Primim din Romania

 

Buna seara,

In ajunul comemorarii razboiului civil din 13-15 iunie, va atasez programul comemorarii si un text, prin care GID isi manifesta inca o data crezul, cerand cercetarea represiunii comuniste (http://www.gid-romania.com/index.asp).

De asemenea, va anuntam ca s-a relansat http://www.piatauniversitatii.com si s-a lansat http://www.avmr.ro, unde, la "media" exista un colaj despre mineriada din iunie 1990.

Toate cele bune,

Elena Andronache

webmaster gid-romania.com

CERCETAREA REPRESIUNII COMUNISTE DIN ROMANIA

Grupul Independent pentru Democratie solicita anchetarea tuturor persoanelor si institutiilor statului roman vinovate de toate crimele politice de dupa Revolutia Romana din Decembrie 1989, crime care fac parte din represiunea comunista, din Holocaustul Rosu sau Genocidul Comunist, care a exterminat aproape 1.000.000 de romani din Romania si aproape 1.500.000 de romani din Basarabia si Nordul Bucovinei, toate cazute sub tancurile sovietice.
Stalin si poporul rus nu libertatea ne-au adus, ci comunismul - moartea!

Solicitam anchetarea tuturor persoanelor si institutiilor statului roman vinovate de:

· reprimarea violenta a tuturor miscarilor de strada incepand cu 16 Decembrie 1989
in mod special, solicitam anchetarea evenimentelor: 16-26 dec. 1989; 12 ianuarie 1990; 24-29 ianuarie; 12-19 februarie 1990; 22 aprilie-16 iunie 1990

· uciderea, ranirea, torturarea, arestarea abuziva a sute de romani

· declansarea razboiului civil la Targu Mures (martie 1990) si Bucuresti (13-15 iunie 1990)

· crimele din timpul mineriadei 13-15 iunie 1990; in mod special solicitam:

o cercetarea gropilor comune de la cimitirul Straulesti

o cercetarea functionarii crematoriului Cenusa in acele zile

o stabilirea clara a numarului de morti si disparuti din acel razboi civil

o cercetarea arhivelor spitalelor din Bucuresti si urmarirea sutelor de raniti din acea perioada; din cei cu grave traumatisme cranio-cerebrale, mai multe zeci au decedat in timp, dupa evenimente, decesele fiind inregistrate ca avand cauze naturale.

· atentatul la siguranta Statului Roman, prin suprimarea, in 14-15 iunie 1990, a institutiilor statului si transferea puterii unor grupuri de civili inarmati, grupuri paramilitare, lipsite de orice legalitate

· violentele si crimele din timpul campaniei electorale din primavara 1990

· dezinformarea premeditata si sistematica a poporului roman prin intermediul presei scrise, televiziunii si radioului

· pastrarea in servicii secrete si in functii de conducere in stat a tortionarilor Securitatii vinovati de genocidul comunist

· obstructionarea constanta a justitiei romane in incercarea de aflare a adevarului

Consideram ca principalii vinovati de toate aceste crime sunt:

· Ion Iliescu si Petre Roman (pe atunci presedintele, respectiv primul ministru al Romaniei) impreuna cu toti membrii partidului FSN, guvernului si administratiei FSN implicati in represiuni (ministrii de interne, armata, transporturi, prefecti, primari,etc.)

· presedintii si persoanele din conducerea Televiziunii Romane (Razvan Theodorescu, Emanuel Valeriu, Teodor Brates, etc); presedintii si persoanele din conducerea Radiodifuziunii Romane; conducerea ziarelor Azi, Adevarul, Dimineata - pentru instigarea la razboi civil, dezinformarea si manipularea opiniei publice

· conducerea IMGB, a ministerului Minelor, a minelor din bazinele miniere implicate in represiune, a regionalelor CFR si a tuturor celor implicati in instigarea si transportarea miilor de mineri si muncitori la Bucuresti.


Crimele regimului neo-comunist instaurat in urma confiscarii Revolutiei Romane din Decembrie 1989 trebuie judecate in contextul Holocaustului Rosu sau Genocidului Comunist, inceput din 28 iunie 1940, cand Basarabia, Nordul Bucovinei si Tinutul Herta au fost cedate cu lasitate URSS, si continuat dupa 23 August 1944, odata cu instaurarea comunismului prin ocuparea Romaniei de catre Armata Rosie.

