|
MOTTO: DIRECTOR / Publisher: REDACTIA:
Computer Consultants
Copyright Clipa Recomandam folosirea -------------------------- ------------------------- -------------------------- -------------------------- -------------------------- ---------------------------- EUROPEAN MOTORS AUTO REPAIR REPARATII GENERALE IMPORT & DOMESTIC ASE certified master technician Peste 25 ani de experienta Reparatii de calitate la preturi convenabile Va rugam sunati pentru programare la Tel: 714-596-4349 714-767-3809 Sau vizitati-ne la adresa: 7542 Warner Ave. #5 Huntington Beach, CA 92647 -------------------------
|
Pentru abonamente apasati aici
To: Clipa Romanian Magazine, Best Wishes,
Prayer chain for our Military...please don’t break it ”Lord, hold our troops in your loving hands. Protect
them as they Prayer Request: When you receive this, please stop for a moment and say a prayer for our troops around the world. There is nothing attached.... .... Just send this to all the people in your address book. Do not let it stop with you, please.... Of all the gifts you could give a US Soldier, Sailor, Airman, Marine & others deployed in harm’s way, Prayer is the very best one! What an American is You probably missed it in the rush of news all over the year, but there was actually a report that someone in Pakistan had published in a newspaper an offer of a reward to anyone who killed an American, any American. So an Australian dentist wrote an editorial the following day to let everyone know what an American is so they would know when they found one. (Good one, mate!!!!) "An American is English, or French, or Italian, Irish, German, Spanish, Polish, Romanian, Russian or Greek. An American may also be Canadian, Mexican, Hungarian, Sarbo-Croatian, African, Indian, Chinese, Japanese, Korean, Australian, Iranian, Asian or Arab, or Pakistani or Afghan. An American may also be a Comache, Cherokee, Osage, Blackfoot, Navaho, Apache, Seminole or one of the many tribes known as native Americans. An American is Christian, or he could be Buddhist, or Jewish, or Muslim. In fact, there are more Muslims in America than in Afghanistan. The only difference is that in America they are free to worship as each of them chooses. An American is also free to believe in no religion. For that he will answer only to God, not to the government, or to armed thugs claiming to speak for the government and for God. An american lives in the most prosperous land in the history of the world. The root of that prosperity can be found in the Declaration Of Independence, which recognizes the God given right of each person to the pursuit of happiness. An American is generous. Americans have helped out just about every other nation in the world in their time of need, never asking a thing in return. When Afghanistan was over-run by the Soviet army 20 years ago, Americans came with arms and supplies to enable the people to win back their country. As of the morning of September 11, Americans had given more than any other nation to the poor in Afghanistan. Americans welcome the best of everything... the best products, the best books, the best music, the best food, the best services. But they also welcome the least. The national symbol of America, The Statue of Liberty, welcomes your tired and your poor, the wretched refuse of your teeming shores, the homeless, tempest tossed. These people built America. Some of them were working in the Twin Tower the morning of September 11, 2001 earning a better life for their families. It’s been told that the World Trade Center victims were from at least 30 different countries, cultures, and first languages, including those that aided and abetted the terrorists. So you can try to kill an American if you must. Hitler did. So did General Tojo and Stalin, and Mao Tse-Tung, and other blood-thirsty tyrants in the world. But, in doing so you would just be killing yourself. BECAUSE AMERICANS ARE NOT A PARTICULAR PEOPLE FOR A PARTICULAR PLACE. THEY ARE THE EMBODIMENT OF THE HUMAN SPIRIT OF FREEDOM. EVERYONE WHO HOLDS TO THAT SPIRIT, EVERYWHERE, IS AN AMERICAN. Please keep this going ! Pass this around the World ? Then pass it around again. It says it all, for all of us. Clipa MagazineClipa, It is with great pleasure that I send this email. I have met with Mr. Dwight Patton and his wife Vera on several occasions. I must say that I have never met a more patriotic man or a more devoted United States citizen than Mr. Dwight Patton. With Mrs. Vera by his side I believe they will conquer and complete each and every mission that the good Lord assigns to them. May the Lord bless both of them with many more days on earth. We all have been truly blessed to meet someone as caring and devoted to this country as Mr. & Mrs. Dwight Luchian-Patton. V/R Jason W. Bridgman PRIMIM LA REDACTIE Stimate Domn, Va trimitem atasat banner-ul ziarului Timpul Adevarului si va asiguram ca va suntem alaturi. Inca o data ne onoreaza prezenta DVS in lupta - corecta zicem noi - pe care am declansat-o intru restabilirea ordinii de drept in Romania. Avem multe de invatat de la DVS, Clipa fiind un etalon al valorilor morale, spirituale si jurnalistice, in intreaga lume. Cu deosebita consideratie, Simona Fica, redactor-sef Ioan-Emilian Istrate, director Timpul Adevarului Motto: "Adevarul nu este intotdeauna acelasi lucru cu propria-ti parere" - Demostene Cititi in ultima editie: Momente si atitudini la discursul presedintelui Conform prerogativelor inaltei functii, stipulate in Articolul 88 din Constitutie, presedintele României adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii. In acest scop, presedintele Traian Basescu a sustinut, miercuri, 24 septembrie, un discurs pe teme de politica interna si externa, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, abordand subiectele arzatoare ale tarii, cum ar fi coruptia, infrastructura, educatia, sanatatea, lipsa unor programe pentru absorbtia fondurilor europene, aspecte legate de apropiata campanie electorala etc. Definit "analiza