O carte premiata sub socul „sperieturii cu termeni grecesti”

Isabela Vasiliu-Scraba

Motto: „Regimul comunist a pus in functiune intregul arsenal de constrangere fizica si spirituala pentru a inabusi aspiratia elementara a omului de a-si afirma personalitatea, de a fi el insusi, in marea competitie a competenteor si valorilor in societate” (Serban Papacostea, Crima regimului comunist).

Constantin Noica era inregistrat de Securitate spunand ca tinerii comunisti care-l frecventeaza citesc Platon si gasesc materialism marxist in filozoful grec (Noica in arhiva Securitatii, vol. I, Ed. MNLR; Bucuresti, 2009, p.101), ceea ce era tocmai pe placul cenzorilor comunisti (gen Ion Ianosi cu liceul sau pe puncte scolit apoi in URSS, vezi vol. Estetica si „moralitate”, Ed. Crater, Bucuresti, 1998, p. 524). Politia gandirii determina  publicarea „insipidelor comentarii si note facute de oameni ce nu aveau pregatirea filozofica necesara pentru a-l intelege pe Platon” (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre viata si opera lui Noica, in rev. „Viata Romaneasca”, Bucuresti, Anul  XCIV, iulie 1999, Nr. 7, pp. 6-9, sau https://fr.scribd.com/doc/191637785/IsabelaVScrabaNoicaViataOpera  ). Tineretea comentatorilor care s-au crezut mari specialisti in Platon doar pentru ca fusesera preferati de ideologii cu putere de decizie a prelungit si dupa caderea comunismului folosirea in mediul universitar a Platon-ului editat in comunism, chiar cand  prin librarii si anticariate incepusera sa apara si traducerile dialogurilor platonice facute in interbelic de eminentul elenist Stefan Bezdechi (19 dialoguri), sau de Cezar Papacostea, de Vasile Bichigean, Vasile Grecu si de altii  (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Noica printre oamenii mici si mari ai culturii noastre la 25 de ani de la moarte,  http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-25aniNoica4.htm ).
La vremea lui Noica era obturata in schimb publicarea comentariilor platonice redactate de filozoful „de moda veche”, din Scoala trairista a faimosului profesor de metafizica Nae Ionescu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, In labirintul rasfrangerilor. Nae Ionescu prin discipolii sai: Petre Tutea, Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulcanescu si Vasile Bancila, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, volum bilingv roman-englez, precum si Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu in unica si in dubla ei infatisare, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, on-line https://fr.scribd.com/doc/132110995/IsabelaVasiliuScrabaNaeMetafizica ). Torpilarea publicarii gandirii filozofului retras la Paltinis in seria de Opere platonice (vol. I-VII) pe care el insusi o initiase (si o sustinea) apare trecuta intr-unul din multele dosare de urmarire a lui Constantin Noica, vazute probabil si de G. Liiceanu „discipolul lui Henry Wald” (apud. Noica, 1975), discipol caruia Securitatea ii era atat de binevoitoare incat i-a dat voie in 1987 sa preia cu o masina arhiva lui Noica ramasa in camera de la Paltinis (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Camera 13 a vilei Noica de la Paltinis, pe hartie in rev. „Discobolul”, Alba Iulia, Anul 13, Nr. 151-152-153, iul.-aug.-sept. 2010, pp. 256 – 260, on-line http://www.isabelavs.go.ro/Articole/inculturaPaltinis6.htm ) dupa inmormantarea filozofului.
