DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITA ÎN ISTORIE, MENTALITATI COLECTIVE SI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNA)

Ionut TENE

Mare mi-a fost bucuria cand fostul meu coleg de facultate, istoricul Din Petre mi-a daruit ultima sa carte publicata la Editura Napoca Star „Spatiul romanesc intre secolele XVIII-XIX. Istorie, mentalitati colective si imaginar social” (Cluj-Napoca,2015). Din Petre inca din facultate era un maestru vivace al verbiajului colegial si al limbajului istoric codificat si un pasionat de istoria mentalitatilor. Desi doctor in istorie Magna Cum Laude, cu cateva carti la activ publicate si apreciate de critica istoriografica, Din Petre este in viata cotidiana un demn corifeu al Scolii Ardelene, urmand pe ilustrii sai inaintasi, ca profesor de tara langa o comuna de pe langa Muntii Fagaras. Cartea am citit-o pe nerasuflate. Desi citeaza copios din lucrarile despre imaginar ale bucuresteanului Lucian Boia, studiile publicate sunt de fapt scrise intr-o contra-oglinda ideologica. Volumul cuprinde un set de studii despre mentalitatiile, imaginarul social si miturile epocii pre-moderne si moderne ale Romaniei, scrise fermecator cu acribie si intr-un stil care nu face economie de la o calofilie pretioasa. Din Petre se concentreaza intr-un stil recurent pe paradigmele intelectuale ale formarii ideilor nationale in secolele XVIII-XIX, creuzetul formarii statului modern roman. El surprinde portrete de patrioti, ganditori sau revolutionari romani care au lasat o amprenta funciara pe mentalul colectiv in formarea ideii de natiune romana. In cartile publicate anterior, Din Petre s-a afirmat ca un specialist pe mitul „bunului imparat” si pe consecintele reformelor iluministe ale lui Iosif al II-lea in mentalul colectiv romanesc din arealul ardelean. Din Petre continua si completeaza cu pasiune debordanta si acribie scoala istoriografica clujeana specializata pe istoria mentalitatilor, reprezentata de Doru Radosav, Teodor Nicoara sau Calin Felezeu.

Portretele intelectuale ale promotorilor si creatorilor identitatii nationale sunt scrise intr-un stil antrenant, cu o bibliografie la zi si placut prezentate pentru a fi digerabile oricarui lector pretentios. Aflam ca Ioan Piuariu Molnar, era fiul unui preot ortodox care a refuzat Unirea religioasa cu Roma, fapt pentru care a suferit ostilitatea contondenta a Curtii de la Viena, fiind batut, umilit si tuns –i se spunea Popa Tunsu – de catre birocratii austrieci ca exemplu negativ pentru ceilalti preoti care refuzau trecerea la greco-catolicism dupa 1700. Fiul Ioan Piuariu Molnar a acceptat propaganda catolica a Habsburgilor, devenind un fidel al establishmentului austriac, urmand facultatea de medicina la Viena si apoi a fost numit primul profesor oculist roman la Scoala Medico-Chirurgicala de la Cluj. El vedea ca si ceilalti corifei ai Scolii Ardelene o imbunatatire a situatiei romanilor ardeleni de sus in jos. Intelectualii romani devin de un dinasticism austriac aproape suparator in speranta ca dragostea sufocanta aratata spre imparatii „iluministi” austrieci va aduce mila statului asupra iobagilor ardeleni. El si scrie o oda in limba latina semnificativa ideilor politice ale Scolii Ardelene: „Ode pentru pomeiria Mutheri cea di pururia a Augustei Mariei Theresiei”, in care plange moartea imparatesei Maria Tereza „cel cu suspin al Daciei”. Pe aceeasi gandire etatista austriaca sau “dinasticista” a mers si istoricul Gheorghe Sincai, care beneficiaza de toate bursele posibile ale statului Habsburgic, pentru subordonarea sa intelectuala intereselor Casei de Austria, dar care in scrierile particulare recunoaste ca Unirea cu Roma nu a adus nicio imbunatatire politico-economica evidenta a romanilor din Ardeal, eventual doar „popilor uniti”. Poate aici asistam si la o revolta a lui Sincai impotriva „Scolii de la Blaj” reprezentate de adeversarul sau funciar episcopul Ioan Bob, cu care s-a luat la propriu de guler, fapt ce i-a adus ostracizarea in Ardeal, cu complicitatea austriecilor, pana la moarte.