prezidentiala" sau "raport prezidential contra guvernare", discursul presedintelui referitor la "realitatea tarii" a fost prezentat, dupa cum au subliniat ziarele centrale, in fata unei sali pe jumatate goala, intrucat parlamentari si lideri de partide au absentat de la eveniment, exemplificandu-se cum l-au ignorat "partenerii" politici pe seful statului: presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu se afla in Mexic, Ion Iliescu s-a dus la doctor, Adrian Nastase prin teritoriu, Mircea Geoana s-a prezentat in ultima jumatate de ora, iar presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, in ultimele cinci minute. Pe langa acestia, nici un membru al Guvernului n-a fost in sala, iar premierul Calin Popescu Tariceanu s-a dus in comuna Jucu, la deschiderea Fabricii Nokia. Dezinteresul si plictiseala fata de primul orator al zilei au mers mai departe, cand camerele de luat vederi au aratat ca aproape jumatate din cei care au fost prezenti au facut orice altceva, numai sa nu asculte discursul. Unii dintre alesi au atipit cu ochii la tribuna, altii si-au gasit diverse ocupatii, ca cititul ziarelor. Majoritatea vorbeau între ei sau se uitau la ceas, urmarind minutele discursului de aproximativ o ora. Dar presedintele si-a facut datoria, spunand multe. De pilda, a subliniat ca, dupa viitoarele alegeri parlamentare, va colabora "cu orice guvern care nu este dependent de oligarhie sau de interese de grup". Domnia sa si-a exprimat convingerea ca viitoarea campanie electorala va fi o competitie între programe. "Românii au nevoie de solutii realiste. (...) Mentalitatea clasei politice poate evolua pozitiv", a spus Traian Basescu. In opinia presedintelui, principalul abuz cu care se confrunta cetatenii tarii in fiecare zi este coruptia, care "diminueaza increderea romanilor in fiabilitatea statului de drept". Seful statului a remarcat si "limbajul dublu" al unor politicieni în ceea ce priveste Justitia, insistând ca parlamentarii sa sustina angajamentele luate de România în relatia cu Uniunea Europeana, intrucat la ora actuala in Romania exista doua categorii de cetateni: cei cu protectie politica si cei fara astfel de protectie in fata actului de justitie. De asemenea, rectificarea de catre Executiv a Bugetului de Stat, de trei ori în 2008, a fost criticata de Traian Basescu, care a sustinut ca acest lucru denota incapacitate de planificare. "Noi nu avem capacitatea planificarii bugetului într-un singur an. (...) Ce speranta sa avem ca va fi respectat calendarul aderarii la euro?", s-a intrebat seful statului, în plenul Parlamentului. In discursul sau, presedintele a apreciat evolutiile pozitive înregistrate de societatea româneasca în ultimii ani, remarcând ca pentru al noualea an, economia româneasca înregistreaza o crestere sustinuta. "În perioada 2000-2007, PIB a crescut în medie cu 5,6%. Principalii piloni ai cresterii economice au fost consumul privat si investitiile", a declarat presedintele Basescu, adaugând ca sectorul privat reprezinta în prezent peste 70% din PIB. Seful statului a remarcat ca inflatia este "sub doua cifre", iar structura economica începe sa dea semne de modernizare, exemplificand sectorul de servicii, care contribuie cu 50% la formarea PIB. Pe de alta parte, Traian Basescu a facut observatia privitoare la situatia economica a tarii, sustinand ca structura acesteia este una dintre cele mai scazute din toate tarile Uniunii Europene, în acest moment. Una dintre probleme ar fi ca România aloca ineficient resursele pe care le detine si a dat ca exemplu PIB-ul pe locuitor din România, care nu reprezinta decât 40% din media europeana. Presedintele Traian Basescu a criticat, miercuri, în discursul rostit în Parlament, faptul ca autoritatile nu au facut proiecte pentru constructia de autostrazi pentru a le trimite Comisiei Europene, ceea ce a determinat ca în domeniul infrastructurii sa nu fie cheltuite fondurile europene. În opinia sefului statului, o dovada elocventa de administrare ineficienta a resurselor si de lipsa de capacitate de planificare strategica se observa în domeniul absorbtiei de fonduri europene. "De la începutul anului 2008 avem la dispozitie numai din avans peste un miliard de euro, fonduri structurale si de coeziune, dar suntem în situatia inadmisibila de a constata ca nu avem suficiente proiecte pregatite, care sa valorifice cât mai bine aceste fonduri. Aceasta reactie întârziata este greu de înteles, mai ales în unele domenii care reprezinta prioritate absoluta pentru dezvoltarea României, cum este cel al infrastructurilor de transport", a spus Traian Basescu. Domnia sa a aratat ca lipsa acestei infrastructuri, mai ales a celei rutiere, a ajuns o frâna în calea dezvoltarii economice si sociale si este "o frâna în conectarea eficienta a României la Uniunea Europeana si la alte axe de transport transcontinental în care România si Uniunea Europeana au interese strategice". Presedintele a spus raspicat ca "Este nevoie de o noua viziune, noi instrumente de guvernare democratica, noi atitudini, noi comportamente" pentru progresul Romaniei si ridicarea nivelului de trai al cetatenilor. In ciuda atitudinii ostile a numerosilor adversari din randul politicienilor sau al ziaristilor consacrati, unii analisti considera ca Traian Basescu este politicianul roman cu cel mai bun discurs si cu cea mai mare "priza" la public. Poate ca de aceea, la ultimul sondaj Metro Media Transilvania a rezultat ca romanii l-ar vota la Presedintie, in proportie de 60%, tot pe Traian Basescu. (Clipa) Pentru abonamente apasati aici