Poate mai mult datorita avantajarii sale de catre Ministerul de interne printr-un “tratament de exceptie”, cum observa insusi Noica (vezi Noica in arhiva Securitatii, vol. II, Bucuresti, Ed. M.N.L.R., 2010, p.88, p.89, p.94), decat unei memorii capabila sa inregistreze si sa redea fara gres cele auzite, Liiceanu citeaza urmatoarele idei spuse de Noica vineri 28 sept. 1979: „Heidegger, cu un cuvant grec, lumineaza in mod esential cate o problema pe care apoi o paraseste. Invocarea cuvantului grec a devenit aproape o metoda in sine, care uneori frizeaza maniacul” (Noica citat in Jurnalul de la Paltinis, C.R., 1983, p.91). Din pacate Dosarul 2172 de la Securitatea din Sibiu cu cele 7 volume arse, din care doar 5 microfilmate nu a fost dat publicitatii spre a se putea verifica dupa inregistrarile din camera „microfonizata” a lui Noica fidelitatea memoriei lui Liiceanu care a citat in Jurnalul de la Paltinis lungi pledoarii noiciene, avand ades  2600 de caractere, ajungand insa si la redarea din memorie a unui text de 3500 de caractere. Lungimi asemanatoare aveau articolele publicate in „Cuvantul” de Nae Ionescu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, „Tacerea descriptiva” a filozofului Nae Ionescu, in rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, anul XIII, 16-31 ian. 2014, pp.15-17, on-line https://fr.scribd.com/doc/231679775/IsabelaVasiliuScrabaNaeIonescuTacerea ). O lungime de cca 2600 de caractere are, de pilda, textul Sectantii (Nae Ionescu, Roza vanturilor, 1990, pp. 5-7). Ceva peste 3500 de caractere numara articolul „... Si s-a facut om” (op. cit., pp. 47-50) unde Nae Ionescu observa un lucru care i-a scapat lui Andrei Plesu, un „cronicar plastic” (apud. Noica), cand pasionat pentru scurta vreme de sanscrita, cand de angelologie. Durata ultimei pasiuni a fost scurta datorita portofoliilor ministeriale, dar suficienta pentru Ciomos (fost bursier de-al sau) dispus sa exagereze urmele trecatoarei sale pasiuni post-decembriste. Nae Ionescu, initiatorul primei (si singurei) Scoli filozofice romanesti, scria ca „inger si om se misca pe linii deosebite” (Nae Ionescu, „... Si s-a facut om”). Faimosul profesor de metafizica mai observa ca in „ierarhia adevarata - de la intruparea lui Hristos- omul e deasupra ingerilor” si ca, dupa Sf. Pavel, „omul va tine scaun de judecata pentru ingeri” (Nae Ionescu, op. cit.).
Devenita frecventa chiar dupa abandonarea retraducerii dialogurilor platonice pe fundal de ideologie comunista, Alexandru Paleologu observa, ceva mai tarziu decat Noica, „fandoseala” citarii de cuvinte grecesti care nu deschid catre nici o problema (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Faima d-lui A. Paleologu, in „Romania libera”, 7 aug. 2001, p.8 https://fr.scribd.com/doc/223371402/IsabelaVasiliuScrabaFaimaPaleologu ). Acestei manii eseistul ii subliniaza  ridicolul, desemnand-o drept  «gargariseala si sperietura cu termeni grecesti».
Dovada succesului de care s-a bucurat o asemenea manie o ofera si «Argumentul» (care ar fi fost sa fie despre Kant) scris de Virgil Ciomos drept prefata la  Constiinta si schimbare in CRITICA RATIUNII PURE, unde gasim termeni precum ontico-ontologic, irenic, gigantomahie si soteriologie escatologica: «Soteriologia escatologica a fiintei  - dimpreuna cu gigantomahia ei subterana (multimilenara pentru ca obsesionala) – a facut treptat loc unei simple igiene cotidiene a fiintarii – pe cat de meschina (in aparenta ei «irenica») pe atat de obstinata (si, prin urmare, de violenta)» (V. Ciomos). In continuare clujanul il invoca pe Nietzsche, asezonat cu ideea corectitudinii politice, a democratiei, a lui Hegel cu «atat de pretuita antiteza», dupa care scrie in paranteza: «(Nici un cuvant, evident, despre consecintele psihotice – mai precis schizofrenice – ale compulsiunii provocate de un Celalalt insuficient simbolizat si, in consecinta, pur si simplu «anexat» prin una si aceeasi violenta, ne-simbolica)» (Virgil Ciomos, Argument, p.11). Cu Critica Ratiunii Pure inaintea ochilor, el a meditat in prefata Perspectivei sale arhitectonice asupra kantianismului si la pozele de pe pasaport care, asemenea amprentelor digitale, desi situate «marginal, la suprafata corpului nostru… exprima in modul cel mai adecvat interioritatea, si in consecinta, identitatea persoanei noastre (…)  caci nu exista, practic, un interior ontico-ontologic» (V. Ciomos, Constiinta si schimbare in CRITICA RATIUNII PURE, o perspectiva arhitectonica asupra kantianismului, Ed. Humanitas, 2006, Argument, p. 24).
