UBB, astazi

La 19 mai 1919 se punea in miscare procedura de intemeiere a Universitatii romanesti din capitala Transilvaniei.

La 1 noiembrie 1919 noua universitate isi deschidea portile, iar la 1 februarie 1920 suveranul de atunci al Romaniei, Regele Ferdinand I, rostea discursul in Aula Magna.

In intervalul mai 2009 - aprilie 2010, la Universitatea "Babes-Bolyai" s-au desfasurat actiuni – reuniuni stiintifice nationale si internationale, reuniuni de organizatii internationale, manifestari artistice si sportive, comemorari, vernisaje – care au celebrat 90 de ani de invatamant superior romanesc la Cluj. A fost organizat Forumul Universitar Clujean, care a permis oricarui doritor sa-si exprime parerea asupra trecutului, prezentului si viitorului acestei universitati.

Lideri politici si reprezentanti ai vietii publice, din tara si din alte tari, au facut-o. Rectori si presedinti de universitati din diferite tari au venit la Universitatea "Babes-Bolyai", alaturi de numerosi decani, prorectori si profesori, pentru aniversare. Actiunile aniversare s-au incheiat cu un concert dat de renumita orchestra a Operei Romane din Cluj, dirijata de maestrul Gheorghe Costin, cu participarea extraordinara a trei dintre solistii de rezonanta internationala ai scolii clujene de canto – Alexandru Agache, Carmen Oprisanu, Nicoleta Ardelean.

In 1994, la aniversarea a 75 de ani ai Universitatii romanesti din Cluj, desfasurata in prezenta presedintelui de atunci al Romaniei, Ion Iliescu, am aratat ca Universitatea "Babes-Bolyai" se afla pe directia dezlegarii de probleme inradacinate in survivantele nefaste ale deceniilor trecute, precum carentele de infrastructura, criza de specialisti in unele facultati, uzura morala a calificarii in unele cazuri, efectele nefaste ale izolarii din anii ceausismului (vezi Andrei Marga, Profilul si reforma universitatii clujene.

Discursuri rectorale, Presa Universitara Clujeana, 2009, p. 220 si urm.). in 1999, la aniversarea a 80 de ani ai institutiei, desfasurata in prezenta presedintelui Emil Constantinescu, am evocat indiciile care atestau ca Universitatea "Babes-Bolyai" a depasit conditia universitatilor uzuale si se profilase nu doar in cadrul national, ci si in contextul european (vezi p. 230 si urm.). La 12 aprilie 2003, ultimul suveran al Romaniei amintea celor care astazi insufletesc Universitatea clujeana ca "aceasta institutie a fost de-a lungul timpului una imperiala austriaca, austro-ungara, maghiara si romana.

A fost, de asemenea, calvinista, catolica si ortodoxa. Ea a oferit invatatura in multe limbi si a luptat pentru autonomia ei impotriva multor guvernari, in unele perioade chiar si Guvernul de la Bucuresti." Aceasta declaratie a Regelui Mihai I este nu doar o consemnare istorica, ci si reamintirea staturii pe care Universitatea "Babes-Bolyai" o are de promovat si aparat, mereu, spre a ramane fidela proiectului originar.

Astazi – dupa numeroasele analize pe care colegii mei din toate facultatile, decanatele, Rectoratul, Consiliul Academic si senatorii le-au produs, prin care nici o latura, istorica sau actuala, a activitatii din aceasta institutie nu a ramas neexaminata – resimt ca datorie sa raspund la intrebarea pe care multi ne-o pun: ce s-a realizat din proiectul Universitatii clujene? Unde ne aflam acum? Formulez cat se poate de succint raspunsul. Universitatea "Babes-Bolyai" intruchipeaza, prin organizarea multiculturala hotarata in 1995, cea mai dezvoltata universitate plurilingva de pe continent.

Cu peste 50.000 de studenti, aceasta universitate este printre universitatile majore cu studii in limba romana din Romania, este printre principalele universitati cu studenti maghiari din lume, este una dintre cele mai dezvoltate universitati cu studii in limba germana din afara tarilor germanofone, este una dintre universitatile cele mai performante in studii iudaice din Europa.