* A trecut in nefiinta unul din Monstrii Sacri ai cinematografiei mondiale. Vineri, 26 Septembrie, 2008, la ferma lui din Westport, Connecticut, ne-a parasit la varsta de 83 ani, cel ce a fost Paul Leonard Newman. Fara a fi fost posesorul unor diplome universitare - a abandonat Yale University, School of Drama dupa doi ani - Paul a fost unul dintre marii artisti ai lumii contemporane, un suflet de Mahatma, inima caritabila, care a donat peste 220 milioane de dolari unor fundatii si societati care se ocupau de copiii mai putin privilegiati. A avut o casnicie model, care a iesit din tiparele Hollywoodiene, fiind casatorit o perioada de peste 50 de ani cu actrita Joanne Woodward. In nota Hollywood-ului, a fost un ultra-liberal cu idei de extrema stanga, fapt care l-a "propulsat" pe "enemies list" a Presedintelui Richard Nixon. Raman in urma, total indurerati, sotia Joanne, cele cinci fiice - Susan, Stephanie, Eleonor Teresa, Melissa si Claire Olivia - si sute de milioane de admiratori. Singurul sau fiu, Scott, a decedat in 1978 ca urmare a unei super doze de droguri. Desi nu i-am impartasit opiniile politice, la acest trist eveniment, un gand pios si o lacrima in memoria disparutului. * Pentru nostalgicii sistemului trecut momentan, din ratiuni financiare, pe linia de garare, ii anunt ca preconizatul ajutor dat de guvernul American, pentru salvarea sistemului financiar, este o actiune tipica sistemelor politice socialiste, care preconizau interventia statului in activitatea intreprinderilor private; practic este vorba de socializarea super corporatiilor Freddie Mac, Fannie Mae, AIG, etc. intrate intr-un haos financiar cu repercursiuni la nivel planetar, din cauza incompetentei crase a celor platiti cu zeci de milioane anual, ca sa le gestioneze eficient. Nu inteleg, desi fac eforturi deosebite, de ce contribuabilul American trebuie sa plateasca erorile unui CEO, de la Freddie Mac, ma refer la Franklin Barnies, prieten al Sen. Barrack H. Obama, care in perioada de sase ani, cat a gestionat numita institutie, a fost retribuit cu 90 milioane dolari !?! Pentru delicte mult mai mici, oamenii sfarsesc intr-o Inchisoare Federala de maxima securitate. Cu riscul de a va plictisi, dar o fac in intentia de a va fi de folos, din nou cuvintele lui Caius Tullius Cicero, rostite la inceputul mileniului I: "legile sunt bune nu atunci cand sunt respectate de toti, ci cand sunt facute pentru toti." Ca sa va completez "tacamul", J.P. Morgan Chase, a cumparat Washington Mutual, considerata una dintre cele mai stabile banci americane. CEO (Chief Executive Officer) lui Washington Mutual, dupa 17 zile de serviciu epuizant, perioada in care a falimentat banca, a primit drept "recompensa" suma de 20 milioane dolari, adica 1,176,470.05 de dolari, pe zi !!! Este ridicol, domnilor. Intr-o democratie reala toate aceste probleme faceau obiectul unor Tribunale Federale. Sa speram ca Agentiile Federale abilitate vor rezolva aceasta delicata problema. Oricum celor de pe Colina Capitoliului, si care beneficiaza de aprobarea a numai 9% din populatia Statelor Unite, cuvintele lui Ronald Reagan, dupa parerea mea, unul dintre Marii Presedinti ai USA: “Government is not the solution to our problem; government is the problem.” (Guvernul nu este solutia problemelor noastre; guvernul este problema.) Oricum, raman definitoriu la perceptul ca problemele noastre nu se rezolva la White House ci in Our House. Daca macar unul dintre pretinsii politicieni l-ar fi citit pe George Bernard Shaw, ar fi aflat ca “A government which robs Peter to pay Paul can always depend on the support of Paul.” (Un guvern care-l fura pe Peter ca sa-l plateasca pe Paul, poate intotdeauna sa depinda de suportul lui Paul.) Pana una alta, suntem in postura lui Peter (Petru) iar cei care-au fraudat economia sunt in postura lui Paul (Pavel). Secolul al XX-lea, a inceput in USA prin presedintia lui Theodore Roosevelt, de la care ne-au ramas, printre altele, urmatoarele cuvinte: "este dificil de a face conditiile economice mai bune prin legi bune, dar este usor sa le ruinezi prin legi proaste.” (It is difficult to make our national condition better by the best laws, but it is easy to ruin it by bad laws.) Apropo, de Presedintii Statelor Unite: Sen. Joe Biden, cel care se doreste vicepresedinte al USA, intr-un interviu acordat postului de televiziune NBC, vorbea de perioada de criza din 1929-1933, in care Statele Unite s-ar fi aflat sub admimistratia lui Franklin Delano Roosevelt. Cu tot respectul pentru "fabulosul" volum de cnostinte al lui Joe, ii reamintesc ca in perioada la care a facut referinta, Presedinte al Statelor Unite a fost republicanul Herbert Clark Hoover (1874-1964). Greseala a trecut neobservata de presa majoritar stangisto-liberala Americana pentru simplul motiv ca a fost facuta de un democrat; Sarah Palin, candidata partidului republican la postul de vicepresedinte, pentru o greseala similara, ar fi fost aruncata de pe Stanca Trapeiana - a se vedea Vechea Sparta - direct in Furcile Caudine. Deci, desi "am fost creati egali cu anumite drepturi inalienabile", unii suntem mai egali, decat altii !!! Oricum, peste week-end, Senatul, Congresul si administratia au lucrat la "salvarea" noastra si nu numai, lucru care mi-a reamintit cuvintele lui Mark Twain (Samuel Langhorne Clemens): “No man’s life, liberty or property are safe while the Congress is in session.” (Viata, libertatea si proprietatea nimanui nu este in siguranta, cand Congresul se afla in sesiune). Fara a cere nimanui sa-mi impartaseasca opinia si cu tot respectul pentru parerile adverse sau contrarii pe care personal il consider un corolar al democratiei, imi reamintesc cuvintele lui H.L. Mencken, care se potrivesc perfect politicii curente: "Intregul scop al politicii este sa tina populatia alarmata….” (The whole aim of practical politics is to keep the populace alarmed….). Stimabililor, in timpul Administratiei Carter, “misery index” era de 22%, inflatia se cifra la 14% si rata somajului era de 7.5%. Cand va scriu aceste umile remarci, inflatia a ajuns la 5% iar rata somajului este de 6.1%. America are o economie -Produs Intern Brut- de 14 trilioane dolari, cea mai puternica economie a lumii. Rezolvarea problemelor nu sta in decizia Congresului, care de fapt le-a generat. Cred ca, in prag de alegeri, trebuie sa votam nu pentru cel mai bun candidat -politicienii sunt aproape identici- ci pentru cel care ne va cauza cel mai putin rau. A. C. Ton Pasarea autonomista malai viseaza!
