(Continuare din numarul precedent)

Vazând pervertirea si caderea omului în pacat, tot mai mult, în secolul 21 în care am intrat, am crezut potrivit si necesar la începutul Anului 2008, al Mântuirii aduse de Domnul Iisus, în Împaratia Harului în care ne-a asezat sa traim dupa Rascumparare, sa gândim la creatiile lui Dumnezeu, la unirea teandrica si la comuniunea cu El, prezentate din Sfintele Scripturi si de Sf. Parintii ai Bisericii înca la începutul veacurilor crestine. Aceasta ne va conduce la cunoasterea modului în care Universul Ceresc al îngerilor si Universul Fizic al omenirii sunt rânduite sa se gaseasca într-o slujire de Liturghie Universala sau Liturghia Cosmica înaintea Marelui Creator Dumnezeu, împartasindu-se din harurile datatoare de viata ale luminii divine. Asa vom putea vedea de la ce dreapta înalta de comuniune cu Dumnezeu a cazut omul, si dupa Rascumpararea si Învierea adusa de Hristos Iisus si unde trebuie omul si întreaga omenire sa se ridice din nou pentru a putea continua viata în Univers.

Frate cititorule,

Te rog, acum, înainte de a prezenta Sf. Liturghie îngereasca în Universul Ceresc, sa precizez ca: slujirea înaintea Marelui nostru Dumnezeu, se gaseste in toate Bisericile Crestine, indiferent de confesiunea lor si de modul de prezentare a slujirii înaintea lui Dumnezeu spre îndumnezeire si mântuire în Hristos Iisus. Aceasta cu atât mai mult cu cât Liturghie înseamna slujire. În acelasi timp, chiar toate popoarele lumii, chiar necrestine, afirma ca se gasesc într-o slujire înaintea unui Dumnezeu, fiecare în felul credintei si cunoasterii lor.

Poporul evreu are Religia adevarata chiar ca nu a venit înca în totalitate la Religia Crestina pentru ca au pe Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacob, pe care îl are si Religia Crestina în totalitatea revelatiilor prin Mesia - Hristos Iisus -.(Cititi, Epistola catre Romani capitolul 11).

De altfel, în acest scop Scripturile reveleaza ca toti vor fi judecati dupa Legea Credintei lor si dupa Legea scrisa în inimile lor de Dumnezeu la creatie, astfel: "Caci nu este partinire la Dumnezeu! Câti, deci, fara lege, au pacatuit, fara lege vor si pieri; iar câti au pacatuit în lege, prin lege vor fi judecati. Fiind ca nu cei ce aud Legea sunt drepti la Dumnezeu, ci cei ce împlinesc Legea se vor îndrepta.

Caci, pe când pagânii, care nu au lege, din fire fac ale legii, acestia, neavând lege, îsi sunt lor insusi lege. Care arata fapta legii scrisa în inimile lor, prin marturia cunostiintei lor si prin judecatile lor, care îi învinovatesc sau îi si apara între ei. In ziua când Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, dupa Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor" (Romani 2,11-16). Asadar, aceste Scripturi ne descopera Legea naturala, asezata de Dumnezeu în om la Creatie, dupa care au trait si s-au calauzit toate popoarele, înainte de Legea supranaturala adusa prin Iisus Hristos. Popoarelor crestine care au Legea supranaturala li se cere mai mult.

Si aceasta cu atât mai mult cu cât toate creaturile Universului, dupa cum o sa vedem, aduc o închinare, slujire si preamarire, în felul existentei lor, Marelui si Atotputernicului Creator (Dumnezeu) dupa cum ni se reveleaza în Scriptura care zice: "Ca întru numele lui Iisus tot genunchiul sa se plece, al celor ceresti, al celor pamântesti si a celor dedesubt. Si sa marturiseasca toata limba ca Domn este Iisus Hristos, întru marirea lui Dumnezeu-Tatal" (Filip. 2,10-11), pentru ca prin Iisus Hristos, Logosul lui Dumnezeu, au fost create toate (cf. Ioan 1,1-5), în cer si pe pamânt, si rascumparat Universul fizic, cu toate creaturile Sale, la „plinirea vremii" (cf. Gal. 4, 4). Dar, te rog, ca preot în Biserica Ortodoxa, sa-mi îngadui, neconsiderând partinire, sa prezint mai mult si în final linia Liturghiei Bisericii Ortodoxe.

Stimate cititorule, cu rabdare vom intra într-o prezentare mai filosofica în ale teologiei de îndumnezeire a firii umane (cf. 2Petru 1,4) si a Liturghiei Universului Ceresc (cf. Isaia 6,3). Dar sper sa-ti faca o lectura de zidire spirituala folositoare si placuta. Sa pornim, dar, la drum spre îndumnezeierea omului si Liturghia Îngereasca din Universul Ceresc. Sfântul Dionisie Areopagitul în sistemul de teologie mistica sau spirituala, vede întregul Univers, vazut si nevazut, panbisericesc, ca participând la dumnezeire, îl vede constituit în structura sa dupa normele universale ale Bisericii. Ordinea Universului este pentru el împreuna cu ordinea bisericeasca. In conceptia Sf. Dionisie viata întregului Univers creat consta din participarea la dumnezeire, în functie cu capacitatea fiecaruia. Participarea creaturii întregi la dumnezeire este un Act al Harului dumnezeiesc. Apoi, în cuprinsul lumii create fiecare creatura ia parte la Har dupa capacitatea care i-a fost data prin creatie, adevar descoperit în Scripturile urmatoare: "Deoarece avem felurite daruri, dupa harul care ne-a fost dat" (Rom 12,6) "Al carei slujitor am fost facut eu, dupa darul harului lui Dumnezeu, dat mie prin lucrarea puterii Lui" (Efes. 3,7) "Ca niste buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi sa slujeasca altora dupa darul pe care l-a primit." (1Petru 4,10)

De exemplu: Mineralele participa prin faptul ca exista. Vegetalele, mai mult decât mineralele, prin faptul ca au viata. Animalele, prin faptul ca, mai mult decât existenta, au un suflet animal. Omul, mai mult decât toate, prin faptul ca are suflet cugetator, suflet spiritual, cu dorul înascut dupa Dumnezeu. Iar îngerii, prin faptul ca, mai mult decât omul, sunt spirite sau esente pure. Toate pentru ca existenta si fericirea creaturilor si a existentelor vine în raport cu participarea la viata Dumnzeiasca.

In ansamblul acestei ordini în cele doua Universe, omul este asezat la intersectia lumii materiale cu lumea inteligibila sau spirituala, nevazuta, dupa Scriptura care prezinta referatul Creatiei lui Dumnezeu, zicând: "La început a facut Dumnezeu cerul si pamântul" (Facere 1,1). Deci, lumea nevazuta si lumea vazuta, sau Universul spiritual si Universul material, numite într-o singura expresie – Cosmos -. Iar omul în acest Cosmos, al celor doua Universe amintite, este Inelul de legatura la participarea maririi lui Dumnezeu spre fericirea si mântuirea lui.

Prin simturile lui omul intra în contact cu lumea sensibila sau materiala, prin spirit cu lumea inteligibila sau spirituala. Adica, pe de o parte, cu cele vazute, pe de alta parte, cu cele nevazute, facând astfel legatura cu forma consacrata a Crezului de Credinta.

Va urma

Website: www.preotaurel.sasfamily.com