Codul fiscal, România si Fondul Monetar International


Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.S.R.

In vara anului 2015, atmosfera politica din Romania a fost inflamata de initiativa Guvernului vizand adoptarea Codului fiscal, care sa prevada reducerea T.V.A. si cresterea salariilor. Votat de Parlament aproape in unanimitate, acest Cod a generat dispute, dupa ce presedintele a refuzat sa-l promulge, iar Partidulul National-Liberal s-a „razgandit" (in Parlament sustinuse si chiar depusese un amendament, acceptat, de reducere a T.V.A. de la 20% la 19%). Aceste tribulatii nu au fost rodul unor analize profunde (care ar fi trebuit facute inainte de votarea Codului fiscal), ci al indicatiilor Fondului Monetar International. Acesta s-a aratat ingrijorat de consecintele reducerii de taxe si cresterii de salarii, care ar putea afecta stabilitatea economica a Romaniei. FMI este o banca, a carei activitate consta in acordarea de imprumuturi catre statele membre, in schimbul unor dobanzi. Ca urmare, F.M.I. are tot interesul sa acorde imprumuturi, functionarii sai traind din dobanzile obtinute de la statele debitoare. Uneori, chiar impunand contractarea unor imprumuturi, chiar daca statele nu au nevoie de ele. A fost cazul celor 20 miliarde euro, imprumutati de Romania in 2009, care nu au fost solicitati, dar pentru care a platit dobanda. La o analiza a relatiilor F.M.I. cu Romania, se poate lesne constata ca, prin acordurile semnate, acesta a impus o politica de austeritate pentru populatie, care a afectat grav nivelul de trai al romanilor. Datele statistice arata ca gradul de saracie in Romania anului 2015 este mai mare decat cel din 1989, iar societatea romaneasca cunoaste o polarizare extrema: alaturi de o masa uriasa de oameni care traiesc in conditii extrem de precare, exista cateva sute de imbogatiti, adesea prin afaceri oneroase pe seama statului.

In urma sugestiilor (presiunilor) FMI s-au inchis fabrici, mine, s-au realizat „privatizari" rapide (multe frauduloase), au fost instrainate principalele resurse minerale (in primul rand petrolul), a fost lichidat sistemul bancar romanesc etc. Toate acestea au avut ca efect distrugerea economiei nationale. Milioane de romani si-au pierdut locul de munca, dar F.M.I. era multumit ca Romania mergea ferm pe „calea capitalismului si a democratiei". Ne amintim ca, in 2010, bordul F.M.I. a salutat cu satisfactie reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, impozitarea pensiilor, inchiderea de spitale si scoli, taierea ajutoarelor sociale (inclusiv pentru handicapati) etc., sustinand ca, astfel, Romania va reusi sa faca fata crizei economice. Adevarul este ca aceasta criza, declansata in S.U.A. si cuprinzand Europa, a atins puternic tara noastra, iar efectele au fost devastatoare pentru viata a milioane de romani. Dupa 1989, nemaiputand sa-si asigure existenta in propria tara, foarte multi romani (potrivit unor surse, peste trei milioane), au fost nevoiti sa plece in „bejenie", parasindu-si tara, casa, copiii, bunicii in cautare de lucru. A fost, si este, una dintre cele mai grave tragedii din istoria romanilor. Fiind oameni in puterea varstei, acestia au devenit o mana de lucru extrem de utila pentru statele dezvoltate ale Europei si nu numai. Aflati intr-o situatie critica, ei au acceptat salarii de doua-trei ori mai mici decat ale cetatenilor din statele respective. Astfel, prin munca si sacrificilul lor, romanii au contribuit la cresterea bogatiei statelor dezvoltate, in timp ce tara lor era saracita, fiind supusa „directivelor" F.M.I. Dupa 26 ani de la revolutie, unii guvernanti romani au inteles ca politica de austeritate nu poate aduce decat saracie si degradare sociala si ca se impune o „schimbare de directie". Datele statistice publicate de Institutul European de Statistica (Eurostat) arata ca, in prima jumatate a anului 2015, salariul mediu al unui roman reprezenta doar 20% din salariul mediu din cele 28 de tari membre ale UE, iar multe preturi din Romania sunt „aliniate" la cele din U.E., unele fiind chiar mai mari. Pentru redresarea acestei situatii, Guvernul a initiat o legislatie vizand reducerea taxelor si sporirea salariilor, care sa permita cresterea consumului si, deci, a necesitatii de a se dezvolta productia care sa satisfaca aceste cereri.

Bordul F.M.I. a intrat in alerta, drept care si-a trimis echipe de experti la Bucuresti, cu misiunea de a „demonstra" ca asemenea masuri sunt periculoase, deoarece vor deregla situatia economica (mai ales financiara) a Romaniei. Cand Guvernul a decis reducerea T.V.A. la alimente, incepand cu 1 iunie 2015, FMI a tras „alarma": bugetul Romaniei va fi grav afectat, deficitul va creste peste limita ingaduita de Uniunea Europeana, exista riscul ca tara sa intre intr-un colaps economic. Asemenea „previziuni" nu numai ca nu s-au adeverit, dar efectele au fost benefice pentru buget si mai ales pentru cetateni, care au putut sa cumpere mai multe fructe, carne, branza, oua etc., adica sa-si amelioreze nivelul de trai. Reactia negativa a F.M.I. si avertizarile privind urmarile grave ale adoptarii Codului fiscal urmaresc nu numai un interes propriu (Romania sa se afle in continuare intr-o situatie economica precara pentru a solicita noi imprumuturi) ci, si un altul, mai general, care vizeaza preocuparile companiilor multinationale si ale statelor dezvoltate. Noile masuri fiscale si mai ales cresterea salariilor au fost primite cu interes de romanii care au fost obligati sa emigreze, multi dintre ei anuntandu-si intentia de a se intoarce in tara. Aceasta inseamna ca se va diminua oferta de brate de munca ieftine, astfel ca respectivele companii si guverne vor trebui sa mareasca salariile celor care raman. Se adauga faptul ca, prin scaderea T.V.A., exista perspectiva a Romania sa devina atractiva pentru investitori, fapt ce ar putea duce la iesirea ei din conditia de tara subdezvoltata, sursa de materii prime si forta de munca ieftina. O asemenea perspectiva este neconvenabila pentru fortele politice si financiare internationale, iar F.M.I. este purtatorul lor de cuvant. Institutiile financiare si forurile europene, obisnuite cu politica de „sarut-mana" a politicienilor de la Bucuresti (expresia apartine lui Ion I.C. Bratianu), accepta cu greu faptul ca Romania poate promova o politica proprie, de demnitate nationala, in favoarea cetatenilor ei. Dar, poate, cu timpul, se vor obisnui cu ideea ca si aceasta tara merita a fi tratata cu respectul cuvenit unui stat independent si suveran, membru cu drepturi depline in Uniunea Europeana. Evident, cu conditia ca politicienii romani sa demonstreze demnitatea necesara si fireasca.

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a14543-Codul-fiscal-Rom226-nia-si-Fondul-Monetar-International.aspx