Lazar Ladariu , Cuvantul Liber - nr. 178 / 24 Septembrie, 2008, Targu-Mures, Romania In mai zilele trecute ale acestui prezent in care unii savanti se jucau de-a Dumnezeul pe la Centrul European de Cercetari Nucleare (CECN), experimentand simularea conditiilor nasterii Universului, prin refacerea exploziei initiale, cunoscuta sub numele de Big-Bang, de fapt o reconstituire a plasmei create in acele prime momente, Izsák Balázs, presedintele Consiliului National Secuiesc, era preocupat de probleme ceva mai pamantesti. Comisia Permanenta a CNS anunta ca proiectul de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc va fi depus la Parlamentul Romaniei, ca "initiativa cetateneasca". Nu-si face el probleme cu obtinerea celor 100.000 de semnaturi de sprijin! Altadata au reusit sa adune chiar si 200.000! Asa sustin scaunasii! Cand este vorba de ruperea Romaniei, neprietenii nu au ezitari. “Terra Siculorum” se bazeaza, dupa cum anunta trepadusii din CNS, cu surle, tobe si trambite, pe "autonomia scaunelor secuiesti". Este vorba - sustin ei - despre "transferul competentelor". Deci, autonomie teritoriala pe criterii etnice, cu hotare delimitate administrativ-teritorial in inima de Romanie, justitie, guvern, politie, armata proprii. Totul, prin prisma "dreptului la autodeterminare". Intentia locotenentilor separatisti este ca, la 30 noiembrie, ziua alegerilor generale, sa aiba loc un referendum privind autonomia! Asa, ca sa le cada bine romanilor, tocmai de Ziua Nationala - 1 Decembrie! Lacomia, fuga dupa privilegii, lovirea Romaniei si ticalosia nu au limite! Ba mai mult, la implinirea celor cinci ani de la declansarea tampeniei privind autonomia Tinutului Secuiesc pe criterii etnice, separatistii cer sa fie urmat exemplul primarului din Gheorgheni si sa fie arborate, in locul Tricolorului romanesc, simbolurile secuiesti pe sediile primariilor. Adica, drapelul secuiesc, cu sustinerea tuturor primarilor, in locul celui romanesc! Si nu le trage nimeni o sapca peste ochi?! Dupa cum se stie, Camera Deputatilor a mai respins, in octombrie 2005, un alt proiect depus la Parlament, ca anticonstitutional, antiromanesc si antieuropean, dupa "modele" si aiureli tiroleze, basce, finlandeze, potrivite pe la noi ca nuca in perete! Pasarea secuiasca, cu gandul la cuibul autonomist, iata, continua sa viseze malai! Maria Diana POPESCU: GEORGE ROCA, EPOCA STEFANIANA Cercetare istorica de importanta majora
La Editura „Carpathia Press”, în colectia „Studii si Cercetari", a aparut cu putin timp în urma o lucrare ziditoare speciala „Epoca Stefaniana - Studiu despre dimensiunea arhitecturala”. Autorul cartii este nimeni altul decat distinsul George Roca din Australia, personalitate de prestigiu, filolog, traducator, scriitor român, jurnalist, poet, om de teatru, editor al unor publicatii culturale. George Roca a condus multa vreme revista de cultura „Spirit Românesc" din Sydney, Australia, lasandu-si onorabil amprenta asupra activitatii de conservare si promovare a spiritului românesc de pretutindeni. Aflam din prolog, studiul, ca titlul initial „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfânt”, a fost pregatit de catre autor pentru cel de-al XIX-lea Congres al Academiei Româno-Americane, desfasurat la Bochum, Germania, 2004 - an în care a fost sarbatorita aniversarea a cinci sute de ani de la nasterea lui Stefan cel Mare si Sfînt, domnitorul Moldovei - si a fost prezentat ca omagiu la cel de-al XXX-lea Congres al aceleiasi academii, care a avut loc la Chisinau, în perioada 5-10 iunie 2005. Ulterior lucrarea tiparita în volumul „Epoca Stefaniana” a fost expusa dezbaterii publice prin publicarea în revista „Agero” din Stuttgart si în „Viata de pretutindeni”. Profesorul univ. dr. Artur Silvestri spune în epilogul „Viziunea razaseasca": o „recucerire a adevarului despre noi" o vom afla în cultura de margini de Românie si în reminiscente de „România de odinioara", astazi dezlegate de statalitate, si, întâi si-ntâi, la românii risipiti. Acolo, sub apasarile de mediu, apare ideea ca a pierde identitatea este totuna cu a se pierde tot ce este mai de pret pe Pamânt. În cazul autorului, avem de-a face cu o dezvoltare organica, ce asimileaza profunzimea unei bogate bibliografii, cu ajutorul careia domnul Geroge Roca pune la îndemana exegetilor, dar si a cititorului interesat, un inventar de date, marturii si noi interpretari, un remarcabil studiu de sinteza al carui legatura indisolubila cu „Epoca Stefaniana" perminte cunoasterea tot mai exacta a culturii arhitecturale sub domnia celui mai prodigios ctitor din istoria poporului român - Stefan cel Mare si Sfant, care se bucura si azi de tratament special în constiinta publica. Studiul reconstituie în linii precise itinerarul architectural si spiritual al epocii respective, în evolutia scrierii putand fi identificate anumite puncte de reper care permit o foarte utila deschidere spre o cercetare de ansamblu. Aflam ca toate ctitoriile, constructiile religioase, constructiile rezidentiale care stau de veacuri marturie Epocii Stefaniene - o epoca de maretie a neamului nostru - nu vizau numai aspectul practic, ci erau mult mai mult patrunse de transcendent, se apropiau de arta teologiei si icoanei, erau opere de arta în sine. Fundamentat, convingator în planul realitatii istorice si spirituale a poporului român, studiul ofera o imagine bogata în informatie ca semnificant al semnului sacralitatii, ajuta cititorul sa înteleaga mai bine modul în care s-au constituit unele dintre ideile artistice ale arhitecturii vremii, ajuta sa sesizeze înfluentele pe care le-a acceptat, felul în care le-a asimilat, sa patrunda în intimitatea unor imagini arhitecturale care au impresionat veacurile. Citind, vom întelege de ce este de folos aparitia lucrarii, vom întelege canonul estetic al acesteia, cu atat mai îmbucurator cu cat subiectul – un capitol important din istoria arhitecturala si artistica a poporului român – a fost tratat de un filolog român din strainatate, dovedind astfel ca nu a pierdut legatura spirituala cu tara, cu istoria ei. Datele studiului ne obliga sa privim aparitia de sub tipar ca pe un moment distinct în creatia autorului, un moment deosebit de perioada creatiei poetice si important pentru întelegerea genezei ideilor ce tin de maturitatea intelectuala, de largirea experientei sale literare. Asadar, studiul „Epoca Stefaniana" este o cercetare istorica de importanta majora, reprezentativa pentru autor. Maria Diana POPESCU
