“Sub Patru Regimuri pe toate Continentele”


Bucuresti: Insitutul National pentru Studiul Totalitarismului, 2014.
Un volum de 600 de pagini de Alexandru Budisteanu
Alexandru Budisteanu este un om cu totul deosebit. O persoana culta si afabila, un architect recunoscut, si un mare patriot Roman nascut in Basarabia.  L-am cunoscut in ultimii ani si am si dezvoltat pentru el o buna doza de respect, simpatie si chiar prietenie. Si totusi… Cartea pe care mi-a inmanat-o recent cu dedicatie ma pune intr-o mare dilema. Am trait oare in universuri paralele?
Volumul de memorialistica Sub patru Regimuri si pe toate Continentele este scris intr-un stil cursiv si placut de o personalitate marcanta si totodata marcata sa devina cineva si ceva in viata. Inteligent si dotat cu un character suplu, copilul refugiat din Basarabia indura nenumarate  vitregii personale si de familie, dar reuseste sa ajunga arhitect si intelectual de clasa. Din descrierile sale din Basarabia si apoi ca refugiat in prorpia sa tara, intelegem mult mai bine multe nuante pe care istoria le neglijeaza.
Este greu de inteles labirintul vietii si soarta omului! Unii Romani s-au strecurat in mod norocos prin detestatul regim communist si au reusit chiar sa ajunga pe culmi nebanuite. Unul din acestia este autorul de fata. In pofida originii sale, el este trimis la studii superioare la Moscova. De aici, prin diferite subterfugii si ascunzandu-si originea, tinarul aspirant Basarabean ajunge din nou prin locurile natale.  Sentimentele pe care le incearca sunt zguduitoare.  Totusi el se strecoara prin sistem. Si as putea spune ca se strecoara prin istorie colaborand cu un sistem politic neromanesc, dar pastrandu-si sentimentele nationale. Si totusi, in timp ce oamenii ca el acceptau regimul communist chiar daca erau impotriva lui, mii si mii de Romani infundau inchisorile.
Alexandru Budisteanu ajunge inalt functionar la Organizatia Natiunile Unite din New York de unde viziteaza toate continentele globului. Activitatea sa diplomatica este apreciata la nivel international, dar in tara se instalase dictatura ceausestilor. Autorul isi face datoria de roman oriunde se afla, dar traeste un sentiment dublu, sentiment pe care il destainue cu sinceritate in acest volum. Ulterior, reintors in tara, el ajunge arhitect sef al capitalei. In noua sa calitate se loveste continuu de partid si securitate si numai flexibilitatea si probabil bonomia sa, il ajuta sa se mentina intr-o functie atat de importanta. Aflam din marturiile sale modul in care erau distruse cartiere intregi pentru a face loc megalomaniei cuplului presidential, dar si tertipiurile prin care s-a reusit salvarea unor monumente si biserici. Noi, cei care ne-am opus in toto comunismului si care am suportat consecintele actiunilor noastre, aflam din paginile cartii cat de greu le-a fost sa supravietuiasca chiar si celor care au acceptat regimul.
Volumul publicat de A. Budisteanu la sfarsitul carierei sale este fascinant, plin de informatii si pareri oneste, este presarat cu idei filozofice si analize psihologice, abunda in ganduri pioase despre Romani, dar in acelasi timp este si controversat.  Controversat pentru ca Alexandru Budisteanu a lucrat personal cu Nicolae Ceausescu si cu alti conducatori comunisti.  El s-a bucurat de increderea regimului si are cuvinte de apreciere fata de unii din cei pe care romanii i-au urit…  Intr-adevar, necunoscute sunt caile Domnului!
In August 1968 cand Ceausescu a tinut acel discurs “revoltat” impotriva invadarii Cehoslovaciei de catre Sovieici, eram in mod intamplator la cativa zeci de metri de balconului de la care vorbea.  Nu voi uita nici odata gandurile care m-au cuprins in acele clipe. “Cum putea cineva sa aiba incredere intr-un individ din care emana atata diabolism si viclenie?” Si totusi multi s-au lasat inselati de NC…
Iar acum dupa zeci de ani ma sperie un alt gand. Poti oare sa te faci frate cu dracul pana treci puntea? Raspunsul ni-l da chiar autorul la pagina 445 parafrazandu-l cumva pe  Blaise Pascal. “Nu va vindeti sufletul, deoarece pactul cu diavolul nu te poate face invingator niciodata.  Asemenea negustorii se platesc intodeauna, indiferent de pavajul catre iad pe care circuli si care este format din intentii bune.”  Aceasta marturisire la final de carte, ii justifica pe sutele de mii de romani arestati, torturati, martirizati, asasinati, deportati sau fortati sa fuga din tara!
Nu vreau sa judec autorul care de altfel este fara indoiala un patriot… Zeci de tineri Basarabeni din Balti, orasul sau natal, au primit burse acordate cu multa dragoste si generozitate de compatriotul nostru  Alexandru Budisteanu.  Si subscriu totodata fara ezitare la concluzia sa. “Interesul Romaniei ca tara, suprapus todeauna cu interesul tuturor provinciilor romanesti, ese foarte clar: realizarea idealului national, cel al unirii tuturor Romanilor intr-un singur stat.”
Si daca dupa ce autorul va citi aceste randuri ramanem prieteni, inseamna ca neamul romanesc are inca sperante sa renasca, sa se reconcilieze, si sa-si rapuna soarta nemiloasa cu care inca se confrunta.
Prof. Dr. Nicholas Dima, USA , 22 Mai 2015.
Stimate domnule Dima,

