Cunoscut mai ales pentru realizarile sale, Bernady Gyorgy a fost primar atat in timpul regimului austro-ungar, cat si dupa Marea Unire din 1918. Daca priceperea si calitatile de gospodar al urbei le-a pus in valoare prin constructia impozantului Palat al Culturii, abilitatea, inteligenta, dar si caracterul usor "alunecos" ni se releva abia din studiul atent al documentelor procesului din perioada 1926-1928.

Miturile domina puternic istoria universala, dar si istoriile nationale, pentru ca cea mai mare parte a istoriei s-a construit pe mituri. Fie ca trebuie, fie ca nu, unele mituri sunt demolate, altele, poate mai putin intemeiate, se construiesc si se reconstruiesc intr-un perpetuu (dar nepermis si imoral) joc al istoriei. Noile "constructii" incearca sa raspunda unor nevoi care se resimt atat la romanii, cat si la ungurii din Transilvania. Este de fapt nevoia de repere morale.

Mitul pacatuieste insa prin faptul ca are tendinta de a supradimensiona calitatile personajului istoric devenit mit, pe cand defectele sale, mai mari sau mai mici sunt partial uitate sau pur si simplu ignorate cu buna stiinta. Arhivele in general, iar in cazul de fata arhivele muresene, ne releva treptat aspecte pe care le cunoastem mai putin sau chiar deloc despre unele personalitati locale. Doua dintre personalitatile marcante ale vietii politice muresene interbelice au fost Emil Aurel Dandea si Bernady Gyorgy. Lui Dandea, ii datoram in primul rand constructia celor doua catedrale din centru, cea ortodoxa si cea greco-catolica, iar lui Bernady monumentalul edificiu de arhitectura reprezentat de Palatul Culturii din Targu Mures. Ca orice persoane publice, ambii s-au aflat permanent in atentia presei, care nu a ezitat sa-i critice atunci cand a avut ocazia. Dupa 1990 au luat nastere fundatii sau asociatii care le poarta numele, s-au scris articole si carti, li s-au ridicat statui…Toate acestea s-au facut dintr-o nevoie acuta de repere morale, intr-o lume din ce in ce mai lipsita de moralitate, in care totul se cumpara, inclusiv (sau poate mai ales) constiintele. Avem dreptul si obligatia morala de a le cerceta si de a le prezenta. O istorie adevarata inseamna o istorie eliberata de prejudecati si inhibitii. O istorie selectiva nu foloseste nimanui.

Omul politic muresean Victor G. Maior, lansa in 1926 o grava acuzatie la adresa omului politic Bernady Gyorgy. Potrivit lui Maior, Bernady ar fi dispus, in calitatea oficiala pe care o avea in cadrul defunctului Imperiu Austro-Ungar, alcatuirea in urma cu zece ani (1916) a unei liste cu intelectualii romani din Targu Mures si judet -lideri de opinie - care urmau sa fie arestati si spanzurati imediat ce Regatul Romaniei ar fi intrat in razboi impotriva Puterilor Centrale. In timpul Imperiului Austro-Ungar, Victor G. Maior a fost notar cercual in Cerghidul Mic, judetul Tarnava Mica si in aceasta calitate il cunoscuse pe Bernady. Atunci cand insa lansa grava acuzatie la adresa omului politic Bernady Gyorgy, Maior era presedintele Camerei Agricole Mures. Aceasta acuzatie la adresa primarului muresean era lansata in presa si in acelasi timp era insotita si de demisia lui Maior din functia de presedinte al Camerei de Comert Mures. Pentru a se face lumina in acest caz, Maior cerea sa fie audiati in calitate de martori ai acuzarii cei 35 de romani arestati in anul 1916. Printre acestia era si protopopul din Targu Mures, Stefan Rusu, cunoscuta personalitate locala.

Maior mai cerea sa fie audiat si un martor-cheie, capitanul de jandarmi Varga Ludovic, cel care-i arestase din ordinal lui Bernady, pe cei 35 de romani. Relatia lui Maior cu Bernady - cel care in 1926 devenise sub noile autoritati romane primar al orasului, functie pe care o mai indeplinise si sub fostele autoritati austro-ungare - era deosebit de incordata. Maior refuzase sa reprezinte Camera Agricola Mures in Consiliul Municipal unde ar fi trebuit sa intre in relatie directa cu Bernady Gyorgy. Maior isi motiva refuzul astfel:. Contextul in care Maior facea aceste afirmatii era unul deosebit de incarcat, care risca sa se deterioreze si mai mult. In urma cu doi ani, mai multi functionari ai fostului Imperiu Austro-Ungar, refuzasera sa depuna juramantul de credinta fata de statul roman si ca urmare au fost concediati de autoritati. Mai mult chiar, in mai 1926, Bernady a fotografiat statuia generalului Bem pusa in picioare si strangulata cu un lant (statuia generalului pasoptist fusese data jos de pe soclu de autoritatile romane). Atunci cand a fost interpelat de romani pentru acest gest, intr-o sedinta de consiliu, Bernady a raspuns ca fotografia a fost facuta pentru a o trimite Partidului Maghiar din Polonia prin Budapesta. Cu ce scop? Bernady n-a raspuns.