FESTIVAL INTERNATIONAL DE CREATIE LITERARA RELIGIOASA Un eveniment cultural inedit aflat la a V‑a editie s-a desfasurat la Timisoara în data de 12 septembrie 2008. Este vorba de Festivalul International de Creatie Literara Religioasa „Lumina Lina”, gazduit de Liceului Teoretic „Vlad Tepes” si organizat de Consiliul Judetean Timis si Societatea Culturala „Patrimoniu” Timisoara, în colaborare cu Despartamântul „Ioachim Miloia” Timisoara al Astrei, Asociatia Nationala „Cultul Eroilor”- filiala Timis, Inspectoratul scolar Judetean Timis, Sindicatul Independent din Învatamântul Preuniversitar Timis afiliat la Federatia „Spiru Haret” Nascut din initiativa domnului Tiberiu Ciobanu, director al Liceului Teoretic „Vlad Tepes” din Timisoara, presedinte al Asociatiei Nationale „Cultul Eroilor”- filiala Timis, prim vicepresedinte al Despartamântului „Ioachim Miloia” Timisoara al Astrei si secretar general al Societatii Culturale „Patrimoniu” Timisoara, a beneficiat de-a lungul anilor de harul si daruirea scriitorului si istoricului cultural domnul Aurel Turcus, presedintele Societatii Culturale „Patrimoniu” Timisoara si al Despartamântului „Ioachim Miloia” Timisoara al Astrei, secretar general al Asociatiei Nationale „Cultul Eroilor”- filiala Timis, sufletul organizatoric al acestei manifestari culturale. Festivalul a reunit scriitori, cadre didactice, elevi, preoti, creatori si editori de literatura religioasa în versuri si în proza, realizatori de ilustratie artistica pentru aceste creatii, din România, Serbia, Statele Unite ale Americii si Australia. Printre oaspetii de seama s-au numarat scriitorul Eugen Dorcescu, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, scriitorul George Roca din Australia, jurnalist, publicist, editor, grafician, redactor al revistei electronice AGERO a Asociatiei Germano-Române din Stuttgart, membru al Academiei Româno-Americane, membru al Academiei de Stiinte, Literatura si Arte (ASLA) – Oradea, scriitorul Laurentiu Nistorescu, jurnalist, redactor la „Renasterea banateana” Timisoara, membru al „Asociatiei Istoricilor Banateni” Timisoara. Au fost prezenti în sala si reprezentantii postului local de televiziune „Europa Nova”. În spiritul credintei strabune, ceremonialul de deschidere a festivalului a cuprins Binecuvântarea Preaonoratului parinte consilier, preot doctor Ionel Popescu, urmat de un cuvânt de salut din partea organizatorilor, sustinut de domniile lor Tiberiu Ciobanu, Aurel Turcus si Virgil Popescu. În program au fost cuprinse comunicarea în plen cu tema „Creatia literara istorico-religioasa româneasca din secolul al XIX-lea”, realizata de Tiberiu Ciobanu si Otilia Breban, masa rotunda „Caracteristici ale creatiei literare religioase” avându-l ca moderator pe Eugen Dorcescu si lansari editoriale. Astfel, Aurel Turcus a prezentat volumul „Monografism banatean. Istoria medievala a Banatului reflectata în monografii întocmite în a doua jumatate a secolului al XIX-lea si prima jumatate a secolului al XX-lea” (Editura Eurostampa, 2008) de Tiberiu Ciobanu. Volumul de poezie religioasa „Lumina Lina” (Editura Eurostampa, 2008), îngrijit de Aurel Turcus si editat cu sprijinul financiar al Consiliului Judetean Timis a fost prezentat de Eugen Dorcescu. Momentul de decernare a premiilor concursului de creatie literara religioasa al carui juriu a fost prezidat de Aurel Turcus a fost asteptat cu emotii de catre participanti. Laureatilor de peste hotare le-a fost destinat premiul „Zaristi Etnice” în diferite variante: Marele Premiu „Zaristi Etnice” pentru poezie si promovarea publicisticii religioase românesti si premiul „Prinos de Multumire” pentru colaborarea la organizarea Festivalului „Lumina Lina”, obtinute de Vasile Barbu din Serbia si Premiul Special „Zaristi Etnice” obtinut la sectiunea de poezie si publicistica de Ionel Stoit din Serbia, la sectiunea de proza de Ana Niculina Ursulescu tot din Serbia, iar la sectiunea de poezie si editare a creatiei literare religioase de George Roca din Australia. Au existat si doua mentiuni „Zaristi Etnice” pentru poezie, obtinute de Danut Draghici si Mariana Sârbu, ambii din Serbia. Celor de acasa le-a fost înmânat Premiul „Dosoftei”. A fost distins cu Premiul I „Dosoftei” pentru poezie Maria Izgherean si pentru proza Nicolae Danciu Petniceanu. Premiul de Excelenta „Dosoftei” a fost atribuit domnilor Horia Târu si Ion Caliman. Au obtinut Premiul Special „Dosoftei”, Laurentiu Nistorescu, Petru Vasile Tomoiaga, Cornelia Turlea-Chifu, Felicia Crihu Iancu, Horvat Augustin, Monica Minodora Pacurariu, Maria Rodica Patras, Petru Jichici. Marele Premiu al Festivalului, pentru întreaga opera poetica si pentru editarea creatiei literare a autorilor preoti i-a revenit lui Ioan Petras, Premiul I pentru poezie, doamnelor Ana Caia si Lidia Delczeg, iar Premiul de Excelenta pentru poezie lui Ionut Blidaru, Corinei Rujan si Adelinei Georgeta Dozescu. La categoria Premii Speciale amintim pe Ion Ghera, Tincu Leontescu, Mihai Topa, Ana Cioarca, Valerica Sandu, Otilia Avramut, Diana Sarca, Consuela Grigorescu si Emil Florin Grama. Nu au fost uitati nici debutantii. A fost acordat „Marele Premiu Pentru Debut” (poezie) Vasilicai Cimpoesu si „Premiul Pentru Debut”, Laviniei Berzescu (poezie). Gazda Festivalului, Liceul Teoretic „Vlad Tepes” din Timisoara a obtinut Premiul de Excelenta pentru editarea revistei „Homo Religiosus”. Cum era firesc, punctual final al programului a fost „Anvon literar”, care a cuprins lecturi, recitari ale autorilor din creatiile premiate. Ligia DIMA Timisoara
TINERE TALENTE