Sorin Lavric si-a invitat studentii sa-l asculte pe universitarul clujan prezentandu-si scrierea inspirata de Kant pentru ca apoi sa-i citeze negresit cartea din 2006 pe a carei coperta editorul a latit sus cuvantul «ACADEMICA», scris foarte mare si colorat verzuliu pe un fond gri. Din bibliografia volumului tinerii au putut trage concluzia ca nu trebuie sa publice prin reviste straine, includerea in doua volume colective a doua texte confuze, unul in 2000, altul in 2003 fiind arhisuficente pentru palmaresul unui autor a carui prima carte a fost premiata de Academia Romana. In plus, cartea prezentata pe 28 februarie 2007 la Casa Lovinescu din Bucuresti a putut deveni pentru oricare dintre studentii prezenti un bun prilej de a urma cel mai ilustru exemplu post-comunist de „gargariseala”. Caci iata ce scrie Virgil Ciomos dupa citirea Topicii transcendentale: „daca retroiectarea simplei aparitii nu are alt rol decat acela de a delimita cumva lacuna dintre doua aparitii – definite prin chiasma, si anume, ca tot atatea... disparitii – urmeaza ca singura fenomenologie autentica – proprie retroiectarii – revine la o fenomenologie a vidului (inaparent)” (vezi V. Ciomos, op. cit., p. 151, precum si Isabela Vasiliu-Scraba, Topica transcendentala din perspectiva arheologiei gandirii kantiene, precum si L’Echafaudage dans l’edifice de la TOPIQUE TRANSCENDENTALE, in vol. Inefabila metafizica, 1993, pp. 87-96 si pp. 206-224, on-line https://fr.scribd.com/doc/153127443/IsabelaVasiliuScrabaInefabilaMetafizica ) .
Inca din 1978, in Jurnalul ploilor (Revista Scriitorilor Romani, Muenchen) poetul Horia Stamatu exprimase plastic desertul cultural pe care-l creaza insiruirile de vorbe: „Ploile de cuvinte/ inunda lumea / unde e seceta mai mare/ dar pe cat cad / pe-atat usuca mai mult” ( fragment pe care l-am citat si la sfarsitul conferintei  de la Bacau din sept. 2012 http://www.youtube.com/watch?v=we8dUIgk2ck&list=UUgcn_JXm6-ZMTeCidkHY0hQ )
Cat priveste premierea lui Virgil Ciomos, nu credem sa fi existat in paisprezece ani de zile cineva care sa parcurga de la cap la coada multele pagini ale volumului sau din 2000 intitulat Timp si eternitate, carte premiata de Academie cand Plesu era ministru de externe, probabil intrucat reprezentase in 1998 doctoratul in filozofie a lui Virgil Ciomos condus de doctorul in istoria artei Andrei Plesu. Mai ales intrucat volumul oferea inca din 2000 o ilustrare perfecta a vivacitatii modei  «gargariselii si sperieturii cu termeni grecesti», al carui efect era sporit de formalizarea cu ajutorul rapoartelor si proportiilor stabilite intre termeni din greaca veche.