In clasamentele internationale, Universitatea "Babes-Bolyai" intra in jurul pozitiei 600, cu o infrastructura a cercetarii stiintifice sincronizata. Infrastructura ei generala – dupa cel mai mare efort de investitii facut la Cluj, in 1993 - 2010 – este socotita astazi comparabila cu cea a universitatilor europene de referinta.

Universitatea "Babes-Bolyai" este cea mai diversificata launtric universitate din tara (pregatind profesori, economisti, ingineri, juristi, teologi, psihologi, filosofi, sportivi, artisti) si una dintre cele mai comprehensive de pe continent; este universitatea cu cea mai bogata retea de studii teologice de pe continent; este universitatea cu unul din cele mai largi angajamente lingvistice din Europa (la cele trei limbi clasice – ebraica, greaca, latina – adaugandu-se programe in douazeci si doua de limbi, incluzand marile limbi ale Asiei – chineza, japoneza si coreeana); este universitatea cu cea mai ampla retea de colegii amplasate in regiune, din tara; este universitatea cu una din cele mai solide traditii de cercetari experimentale din Romania; este, in Romania, universitatea ce a gazduit in premiera reuniuni continentale ale asociatiei universitatilor; este universitatea ce si-a asumat, prin insasi Carta (1995) ei, intelegerea cuprinzatoare a functiilor universitatilor de referinta: acelea de a asigura invatamant efectiv superior, invatare performanta, cercetare stiintifica competitiva, servicii calificate catre comunitate, contributie la intelegerea de sine culturala a societatii, la democratizare si integrare euroatlantica.

Se poate spune, cu toate argumentele, ca aniversarea a 90 de ani de la intemeierea Universitatii romanesti din Cluj gaseste Universitatea "Babes-Bolyai" la un nivel fara precedent al dezvoltarii universitare autohtone, cu o extinsa ancorare in nevoile culturale, stiintifice si tehnologice din Transilvania, cu o contributie majora la modernizarea Romaniei si cu o prezenta internationala consolidata.

Sunt dator sa consemnez din nou imprejurarea ca din 1993 incoace nu a fost inregistrata nici o plangere a vreunui cadru didactic sau student care sa acuze discriminari etnice. Se poate spune cu argumente factuale ca niciodata in principala universitate din Transilvania nu au studiat mai multi romani. Niciodata nu au studiat mai multi maghiari.

Niciodata nu au fost mai multe oportunitati pentru germani. Niciodata limba ebraica si istoria poporului evreu nu au fost studiate atat de extins. Niciodata alte grupuri etnice nu au fost reprezentate la nivelul de astazi. Trebuie, cred, asumat ca a cupla ceea ce se cheama politics of equal dignity si politics of difference este o problema a societatilor europene si ca politics of difference este realista in consecinta politics of equal dignity ce constientizeaza sensul dreptului pozitiv. Asa cum am subliniat continuu, ramane insa o veritabila "provocare" si astazi raspandirea acelei abordari a societatii in care diferenta culturala e perceputa nu ca limitare a propriei identitati, ci ca imbold spre performanta si, in fond, ca sursa de bogatie – abordare care poate prelungi organizarea multiculturala cu o reala interculturalitate.

Nu intru astazi in detalii, nici chiar in detaliile problemelor deschise din acest moment. Am facut-o cu alt prilej si o facem, in continuare. Nu pot sa nu evoc, insa, observatia istoricilor clujeni – care arata ca Romania a intrat in ultimii ani in cea mai grava criza din istoria ei moderna. O spunem mereu: nu este vorba, in primul rand, de "criza mondiala", ci este vorba de o grava criza indigena – o criza a administratiei tarii, o criza a competentei, o criza de motivatie – cu repercusiuni vaste in viata fiecarui cetatean. Ar trebui ca raspunderea pentru criza sa fie asumata de catre cei care au preluat gestiunea tarii. Fidela proiectului initial, de a servi propasirea materiala si culturala din societatea si din tara noastra, din lumea in care traim, aceasta universitate isi va urma neabatut programele ei de excelenta – in educatie, cercetare stiintifica si servicii catre comunitate – cu energii sporite si cu raspundere improspatata fata de ceea ce se petrece in jur.

Andrei Marga

Articol disponibil la adresa: http://www.clipa.com//a1248-UBB-astazi.aspx