(Clipa Magazine - USA) Metamorfoza teatrului Din dorinta de a-si exprima cele mai intense si importante trairi, intr-un mod care sa mangaie simturile, printr-o impletire cu arta, omul a creat teatrul. In antichitate, teatrul a reprezentat o lume paralela vietii, in care obiceiurile, arta si credintele s-au contopit si au format taramul pe care se intalnesc viata de zi cu zi si universul divin al zeilor. In urma cu cateva decenii, teatrul reprezenta o forma importanta de cunoastere si era frecventat de cei care doreau sa se culturalizeze sau vroiau sa se integreze in societate. In ambele perioade manifestarea teatrala era foarte importanta si nelipsita din viata celor care se respectau. Acum, se pare ca teatrul este tot mai neimportant si este tot mai putin frecventat de noua generatie. S-ar zice ca incet este inlocuit cu televizorul, alte distractii si mijloace de informare. Dar nu este asa. Teatrul guverneaza viata intr-un mod inconstient. Teatrul va ramane parintele artelor. El s-a metamorfozat in diferite manifestari. Se pare ca noua generatie prefera sa fie pacalita de o reclama frumos colorata. Tinerilor le place sa creada ca sticlele cu racoritoare sunt facute de spiridusi, transportate de Mos Craciun in camioane rosii si asteptate cu nerabdare pana si de beculetele colorate de pe casele oamenilor ce intampina in strada licorile sosite de la Polul Nord. Teatrul va continua sa ocupe un rol important in viata noastra, chiar daca aceasta inseamna sa privim o reclama. Alexandra Pergel Colegiul National "Unirea", Tg. Mures, Romania
PRIETENIA LITERARA: TIMPUL LASAT ÎN URMA (TEXT REVIZUIT) (Continuare din numarul precedent)
Daca nu ar fi venit deloc la întâlnirea pe care am stabilit-o pentru aceeasi dupa amiaza acolo lânga pian, stiti cum se întâmpla… Ce-ar fi sa ne mai vedem? Când? Nu m-am mai dus acasa la Zorleni (satul meu era aproape legat de Bârlad înca de-atunci, prin vestita fabrica de rulmenti, primul obiectiv strategic comunist al dezvoltarii industriei grele cu pivotul ei industria constructoare de masini) si dupa prânz veni ploaia si trecu ploaia; o mica furtuna, un mic disconfort, care ar fi putut sa ma alunge de la locul faptei; însa nu; nu stiu ce m-a tinut sub copacul acela din fata Teatrului de Stat; Destinul, fireste; trecuse ora cea atât de superficial stabilita, si ea nu venise; si totusi, la plesneala, mult peste sfertul academic ea sosi…Era atât de frisonata si frisonanta, atât de frumoasa (provocatoare ar fi prea mult spus); atât de tânara si stralucitoare; plesnea, cum se spune de frumusete si sanatate, de prospetime, si „pogonul ei de ochi”, cum am citit recent undeva, tot despre iubita unui om care scrie, o ruda a acelorasi locuri, mi s-a parut; parca nu o mai vazusem niciodata pâna atunci; ochioasele noastre fete, cu evlavii în privire si glaciatiuni topite într-o clipa, în imprevizibile izbucniri pasionale. Am schimbat câteva rochii, s-a scuzat Lica, am vrut sa fug ori sa amân, n‑am putut; iata-ma, am venit sa nu mai plec; sunt a ta, daca si tu vrei acest lucru! si clipa se prelungi dupaaceea cât un Destin… De ce-as vorbi despre dusmani daca prietenii mi-au creat întotdeauna probleme; daca acel „plus feminin” din noi, în mine si-a pus la bataie devotamentul aproape nebun în relatia cu prietenii din copilaria mea literara, si cu urmatorii. Azi observ ca m-am daruit prea mult si degeaba. Dar eu mai cred si acum ca prietenia e un act gratuit tocmai fiind de nepretuit. Dar ori de câte ori am iubit pe cineva în absolut si dezinteresat a urmat, implacabil, dezamagirea. Va amintiti poate acea „scolie” a mea din cea de A cincea elegie/ Fara glorie din antologia Turnul Onoarei, carte scoasa la Editura Vinea:
„Am fost un om fara glorie un erou interzis I-am împins în fata pe orgoliosul meu frate mai mic împovarat de gloria dezastrelor sale eu un cub de cristal taiasem în tot acest timp si l-am slefuit/ un monument plural al lacrimii pietrificate un amanunt important netrecut nici pâna azi în bibliografii când istoria se joaca totusi altfel la teatrul ei de furnici.
Nu mi-am putut ierta iubirile perfecte le-am sanctionat sever prin abandon drept care m-au abandonat si ele satule de capriciile artei ori s-au destramat pur si simplu atente la ciurul prin care se cerne din nisip mereu prea putin aur…întotdeauna mi-au întors cu darnicie supliciul de-a le fi inventat tot timpul prea perfecte…
M-au îndemnat apoi insinuante cu ragusite voci sa ma autoflagelez public si eu chiar am facut-o pâna la dezgustul aceluiasi public ce trece ca de obicei de arta iubirilor înselate din telenovela mai jos în neantul aluziei…
Sa ne mai întrebam ce e Mila, sau Fala? Ce mai ramâne din vechiul tabu al Onoarei?”
Mai bine nu; deci nu voi trage deodata toate concluziile succesivelor dezamagiri aici pe un biet colt de pagina. Asa a fost sa fie ca Cezar sa ajunga la Bucuresti ca sa ramâna definitiv aici înaintea mea. De altfel si prima lui carte Rod a aparut înaintea Repaoselor mele cu un an, în 1968. El nu s-a mai supus canonului de-a aparea în colectia „Luceafarul” care mai producea înca debuturi la cele doua edituri mai importante ce tipareau literatura, Editura pentru literatura si Editura Tineretului. Rod-ul lui Cezar Ivanescu aparu la Editura pentru literatura… Semn bun. El a sarit din serie cu un salt sigur de felina regala desi prima sa placheta aparea de tot modesta cu numai 29 de poezii pe 57 de pagini. Însa ceea ce e scris acolo conteaza. Dar poate si felul în care si-a construit poetul volumul din doua titluri de fapt: Rod si Turnul care anuntau categoric o noua arta poetica. Cezar mi-a spus ca manuscrisul lui ajunsese la N. Manolescu printr-un student al lui de la Filologie. L-am cunoscut si eu pe „neamtul” lui Cezar, simptomaticul „delicat” Emil Cira, facând apologia homosexualitatii, ca punct de jonctiune al „artelor vietii” si al „poeziei damnate”. Nu stiu ce era în capul acelui domn tânar cu care, de altfel, întâlnindu-l la Bucuresti (pe când Cezar mai naviga în provincia lui neagra), nu ma întelesesem deloc. N. Manolescu citind manuscrisul adus de Emil fara titlu si nume de autor pe coperta ramasese