In opinia doctorandului ce si-a ales un istoric de arta sa-i conduca teza sa „filozofica”, Platon ar pune laolalta, triadic si sinoptic, timpul, imaginea si eternitatea ca sa-i iasa o alta triada cu care, prin magie pura, prima triada devine oarecum echivalenta: timpul, universul si eternitatea, care si ea ar aparea din echivalenta magica a patru termeni suprapusi in forma a doua fractii: model/univers=eternitate/timp. In Timp si eternitate (2000), egalitatea cuvintelor suprapuse in forma celor doua  fractii se stabileste intre termenii grecesti, sa nu se rateze „sperietura” cititorului, dar am preferat sa-i dam (totusi) in traducere. De remarcat ar fi ca asemenea stupiditati (si altele de acelasi calibru) apar puse pe seama filozofului grec.
Partea cea mai ridicola a cartii o reprezinta (fara doar si poate) cele 232 de echivalari magice insiruite sinoptic in Lista echivalentelor terminologice a cuvintelor grecesti, pp. 371-381. Dupa autorul care a abuzat de moda «gargariselii si sperieturii cu termeni grecesti»,  la Platon copia (imaginea) unui model indestructibil (de pilda, «eternitatea»), ar fi si ea «eterna» . Sa banuim in spatele acestei echivalari gandirea magica a primitivilor prin care copia nu se diferentiaza de model, intre cele doua existand, ca sa zicem asa, un fluid magic?
Lucian Blaga scrisese intr-una din cartile sale de o uimitoare profunzime ca in cosmologia platonica modelul si copia nu sint legate printr-o reciprocitate magica, asa ca modelul ramane model etern in cer iar copia ramane trecatoare pe pamant. Virgil Ciomos citeaza la un moment dat din Timeu (37), si crede ca Platon ar fi gandit ca  timpul este «aceasta imagine eterna care se misca potrivit numarului» (Timp si eternitate, Ed. Paideia, Bucuresti, 2000, p. 79). Pe asemenea „scurtatura” ajunge Virgil Ciomos la  «timpul» pe care tine sa-l boteze, in mod original, «iconic», echivalat (pe batatorita cale a reciprocitatii magice), cu eternitatea nemiscata. Pentru cine mai stie ceva filozofie, nivelul distorsionarii gandirii platonice poate (el singur) sa dea masura nestiintei autorului cu privire la filosoful grec, despre care mai scrie (pe calapodul „ultimului” Marx) ca  «ultimul» Platon ar fi preconizat doua principii: Unul si Perechea Mare-Mic. Marele si Micul, pasa-mi-te, l-ar sustine pe ‘Unu’ sa nu cada din varful ierarhiei existentelor, intrucat principii cot la cot cu ‘Unul’ nu pot fi (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mistica Platonica a participarii la divina lume a Ideilor, Ed. Star Tipp, Slobozia, 1999, sau https://fr.scribd.com/doc/153749198/IsabelaVasiliuScrabaPlatonMistic ).  
Stilul gongoric si rigiditatea gandirii folosind simboluri matematice si cuvinte prescurtate in fraze complicate inutil spre a exprima idei simplute, sau chiar o lipsa totala de idei, ca si aglomerarea de conspecte referitoare la interpretarile date catorva randuri din Fizica lui Aristotel, impiedica plasarea volumului Timp si eternitate (Ed. Paideia, Bucuresti, 2000) printre cartile de eruditie, „mai placut de scris decat de citit” (apud. Hegel).
Fara a ma contrazice cand i-am spus ca teza lui Ciomos intitulata Timp si eternitate este de necitit si ca e putin probabil sa fi fost citita din scoarta in scoarta de ministrul conducator al doctoratului sau de cei care au alcatuit referatele favorabile necesare sustinerii, cu multa diplomatie, Mihai Sora taxase cartea (la un an sau doi dupa aparitia sa) drept prea “tehnica”, ceea ce ar face-o greu de citit. Nici studentul (sau absolventul de filozofie C. Ciocan) dispus ca recenzeze volumul lui Virgil Ciomos in vreo treizeci de pagini (la fel de confuze ca si materialul de recenzat) nu a lasat impresia ca a parcurs din carte  mai mult decat a incropit cu dificultate in excesiv de amabila sa prezentare publicata intr-o revista coordonata chiar de profesorul sau Virgil Ciomos.  
