Coruptii clasei politice, infractori cu certificat de buna purtare garantat de serviciile secrete?!

General Br. (r) Aurel I. Rogojan   

Lista inaltilor demnitari si a functionarilor publici condamnati pentru acte de coruptie si incompatibilitati ori suspecti de astfel de fapte (situatii) cuprinde, deja, mai multe sute de nume. Peste 200 numai in actualul Parlament. In cvasitotalitatea cazurilor mentionate, persoanele aflate in conflict cu legea fac parte din categoria celor aflate sub incidenta art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, care stipuleaza obligativitatea verificarii prealabile sub aspectele onestitatii si al profesionalismului, referitoare la utilizarea acestor informatii. De asemenea, candidatii la investirea in functii publice care implica acces la informatii clasificate sunt, in temeiul prevederii legale mentionate, sunt supusi verificarilor de securitate. O prima concluzie care se impune este aceea ca marii infractori ai Romaniei din categoria inaltilor demnitari sunt, ori au fost, detinatori de certificate pentru autorizarea accesului la informatiile clasificate necesare indeplinirii atributiilor functiei, din categoriile „secret de stat", dupa caz „secret N.A.T.O." („secret", „strict secret", „strict secret de importanta deosebita"), eliberate de Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (O.R.N.I.S.S.). Eliberarea certificatelor O.R.N.I.S.S. este, potrivit legii mentionate, a Hotararii Guvernului Romaniei nr.535/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania si a Hotararii Guvernului Romaniei nr.353/2002 pentru aprobarea Normelor privind protectia informatiilor clasificate ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord in Romania, conditie obligatorie prealabila pentru exercitiul functiei publice, care implica crearea, accesarea ori utilizarea informatiilor clasificate. Certificatele ORNISS se elibereaza numai dupa parcurgerea unei minutioase proceduri de verificare si avizare, sub aspectul vulnerabilitatilor (riscurilor ) de securitate pentru protectia secretelor.

Verificarile si testele de securitate vizeaza, nu in ultimul rand, stabilirea predispozitiilor, tentatiilor, slabiciunilor fata de coruptie, aceasta constituind si un risc major de periclitare a secretelor de stat. Cel mai adesea, serviciile de spionajul recurg la corupere pentru a obtine informatiile secrete, ori a realiza alte scopuri subversive. Persoanelor supuse verificarilor de securitate li se cere sa completeze, intre mai multe altele, Anexa nr. 12 al H.G. 535/2002 „Formularul financiar". Acesta se verifica si pe baza rezultatelor se evalueaza constrangerile si vulnerabilitatile fata de tentatiile la coruptie.

O a doua concluzie care se impune este aceea ca, pe calea verificarilor de securitate, marii corupti au fost garantati de serviciile secrete, sub aspectul onestitatii si al vulnerabilitatilor (riscurilor) fata de coruptie. si nu numai atat! Banditii, care se stiau foarte bine ce invart, odata ce s-au vazut cu certificatele O.R.N.I.S.S. in buzunar, si-au ras in barba si s-au considerat infailibili. Serviciile nu i-au prins, i-au prins, dar nu i-au atins, i-au prins, dar „inalta ratiune de stat"..., deci pot nestingheriti, ba chiar si la adapostul patalamalei O.R.N.I.S.S., sa-si vada de devalizarea bugetului public.

Pana la momentul 14 august 2013 nu existau exceptii de la obligativitatea sus-mentionatelor verificari de securitate. La data amintita a intrat in vigoare Legea nr.255 din 19 iulie 2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale. Fara nicio legatura logica cu materia procedurii penale, legea protectiei informatiilor clasificate a fost modificata, in sensul ca: „Accesul la informatii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) si e), este garantat, sub conditia validarii alegerii sau numirii si a depunerii juramantului, pentru urmatoarele categorii de persoane: a) Presedintele Romaniei; b) prim-ministru; c) ministri; d) deputati; e) senatori; f) judecatori; g) procurori; h) magistrati-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care, in concordanta cu atributiile specifice, sunt indreptatiti sa aiba acces la informatiile clasificate fara indeplinirea procedurilor prevazute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, in baza unor proceduri interne ale institutiilor din care acestia fac parte, avizate de Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, dupa ce au luat cunostinta de responsabilitatile ce le revin privind protectia informatiilor clasificate si au semnat angajamentul scris de pastrare a secretului prevazut la art. 36 alin. (3)."

O a treia concluzie, de o maxima gravitate, care se impune si care necesita clarificari, este aceea ca, dupa 11 ani de la aparitia legii informatiilor clasificate, cea mai de seama categorie a demnitarilor si functionarilor publici cu acces la cele mai importante secrete, dar si cel mai mult expusa la coruptie (dupa datele statistice!) nu mai este supusa verificarilor de securitate. Cine si de ce a avut acest interes? Comentariile sunt de prisos. Oricum, exceptia introdusa nu scuza cu nimic situatia anterioara datei de 14 august 2013, cand, nu putini dintre marii corupti se prezuma a fi fost spalati de verificarile de securitate si avizul pentru eliberarea certificatelor O.R.N.I.S.S.

Nota bene: In ziua de 19 iulie 2013, ultima sedinta din sesiunea parlamentara, s-au adoptat, prin vot la „foc automat", sute de acte normative, anume temporizate, pentru ca vigilenta alesilor era, deja, pe drumul destinatiilor de vacanta...

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a14640-Coruptii-clasei-politice-infractori-cu-certificat-de-buna-purtare-garantat-de-serviciile-secrete.aspx