deconcertat si ar fi spus ca acesta trebuie sa fi fost manuscrisul unui poet dinainte de razboi care nu mai apucase sa si-l tipareasca… îi putrezisera probabil oasele prin cine stie ce puscarie… Dar când autorul fu în fine dezvaluit, tânarul critic îl sustinu puternic si se facu avocatul lui din oficiu. N. Manolescu o sustinuse, cu argumentele vremii, si pe Blandiana, la prima ei carte… De ce sa-l învinuim atunci pe G. Calinescu scriind despre mine si Lefter: „Acesti tineri stiu sa scoata astazi scântei din penita de aur a stiloului. Poezia lor este exuberanta si solara; nevroza simbolista, exasperarea de monotonia ploilor autumnale, tonul plumburiu au disparut odata cu vechea societate.” Daca tânarul critic N. Manolescu o deducea pe Blandiana a fi o autentica poeta comunista? Vreau sa spun ca întârzierea mea pâna în anul urmator 1969 cu un volum a apartinut unei planificari a destinului foarte eficienta; ca prima carte a unui tânar poet epurata complet de ordinul conjucturii politice a fost de fapt acel subtire Rod al lui Cezar Ivanescu. Legat de el printr-o ciudata osmoza pe care nici el dar nici eu cel putin nu am recunoscut-o vreodata, ieseam cu acele Repaosei un poem discontinuu si alte 16 sonete de iubire închinate Elenei, fara a mai da „cezarului ce este al cezarului"; o facusera cei mai grabiti sa se afirme, lansasera câteva scuturi de butaforie: „O mie de cântece închinate partidului”, cunoscutul vers al lui Ioan Alexandru, dar si oda închinata „Partidului" de Ana Blandiana, imediat dupa prefata encomiastica a lui N.M., chiar de la pagina cu ghinion: 13 - a volumului de debut „Persoana întîia plural”. Va urma ROMANI IN LUME - REPORTAJ DE EUGEN EVU O fiica a Hunedoarei în Suedia Dialog Marinela Bilavu Halvarsson – Eugen Evu
Eugen Evu: Draga Marinela, am fost colegi la o Casa de cultura performanta, tu fiind coregraf cu o rara vocatie, formata în scoala clujeana. Paradoxal, odata cu schimarea de regim si tot ce a urmat, ai fost inspirata si ai plecat într-o lume unde democratia este istorica si reala, urmând – sunt convins – un destin. Dar si asumându-ti-l. Stii ca te admir. Aceasta carte a mea este un fel de caleidoscop – de fapt publicistica culturala, dar întretesuta cu idei si oameni, o carte de seminar, a dialogului si a marturiei. Memorie a unei sume de prieteni - ce se vrea memorie a unor generatii artistice care interfereaza. Mi-am dorit tare mult sa stim cum au umblat sub alte stele acei dintre noi care au plecat ducând cu ei si amintiri, chipuri, sentimente sau uitari de aici. Ce îti amintesti de aici, fie cu neplacere?M.B. Halvarsson: Ca în toata lumea, comunismul-socialismul a facut ca o mare parte din arta sa fie contaminata. În ceea ce ma priveste, coregraf si balerina fiind, trebuia sa-mi aleg cu grija speciala, tu stii bine, tema dansului pentru a putea fi acceptata si pusa în scena (tip dans tematic de exemplu) dar pâna si la dansul modern a fost o perioada unde mi se cerea ca fetele sa aibe fuste în loc de pantaloni, asta limitându-mi bineînteles stilul miscarilor sau pur si simplu obligând la un alt tip de coregrafie decât, hai sa spunem, muzica mi-o inspira. Si mai sunt multe alte detalii de natura asta care au facut parte din munca noastra de "metodisti culturali”, constrângeri pe care trebuia sa le eviti cât se poate de diplomat, apelând mereu la subrefugii, ori sacrificând pentru ca totusi sa faci arta si nu surogat de tip coreeean – cum a fost "Cântarea României" în "viziunea" activistilor ce ne "vegheau" considerându-ne marfa propagandistica de lux. Atunci aveam senzatia aceea frustranta ca fac ceva fara placerea artei, ceva ce mecanicizeaza sufletul, ceva ce te sufoca, asa ca ne sileam sa dam un învelis artitic de fapt unor deliranti politruci care transformau pâna si coprul uman în draperii, cortine cu lozinci sau inscriptii pe stadioane. Acest absurd mi-l amintesc asa cum a fost: absurd.E.E. Ce îti amintesti cu nostalgii? M.B.H. Înca am puternice sentimente pentru începutul meu de cariera coregrafica la Casa de cultura; o fata de 18 ani plina de entuziasm si dornica de împlinire artistica si a vietii, visatoare, care a avut sansa sa lucreze alaturi de o echipa foarte buna. Nostalgia timpurilor de atunci consta în legatura trainica, prietenoasa, foarte empatica si cumva boema care s-a format între noi colegii. Ne ajutam reciproc, fara rezerve, si acordam o groaza din timpul nostru liber fara sa clipim si totul îl faceam cu mare placere si pasiune, de aceea si copiii sau tinerii care veneau la activitatile noastre erau stigmatizati de aceeasi pasiune. Îi "magnetizam" si se cizelau pe fondul afectiv si o intuitie anume, ca în zona artei noastre, de fapt, era un refugiu fata de ce se întâmpla peste tot cu "massificarea". Astfel se si explica cum multi dintre ei si-au facut acolo începând, un viitor în aceasta bransa, dar si literatura, arte, jurnalism, cinema. Au început acolo, apoi s-au specializat prin facultati si multi chiar s-au afirmat în occident, dupa 1990, devenind la randul lor profesionisti, inclusiv profesori universitari, sau instructori, dansatori, actori, scriitori s.a.m. d.
E. E. Ce ai simtit în fata unei culturi total diferite si te tip nordic? M.B.H. Din scoala – liceul de arte clujean, - nu îmi prea amintesc sa fi învatat prea mult despre Scandinavia, aminteau doar despre vikingi, dar totul parea foarte departe si...., mitologic. Ajunsa aici, am avut ocazia sa vad pietre cu inscriptii morminte, monumente, cetati, toate vorbind despre o alta istorie, care m-a fascinat si am devenit interesata sa vad cât se poate de mult, sa aflu cât se poate de mult pentru a cunoaste acest popor mai bine. Cum spune un proverb: "cunosti trecutul, atunci poti cunoaste viitorul". Este impresionant sa vezi cât de mult s-au extins în Europa si nu numai. De asemeni, am putut vedea ce înseamna sa nu fi avut loc lupte în cel de-al doilea razboi mondial, pe teritoriul tarii. De aici, poate, un loc special în istorie si un tip de civilizatie greu definibil comparativ european, dar cu standard recunoscut înalt.