Remarcabil surprinde istoricul Din Petre si exagerarile calatorului boier Dinicu Golescu din Insemnarile sale de calatorie, care intentionat idilizeaza viata oamenilor din statele occidentale pe care le-a vizitat pe la 1826, ca sa puna in umbra „reaua tocmire”, coruptia si ineficienta sistemului administrativ valah, proaspat iesit din fanariotism, bazat pe cumpararea de slujbe, nu pe meritocratie si in folosul „binelui obstesc”. Dinicu Golescu indemna ca prin cultura si invatamant sa se ridice Tara Romaneasca ca sa ajunga din urma Occidentul. Cu „iluministul” Dinicu Golescu putem vorbi de inceputul obsesiei sincronismului romanesc, care pana astazi e o paradigma nationala. Din Petre contribuie la „demitizarea” portretului scrobit de militar in uniforma franceza a lui Al. Ioan Cuza. Intr-un studiu scris, ca pentru o revista mondena, istoricul prezinta viata amoroasa a domnitorului moldovean frumos, afemeiat si cartofor, fapt pentru care nu i-a afecta stralucirea unei domnii de numai sapte ani, ce a pus bazele Romaniei moderne si a dat legi si institutii fundamentale care dainuie si astazi: de la pompieri, la codurile legislative si universitati. Alexandru Ioan Cuza a trait un menage a la trois in palatul domnesc, impreuna cu sotia, doamna Elena Cuza si amanta „sarboaica” Maria Obrenovici, cu care a avut doi copii, pe care i-a infiat doamna Moldovei cu pretextul public ca erau doi copii orfani scapati cu viata de la inundatiile din Bucuresti, spre deliciul gazetelor bucurestene.

Despre Avram Iancu in perioada asa – zisei „nebunii”, istoricul clujean a scris un studiu de referinta dovedind clar si fara tagada ca Craiul Muntilor nu a fost „nebun” cum incercau autoritatile austriece sa se inteleaga, la fel si istorigrafia maghiara. Avram Iancu scarbit de nerecunostinta Casei de Austria, care a ignorat lupta romanilor pentru drepturi nationale si salvarea imperiului Habsburgic in timpul revolutiei de la 1848/1849 a cazut intr-o depresie graduala care s-a condimentat dupa 1865 cu momente de exagerare cu bautura. Din Petre publica marturii despre erou si scrisori redactate de Avram Iancu din anii 1860-1870, in care acesta era extrem de lucid, dar suparat pe nerecunostinta ingrata a Vienei si pe faptul ca unii politicieni romani pentru functii si bani au tradat interesele poporului roman din Ardeal. Avram Iancu s-a retras in sine dupa ce ausriecii l-au inchis, batjocorit si palmuit, preferand compania motilor cinstiti, curati si saraci, cantand din fluier si pescuind. Din Petre ne spune ca Avram Iancu era un pescar pasionat, lucru mai putin cunoscut.

Despre Mihai Eminescu autorul clujean a scris cinci studii exhaustive aratand rolul mesianic al Poetului National in publicistica romaneasca, nostalgia dupa „varsta de aur” a domnitorilor medievali si refuzul unei modernizari care sa dezradacineze poporul roman. Era adeptul unui dezvoltari organice a tarii, nu prin arderea etapelor, fapt ce ducea la o alienare politica si spirituala a poporului. Eminescu era adeptul programului conservator si un dusman al Casei de Austria, ce lupta impotriva unitatii romanilor, care de altfel a si pus la cale „innebunirea” poetului pentru a il discredita, in complicitate cu politia secreta carlista. La finalul cartii, Din Petre face si o incursiune total inedita despre perceptia Transilvaniei in istoriografia contemporana, in care am descoperit, ca o surpriza placuta, citarea si interpretarea cartii subsemnatului „Transilvania model Romaniei”, un studiu aparut in 2003 si care s-a bucurat de un oarecare succes in publicistica acelor ani.

Din Petre se dezvaluie prin noua incursiune editoriala ca un istoric matur, cu un rol asumat si deja bine definit in mersul istoriografiei contemporane. Alaturi de Lucian Boia, Doru Radosav, Sorin Mitu, Teodor Nicoara sau Calin Felezeu, mai tanarul confrate Din Petre este un nume pe firmamentul Clio al noii generatii specializate pe istoria mentalitatilor si imaginarul social. Din Petre face parte din noul val istoriografic „conservator” romanesc care nu confunda istoria cu mitul sau trecutul cu demitizarea.

Ionut TENE
Cluj-Napoca
noiembrie 2015

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a14628-DIN-PETRE-–-INCURSIUNE-INEDITA-206-N-ISTORIE-MENTALITATI-COLECTIVE-SI-IMAGINAR-SOCIAL-EPOCA-MODERNA.aspx