Genocidul poporului roman, declansat prin cedarea de la 28 iunie 1940 si “capitularea fara conditii” de la 23 august 1944, a inceput cu exterminarea Armatei Regale Romane, garantul Demnitatii Nationale, a Libertatii si Independentei Tarii, a continuat cu lichidarea elitelor intelectuale, politice, culturale si artistice, a taranimii libere, si a sfarsit cu impuscarea, torturarea sau uciderea cu bate, rangi sau topoare a oricarui roman dornic de libertate si luptator impotriva comunismului.

Cerem institutiilor Statului Roman declansarea Procesului Comunismului si condamnarea celei mai criminale ideologii a omenirii, care a exterminat sute de mii de romani si a dezmembrat Romania, distrugand o civilizatie milenara, unica prin imbinarea spiritului latin si a spiritualitatii bizantin-ortodoxe !

”Mai bine mort decat comunist !” a fost crezul manifestatiei din Piata Universitatii, Bucuresti, 22 aprilie - 13 iunie 1990, desfasurata sub ocrotirea Maicii Domnului si a spiritului lui Eminescu.

Grupul Independent pentru Democratie

COMEMORAREA A 15 ANI de la represiunea din iunie 1990

Luni 13 iunie 2005
Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania (www.avmr.ro) orele 14-15 Meeting la Palatul Cotroceni
orele 15-16 Mars de la Palatul Cotroceni-Piata Universitatii(Explanada TNB - Intercontinental )
orele 16 - 17.30 Comemorare
-——————————————————————
Asociatia 21 Decembrie
orele 11 - Depunere de coroane la Kilometrul 0 - Centrul libertatii si democratiei Romaniei - Zona libera de neocomunism - Piata Universitatii Bucuresti
———————————————————————
Marti 14 iunie 2005
Tineretul liberal organizeaza Comemorarea mineriadei
invitati: Asociatia 21 Decembrie ; Cristi Paturca (membru 21 Decembrie).

Victimele mineriadelor - comemorate in centrul Capitalei

Dupa 15 ani, "Imnul golanilor" a rasunat din nou in Piata Universitatii

Asociatia Victimelor Mineriadelor (AVM) a organizat in Piata Universitatii din Capitala, o manifestare dedicata victimelor din iunie ´90, inceputul fiind marcat de o slujba religioasa oficiata de doi preoti bucuresteni in memoria celor care au murit in timpul mineriadelor din 13-15 iunie.

Manifestarea a avut loc in fata Teatrului National Bucuresti unde, impreuna cu mai multi membri ai Aliantei Civice si ai organizatiei de tineret a Partidului National Liberal (PNL), membrii AVM au adus "tepe" pentru cei pe care ii considera vinovati de evenimentele sangeroase din iunie 1990.

Printre numele inscrise pe tepe figurau cele ale lui Petre Roman (premierul Romaniei in iunie ´90), Emanuel Valeriu si Razvan Theodorescu, Dan Iosif si ale altor persoane pe care AVM le considera responsabile pentru reprimarea sangeroasa, de catre mineri, a manifestatiilor din Piata Universitatii.

"Am venit aici, la kilometrul zero al libertatii Romaniei, pentru a ne aduce aminte, cu drag, de cei care au murit sub batele minerilor in iunie ´90”, a spus Viorel Ene, presedintele AVM.

Manifestatia de la Piata Universitatii a urmat unei demonstratii din fata Palatului Cotroceni, la care au participat mai putin de 100 de persoane, membri AVM si MISA.

Potrivit lui Ene, desi initial era programat ca manifestantii sa marsaluiasca de la Cotroceni pana in Piata Universitatii, numarul mic de oameni a dus la anularea marsului, protestatarii deplasandu-se cu masinile personale sau cu mijloacele de transport in comun. Ajunsi in Piata Universitatii, manifestantii si-au instalat "tepele" langa o cruce amplasata, simbolic, la doar cativa metri de borna indicand kilometrul zero al Romaniei.

Inainte de slujba religioasa, participantii au fredonat "Imnul golanilor", piesa compusa in iunie ´90 de Cristian Paturca si Dr. Barbi, dar si piesa "Romania, trezeste-te!", a trupei Morometii, care rasunau dintr-o instalatie de sunet pusa la dispozitie de MISA. Agitand steaguri ale Romaniei, unii dintre manifestanti purtau etichete pe care scria "Golan" sau "Golan Reloaded".

In timpul slujbei religioase de pomenire a victimelor mineriadelor, participantii au aprins lumanari, rugandu-se pentru morti. La finalul slujbei, participantii au primit, conform datinei, coliva si vin rosu. Dupa terminarea slujbei religioase, reprezentantii organizatiilor participante au tinut cate un scurt discurs. Manifestarea urma sa se incheie, conform aprobarilor emise de autoritatile locale, la ora 17.30.


Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a1492-Primim-din-Romania.aspx