Va multumesc pentru interesanta Dv. recenzie. De la bun inceput va pot da o veste buna: ramanem prieteni. Puteti folosi cum doriti materialul Dv. Mi se pare normal.
Am citit cu multa atentie analiza motivatiei si a continutului cartii mele ”Sub patru regimuri pe toate continentele”, pe care ati facut-o. Beneficiati de o logica de calitate. Ati stiut sa relevati aspectele pozitive ale vietii mele, dar si cele care nu-mi fac cinste. Aveti dreptate. Am trait in universuri paralele. In general universurile sunt paralele si e greu sa gasesti universuri efectiv ingemanate.
Fiecare isi creeaza universul sau. Unii au puterea sa si-l construiasca, iar altii se integreaza constient sau prin imitatie comoda in universurile celorlati, inclusiv in cele oficiale sau la moda. Eu am pretentia ca mi-am construit un univers al meu, stiind de la inceput ce este meritoriu si ce nu este. Cred ca in cartea mea am fost destul de sincer, facandu-mi mea culpa si acceptand superioriatea atitudinii celor, care nu au facut concesii sau compromisuri - paguboase prin definitie.
Admit - desi la un moment dat m-a tentat in mod real alternativa eroica - faptul, ca nu am avut curajul sa ma duc in munti si sa lupt cu arma in mana impotriva comunismului. Am hotarat sa nu abandonez insa in inima mea convingerile romanesti patriotice si sa fac tot ce pot pentru infaptuirea lor. Dar in acelasi timp am hotarat, in mod lipsit de eroism, sa nu-mi risc sanatatea si confortul, preferand sa par un colaborator disciplinat al puterii.
Cred ca din cartea mea reiese acest lucru. Consider ca analiza Dv. a surprins corect aceasta optiune. Nu ma mira, deoarece eu insumi am oferit elementele de judecare a mea, pe care as fi putut sa incerc sa le escamotez. Ar fi fost o lasitate. Desigur ca ar fi fost mai frumos sa fi fost un oponent eroic, ce s-a jertit, chiar daca sacrificiul lui a ramas anonim.
Eu am realizat (si realizez in continuare) - in ciuda pretului platit in trecut (si subliniez: nu acum) pe altarul oportunismului - o serie de actiuni pozitive, care au contribuit la promovarea si materializarea idealurilor mele romanesti patriotice. Sunt mandru de acest lucru. In general nu a fost usor si a presupus o serie de riscuri. Nu intamplator cartea mea anterioara se cheama ”Intre istorie si judecata posteritatii”.
Astfel am avut si am unele rezultate obiectiv meritorii din acest punct de vedere in viata mea, pe care sper ca cititorii le-au inregistrat, citind in special ultimele mele doua carti. Din fericire am ajuns la varsta cand consider ca nu mai am nimic de pierdut, spunand efectiv adevarul. Daca nu acum, atunci cand?
Da. Am fost Arhitectul-sef al orasului Bucuresti timp de sase ani, trebuind sa ma supun vointei unui dictator atotputernic. Si totusi am reusit in puhoiul de masuri arbitrare sa salvez de la demolare doua importante biserici: Sfantul- Gheorghe Nou si Sfantul Elefterie Vechi, sa salvez de la asa zisa «sistematizare» comuna Saftica, sa determin mutarea din Piata Victoriei a monumentului soldatului sovietic «eliberator» si completarea inscriptiei de pe soclul monumentului «La Leul» al eroilor genisti din primul Razboi Mondial, revenindu-se la formularea originara: «pentru reintregirea neamului».
De obicei, cei ce-mi citesc cartile, imi prezinta comentarii unitar elogioase. Prefer o analiza sincera de felul celei pe care ati facut-o, in locul unei opinii nesincere si conventional laudative. Cu atat mai importante aprecierile Dv., care provin din partea unui om cu o foarte mare experienta de viata.
”Dixi et salvavi animam meam”.

Dr. arch. Alexandru Budisteanu O.O.F.S.
Officer of the National Order of the Faithful Service of Romania
Chairman Emeritus of the English-Speaking Union - Romania

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a13316-“Sub-Patru-Regimuri-pe-toate-Continentele”.aspx