Lezat probabil de acuzatiile care i se adusesera, Bernady Gyorgy s-a adresat Ministrului de Interne pentru a dispune o ancheta si a proba nevinovatia sa. Concluziile rezultate au fost cuprinse in Raportul de ancheta nr. 105 din 1926. Investigatiilor facute la Targu Mures de inspectorul general din minister, Victor H.Starrak, l-au determinat pe Directorul General din Ministerul de Interne, C.Caloianu sa-i aprobe lui Bernady Gyorgy sa deschida proces de calomnie impotriva lui Victor G. Maior. Procesul lung si anevoios, derulat pe parcursul a doi ani, 1926-1928, i-a dat in cele din urma castig de cauza lui Bernady Gyorgy, desi multe aspecte ale acestui caz au ramas neelucidate. In ordonanta definitiva a Tribunalului Mures se spunea sec: "Bernady Gyorgy a fost aflat nevinovat", iar motivarea sentintei era urmatoarea: "Potrivit depozitiilor martorului Stefan Rusu si a altor romani, potrivit carora dupa intrarea Romaniei in razboiul mondial ar fi fost arestati si internati cu stirea si la ordinul lui Bernady Gyorgy, aceasta proba nu atinge cu nimic cele sustinute de invinuit…pentru ca acele probe se refera la activitatea lui in calitate de primar, inainte de Primul Razboi Mondial".

Din probele aflate la dosar si pe care le-am cercetat la DJAN, filiala Mures, nu reiesea ca in timpul anchetei ar fi fost audiati toti martorii romani, arestati in 1916. Nu a fost audiat - desi ar fi fost posibil prin demersurile Ministerului de Externe - martorul-cheie, Varga Ludovic, care in 1926, era supus maghiar si indeplinea functia de prefect de politie la Budapesta. Chiar Bernady, politician abil declara in cuprinsul anchetei: "…Pentru faptele mele de atunci (1916-n.r.), chiar si in ipoteza ca nu mi-as fi facut datoria, ori am abuzat de atributiile mele, nu mai pot fi raspunzator. Din partea Ungariei nu, fiindca nu mai sunt supus ungur, iar din partea Romaniei nu, fiindca atunci eram supus ungur si fapta era comisa in Ungaria…" Inteligent raspuns, dar si "foarte alunecos", trebuie sa recunoastem. Victor G. Maior a supravietuit perioadei si a apucat sa traiasca si instalarea regimului comunist in Romania. Arestat de comunisti, batran si macinat de cancer, Victor G. Maior n-a mai apucat insa sa fie incarcerat. A murit inainte de a fi condamnat. Impacat sau nu, cine poate sti? Ardealul pentru care luptase in tinerete pentru a-l vedea alipit la Regatul Romaniei ramasese intreg. Insa, fara a fi sarcastic, pot spune ca Maior a murit la timp. N-a mai apucat sa vada ca - ironia vietii - ultimii sai descendenti s-au stabilit in Ungaria devenind benevol supusi maghiari.

CASETA 1

"Nu ma pot identifica cu actiunile D-lui primar (Bernady – n.r.) care, dupa parerea mea, in mod direct sau indirect, nu importa, urmareste o tendinta de a compromite statul… Nu pot aproba directiunea ascunsa, care fatalmente constrange pe cei mai buni si eminenti functionari romani sa renunte la functiunile ce le aveau la primarie, nemaiputand tolera atmosfera incarcata, ce s-a creat si le impune incatusarea sentimentelor patriotice".

CASETA 2

"… Pentru faptele mele de atunci (1916-n.r.), chiar si in ipoteza ca nu mi-as fi facut datoria, ori am abuzat de atributiile mele, nu mai pot fi raspunzator. Din partea Ungariei nu, fiindca nu mai sunt supus ungur, iar din partea Romaniei nu, fiindca atunci eram supus ungur si fapta era comisa in Ungaria…"

Continuarea articolului se poate citi abonandu-va la revista Clipa. Pentru a va abona, va rugam sa aici sau pe butonul Abonamente din stanga sus sau sa telefonati la (714) 758-8801 sau sa trimteti check sau money order la adresa: Clipa Magazine, P.O. Box 4391, Anaheim, CA 92803-4391