De la teza de doctorat prea “tehnica” spre a putea fi citita in intregime de un filozof de talia lui Mihai Sora, Ciomos a mai produs cateva volume masive, fara sa-si imagineze ca multul, scris din obligatie profesionala (sau doar de dragul de a fi asternut pe hartie) nu se citeste, nici macar din admiratie pentru alte activitati ale autorului cel prolific. Noica observase ca la judecata de apoi, cand trebuie sa dai socoteala de cele facute in timpul vietii, harnicia culturala manifestata prin numarul de carti publicate nu cantareste prea mult. Fiindca atunci “trebuie sa spui ce ai scris in ele” (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Himera „Scolii de la Paltinis”, ironizata de Noica, pe hartie in rev. Acolada, Satu Mare, nr.2 (65), febr. 2013, p.16 si p.22 , sau http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-himera1ScoalaPaltinis9.htm ).
Acum cateva secole, lui Kant i-a fost reprosata inventarea acelei “constiinte in genere”, intrucat se indeparta prea tare de constiinta individuala. Acum, prin puterea de sugestie a mass-mediei care-i face pe multi sa aplaude fara sa stie nici ei de ce aplauda o carte sau alta, s-ar putea spune ca nu mai exista decat ceva de genul “constiintei in genere”. Sau, mai degraba, ceea ce Vintila Horia (primul scriitor strain care a primit Premiul Goncourt) numea “spiritul timpului care indeamna la somn si la lenea gandirii”.

Cuvinte cheie: „Gargariseala cu termeni grecesti”, comunism, Securitate, Platon, Noica, Isabela Vasiliu-Scraba,  Kant.

REPERE BIBLIOGRAFICE

1.    Isabela Vasiliu-Scraba, Filozofie acroamatica la Platon, Ed. Star Tipp, Slobozia 1997, on-line https://fr.scribd.com/doc/134722762/IsabelaVasiliuScrabaPlatonAcroamatica
2.    A.I. Brumaru, In acroamatica, in rev. „Viata Romaneasca”, Bucuresti, nr. 4-5 / 1998, pp.249-250, on-line  https://fr.scribd.com/doc/177393245/RecenzieA-I-BrumaruDespreIsabelaVScrabaPlaton .
3.    Ion Murgeanu, Mirabila intelepciune, in rev, „Viata Romaneasca”, Bucuresti, nr. 1-2/ 2001, pp. 250-251, reprodus si in „Meridianul Romanesc”, 3 martie 2001, Anaheim, CA din SUA, p. 16 , on-line https://fr.scribd.com/doc/164904164/Despre-Isabela-VS-de-MurgeanuIon .
4.    Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro citita printre randuri, in rev. „Vatra veche”, Targu-Mures, Anul VI. Nr. 2/ 62, febr. 2014, pp. 46-50, https://fr.scribd.com/doc/171896306/IsabelaVasiliuScrabaWikipediaRo . Fisa „Isabelei Vasiliu-Scraba” din Wikipedia.ro  (confiscata de un grup cu interese ascunse) a fost sistematic vandalizata de administratorul MyComp care a indepartat din titlurile cartilor ei publicate la Slobozia incepand cu anul 1992 si informatiile referitoare la studiile ei post universitare de filozofie in Occident (Franta, Belgia si Germania, in 1988, 1990 si 1991) si studiile post-universitare de limbi straine moderne (engl., germ., it., spaniola) si clasice (greaca veche si latina) in tara, intre 1985-1992, precum si „amanuntul biografic” din anii universitari 1989-1990 (sem. II) si 1990-1991 (sem.I) cand a predat un curs despre Im. Kant la Universitatea din Bucuresti (vezi Who’s who in Romania 2002, p. 702). Fisa a fost tiparita pe hartie in SUA, in vol. Filozofi romani, Memphis, SUA, 2011, pp. 60-62 si in vol. Eseisti romani, Memphis, SUA, 2011, pp. 145-148 precum si in vol. Autori romani, Memphis, SUA, 2011, pp. 141-143,  https://fr.scribd.com/doc/168346109/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba . Fisa nevandalizata a apucat sa fie inclusa in 2009 intr-o carte a unui universitar clujan, profesor de jurnalism (Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009, Prefata de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2009, p. 363-366).
