Pavel spune "toate lucrurile", el are in vedere toate lucrurile, cele din Cer si cele de pe Pamant, vazute si nevazute, materiale si spirituale. O traducere literara parafrazata ar putea fi urmatoarea: "Pentru ca in toate lucrurile sa aiba intaietate, El este Capul, adica Originatorul..." Din nou, comentariul lui R. T. Robertson este iluminant in acest sens: <<Pentru ca in toate lucrurile sa aibe intaietatei preeminenta, clauza de scop construita cu HINA si subjonctivul mediu aorist al lui GINOMAI, "Ca El Insusi in toate lucrurile (materiale si spirituale) sa fie considerat (GENETAI si nu HE, fie detinand locul dintai" (PROTEUON, participiul activ prezent al lui PROTEUO, un verb vechi, cu loc primar, de prim loc, numai aici in N.T.). In Apostolul Pavel, Hristos este Primul in rang si timp. A se vedea si Apocalipsa 1:5 construit cu acelasi scop, unde PROTOTOKOS este asociat impreuna cu TON NEKRON (mortii).>>

Apostolul Pavel a inteles corect ca Iisus este Dumnezeu de aceea Ii aduce inchinare si-I recunoaste preeminenta. Pentru Sfantul Pavel si pentru Sfantul Apostol Ioan, nu incape nici o indoiala ca Isus este Creatorul tuturor lucrurilor (Ioan 1:1-3 ; Rom. 11:36). Analiza penetranta a teologului american R.C.H. Lenski a acestui pasaj rastalmacit in speculatia ariana, poate sa fie conclusiva pentru sopul acestei lucrari": <<"Arche" seamana cu "Mai inainteiintaiul" intrebuintat in Col. 1:17 (PRO PANTON). In nici un caz, acest fapt nu insemneaza ca Domnul nostru este Prima Faptura creata din (constelatia) Creatiei lui Dumnezeu... Domnul nostru este sursa Creatiei lui Dumnezeu, Originatorul acesteia, in sensul cel mai activ. Cele doua intrebuintari ale propozitiei DIA (Ioan 1:3, 10), impreuna cu prepozitia in genitiv CHORIS (Ioan 1:3), Il prezinta pe Iisus originatorul absolut al intregii Creatii. Daca El n-ar fi fost, atunci nici Creatie nu ar fi fost vreodata. Toata Creatia exista numai in referinta cu Hristos, altfel, nu mai vorbim despre Creatie.>>

Atacurile arianiste din perioada pre-niceana impotriva Bisericii lui Hristos si impotriva ortodoxiei despre Dumnezeu, nu au facut altceva decat sa intareasca Sfanta si Soborniceasca Biserica a lui Hristos.

Cum spunea odinioara Sfantul Patriarh Iosif catre fratii sai care au vrut sa-l omoare si l-au vandut sclav ismaelitiloriarabilor si astfel a ajuns Primul Ministru al Egiptului. "Iata, voi ati uneltit asupra mea rele, dar Dumnezeu le-a intors in bine, ca sa faca cele ce sunt acum si sa pastreze viata unui popor numeros" (Geneza 50:20). Este intotdeauna uimitor, felul in care Dumnezeu stie Sa-Si supuna toate lucrurile (Filipeni 3:21) si sa converteasca in final toate lucrurile spre binele si binecuvantarea celor care-L iubesc si-L slujesc din toata inima (Romani 8:28). Arianismul, in toata ferocitatea paganismului sau imbracat in evlavie crestina, nu a facut altceva decat sa intareasca invatatura sanatoasa a Bisericii lui Hristos. Efortul de a corupe invatatura ortodoxa biblica si de a discredita binecuvantata egalitate a Tatalui, Fiului si Sfantului Duh, se incadreaza in analiza finala in ANATHEMA lui Dumnezeu, pronuntata categoric de Sfantul Apostol Pavel in 1 Corinteni 16:22.

Problema subordinationista in amandoua formele ei este falsa si lipsita de temei biblic si teologic. Iisus Hristos si Sfantul Duh sunt parte inseparabila din economia divina. Parintii Bisericesti pre-niceeni si cei care au urmat dupa ei au fost neobositi in a invata ca omul poate fi mantuit numai de Dumnezeu, iar daca Iisus Hristos nu este Dumnezeu, atunci nu se poate vorbi despre mantuire. Dar Domnul Iisus Hristos opereaza aceasta glorioasa mantuire prin puterea jertfei Sale, a Cuvantului Scripturii si a Sfantului Duh. Marele opozant al arianismului, Sfantul Atanasie cel Mare, in lucrarea sa De Incarnatione, a reafirmat principiul fundamental al mantuirii aduse prin Iisus Hristos si Sfantul Duh, demonstrand dumnezeirea si umanitatea lui Iisus, dar si dumnezeirea Sfantului Duh.

Va urma

Lazar Gog

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a1503-Persoana-si-Lucrarea-Duhului-Sfant-in-Patristica-Preniceeana.aspx