5.    Isabela Vasiliu-Scraba, Un cautator de intelepciune discret : Alexandru Paleologu, in rev. Arges, Pitesti, oct. 2005, in rev. „Asachi”, Piatra Neamt, nov. 2005, p.8, in rev. „Contemporanul_Ideea Europeana”, ian. 2006, sau http://www.isabelavs.go.ro/Articole/paleolo.html .
6.    Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre Scoala Trairista inaugurata de Nae Ionescu, in rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, Nr. 256, 1-15 iun. 2013, pp.4-5, sau on-line https://fr.scribd.com/doc/171686934/IsabelaVasiliuScrabaNaeIonescuScoalaTrairista .
7.    Isabela Vasiliu-Scraba, O inedita perspectiva asupra timpului (Nae Ionescu si Kant), in rev. „Asachi”, Piatra Neamt, nr. 135/ 2000, p. 7 sau https://fr.scribd.com/doc/184480531/IsabelaVScrabaNaeKantTimp
8.    Isabela Vasiliu-Scraba, Deschiderea cerurilor intr-un mit platonic si in „Miorita”/ The opening of the skies in a Platonic myth and in „Mioritza” ballad, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2004, volum bilingv care se afla si in biblioteci europene nu numai in marile biblioteci romanesti; http://www.scribd.com/doc/178474055/Isabela-Vasiliu-Scraba-Deschiderea-cerurilor-intr-un-mit-platonic-%C8%99i-in-%E2%80%9EMiori%C8%9Ba%E2%80%9D
9.    Isabela Vasiliu-Scraba, , Noica printre oamenii mici si mari ai culturii noastre la 25 de ani de la moarte, publicat si pe hartie in rev. „Acolada” (Satu Mare), nr.2, febr. 2012, p.19, vezi on-line http://www.totpal.ro/isabela-vasiliu-scraba-noica-printre-oamenii-mici-si-mari-ai-culturii-noastre-la-25-de-ani-de-la-moarte/
10.    Isabela Vasiliu-Scraba, Configuratii noetice la Platon si la Eminescu, Ed. Star Tipp, Slobozia, 1998,  http://www.scribd.com/doc/130397690/ISABELA-VASILIU-SCRABA-Configura%C8%9Bii-noetice-la-Platon-%C8%99i-la-M-Eminescu-versiune-cu-diacritice-corectate
11.    Isabela Vasiliu-Scraba, O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile si Ideile platonice, Ed. Fundatiei „I. Perlea”, Slobozia, 1995, http://www.scribd.com/doc/134402379/ISABELA-VASILIU-SCRABA-O-pseudodescoperire-a-unui-pseudoplagiat-Nae-Ionescu-Evelyn-Underhill
12.    Isabela Vasiliu-Scraba, Filozofia lui Noica, intre fantasma si luciditate, 1992, on-line https://fr.scribd.com/doc/184239256/IsabelaVScrabaNoicaFantasmaLuciditate  
13.    Isabela Vasiliu-Scraba, Contextualizari. Elemente pentru o topologie a prezentului, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, ISBN  973-8134-24-2, on-line la http://www.scribd.com/doc/130732402/Isabela-Vasiliu-Scraba-CONTEXTUALIZARI-Elemente-pentru-o-topologie-a-prezentului.
14.    Isabela Vasiliu-Scraba, C-tin Noica si Alexandru Dragomir in cultura colectivista, in rev. „Arges”, Pitesti, Anul X (XLV), Nr.4 (334), aprilie 2010, pp. 22-23, sau http://www.scribd.com/doc/189934099/Isabela-Vasiliu-Scraba-NoicaAlxDragomirLavric
15.    Isabela Vasiliu-Scraba, Alexandru Dragomir, interviu comentat si refacut dupa cenzurarea sa in „Observatorul cultural”, publicat in rev. „Asachi” din Piatra Neamt, numerele din 2008 si 2009; in rev. „Acolada”, Satu Mare, nr.6/2013, nr. 9/2013, nr. 10/2013, nr. 11/2013, nr. 12/ 2013, nr.1/ 2014, nr. 2/2014 si nr. 3/2014 ; in rev. „Tribuna”, Cluj-Napoca, in nr. 275/ 2014, on-line http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-adnotat3-Interviu-AlxDragomir.htm
16.    Isabela Vasiliu-Scraba, Despre existenta, fiinta si esenta, Ed. Mirisa, 1996, on-line ,  http://www.scribd.com/doc/134719450/Isabela-Vasiliu-Scraba-DESPRE-EXISTEN%C8%9A%C4%82-FIIN%C8%9A%C4%82-%C8%98I-ESEN%C8%9A%C4%82  .
17.    Isabela Vasiliu-Scraba, Himera „Scolii de la Paltinis”, ironizata de Noica, on-line  http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-himera1ScoalaPaltinis9.htm  , pe hartie in rev. „Acolada”, Satu Mare, nr.2 (65), febr. 2013, p.16 si p.22.
18.    Isabela Vasiliu-Scraba, Himericul discipolat de la Paltinis, pretext de fina ironie din partea lui Noica, http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-himera2ScoalaPaltinis10.htm  , pe hartie in rev. „Acolada”, Satu Mare, nr.4 (67), aprilie 2013, p.16 - 17 ; sau  http://www.omniscop.ro/himera-discipolatului-de-la-paltinis-pretext-de-fina-ironie-din-partea-lui-noica/
19.    Isabela Vasiliu-Scraba, Noica si discipolii sai, in rev. „Origini”, SUA, nr. 9-10/ 2009, pp. XXII-XXIV, sau http://www.scribd.com/doc/172499960/Isabela-Vasiliu-Scraba-Noica-%C8%99i-discipolii-s%C4%83i
20.    Isabela Vasiliu-Scraba, Suspecta moarte a lui Noica, in Almanahul Origini/ Romanian Rouths Almanah 2010, pp. 284-297), on-line https://fr.scribd.com/doc/172500527/IsabelaVScrabaNoicaSfarsit
21.    Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre arheul istoric intrupat de Mircea Eliade, in rev. “Conta”, Piatra Neamt, Nr.10/2012, p.126-131, http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-8Noica-Tabor.htm
22.    Isabela Vasiliu-Scraba, Platon –Republica interioara, in rev. „Cunoaste-te !”, Bucuresti, nr. 5/1995, pp. 44-46, on-line https://fr.scribd.com/doc/200758189/IsabelaVScrabaPlatonRepublica
23.    Isabela Vasiliu-Scraba, Ec-stazie intelectuala la Platon, in rev. „Cunoaste-te !”, Bucuresti, nr. 6/1995, pp. 12-14, on-line https://fr.scribd.com/doc/200757986/IsabelaVScrabaPlatonEcstazieIntelectuala
24.    Isabela Vasiliu-Scraba, Cat de subversiv putea fi Noica, in rev. „Meandre”, Alexandria, nr.1-2/2009, pp. 80-81, on-line https://fr.scribd.com/doc/191833405/IsabelaVScrabaNoicaSubversiv .
25.    Isabela Vasiliu-Scraba, Something about Partaking through the „Relation of dependence” but also about translations from Plato https://fr.scribd.com/doc/171895033/IsabelaVasiliuScrabaPlatoRelationOfDependence .

Autoare: ISABELA VASILIU-SCRABA (23265car.)
Sursa:   www.isabelavs.go.ro  

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a12738-O-carte-premiata-sub-socul-sperieturii-cu-termeni-grecesti”.aspx