In Suedia au fost o multime de mari savanti care au dus faima tarii. Dar raportul dintre patrimoniul lor cultural si istoria lor este altul decât în spatiul nostru de vâltoare, de stigmat, de rascurci si rasuciri. Nordul pare mai blând cu cei de sub cerul lui. Am cautat sa-mi fac o cultura medie spre a întelege si a ma integra cultural si habitual, inclusiv fiica mea scolarizata aici. E.E.Cum sunt suedezii în folclor? M.B.H. Suedezii nu au un folclor atât de bogat ca al nostru, în schimb au câteva traditii ramase înca, cu "motiv" religios. Dar stii bine ce mitologie fascinanta au ! E în substrat un trunchi foarte viu, din care s-au ramificat si artele lor moderne. E ceva special aici, acest premiul Nobel, care e un simbol demn de înteles si astfel: inventatorul dinamitei a instituit un fond destinat artelor, culturii, stiintelor, nicidecum arsenalelor. Noi am avea "nobeli" mai multi, Henri Coanda, Enescu, Eliade. Dar se pare altfel "ard" sensurile si semnificatiile în spatiul dintre imperii.
Suedezii au câteva importante traditii, pe care le sarbatoresc: Pastele, ca si noi, Valborg - este o sarbatoare de primavara în 30 aprilie când fac un foc mare de tabara pentru a alunga "duhurile" rele si a avea un an bun. O alta este "middsommar" (solstitiul de vara) care se sarbatoreste în week-end-ul respectiv. Se împodobeste un stâlp de lemn cu flori si verdeata, se cânta si se danseaza în jurul lui. Desigurm gasim paralele câte vrei cu ale noastre, undeva având o sorginte arhaica dar aici fara sincretisme. Se pot face paralele cu zona sudica insulara, englezii si irlandezii. Riturile sunt cvasi- agrare la origini si de cult solar – altfel decât cel apollinic, desigur. O alta sarbatoare este "första advent" (primul advent) în 1 decembrie, unde lumea aprinde luminile la ferestrele caselor, steaua. Este ceva magic si nuantând religios teme ale colindelor noastre laice din Ardeal. E. E. Despre fiica ta Andreea ?. Ea este Deia … M.B.H. Deia, cum o alint eu a venit în Suedia la un an dupa mine si a urmat cursurile unui "liceu" numit "international bacalaureat" timp de trei ani, in limba engleza, liceu pe care l-a terminat cu brio (a fost a doua pe oras, în ordinea mediilor); astfel ca a putut sa se înscrie la Facultatea pe care si-a dorit-o ”Handelshögskolan” in Göteborg (Facultate de stiinte economice), iar acum este în anul III si si-a ales specializarea finante. Cursurile se tin majoritatea în suedeza, dar au câteva si în engleza. Eu cred ca Deia s-a integrat destul de bine, si-a facut prieteni aici, îi place si îsi cladeste un viitor, fara complexe. În timpul liber lucreaza pentru a-si completa veniturile.E.E. Cum te descurci gândind româneste si trebuind sa te exprimi în alta limba? Acum bine, uneori trebuie sa fiu atenta sa selectez limba în care ma exprim: acasa cu sotul meu Mike (l-ai cunoscut) vorbim mai mult în engleza, în societate, suedeza si cu familia în româneste. Asa ca necesita putina atentie pe ce "buton apas de pe pupitru". Dar într-un fel asta dezvolta "dinamica" gândirii si chiar a imaginatiei … E.E. Engleza este mai usoara decât suedeza? M.B.H. Depinde, pentru mine da, fiindca am studiat putin înainte la scoala. De altfel suedeza este înrudita cu germana si engleza, însa are destul de multe cuvinte si de origine latina. E.E.Ce impresii ai când revii acasa? M.B.H. Mari emotii, ca o fetita care se duce la întâlniri de revedere, stiu ca vreau sa întâlnim oameni care au însemnat mult în viata mea, a noastra si acum am sansa sa ‑i reîntâlnesc. Cu unii simt ca timpul parca n-ar fi trecut peste noi (evident nu cele biologice), cu altii simt însa ca s-a asternut ceva între noi care face dificila comunicarea. Dar a veni acasa este întotdeauna o placere deosebita, a inimii si afectelor, care n-o poate lua nimeni si nimic din inima mea, "ea" este acolo pur si simplu. Recenta noastra revedere a fost, iata, un mic prilej de a schimba acest dialog solicitat.E.E. Sincer cum ma stii, am simtit în acest schimb de impresii, o raceala vaga, dar nu din Nordul care v-a primit generos pe voi, ci în mod curios, din interiorul meu… Cert este ca zborul tau coregrafic de ieri, a învins prin meritul tau, acea "gravitatie" tiranica a prejudecatilor si s-a întrupat cu gratia ta de balerina neuitata, cu talentul tau ce s-a exprimat mereu vizibil dincolo de "culise", într-un zbor de cocor, însa pe un cadran cu un alt azimut decât previzibil… Îti multumesc, Doamna Harvarsson. Servus, Marinela si servorum Deia ! So long.
Draga Eugen, Ca de obicei reusesti sa descrii foarte bine sentimentele în cuvinte si sa ma faci sa-mi imaginez pe viu si nu prin computer, cu emotia apropierii, acest dialog, ca si când am fi fost de fata din nou. As mai fi adaugat acolo, faptul ca, datorita tie si cartilor tale, am reusit în acei ani sa-mi completez mult din ceea ce înseamna arta… Libretele tale erau complexe dar usor de transpus scenic coregrafic, limbajul specific al baletului se mula peste simbolisitica ta, imaginatiile fuzionau … Ma uimeam de cum poti sa analizezi si cum poti sa "descoperi" din toate unghiurile, nelasând neexplorate nici una din partile unei carti, unui poem. Am înteles ca artele pot fi sinoptice, se pot complementa, cum era si cu acele spectacole de poezie si muzica, „hasurate" delicat si cu miscarea corpului, transfigurativ, poematic… (Aminteste-ti cum uneori iti puneam tot felul de întrebari referitor la versuri sau paragrafe din proza ta. Sau a altora... si cum aveai placerea de a-mi clarifica toate acestea, devenind astfel un fel de mentor al meu, pentru care tin sa-ti multumesc si acum. Îmi amintesc câte zbateri, câte pasiuni deturnate spre arta, si ce satisfactii frumoase aveam când reuseam pe scenele din tara sa surprindem prin profesionalismul nostru, într-o cavalcada de amatorism din contextul acelor ani.Un alt aspect care nu l-am mentionat este ca, atât Deia, cât si eu, poate n-am fi strabatut acest drum "atât de usor" fara sprijinul permanent al lui Mike, cu simtul extrafin al unui intelectual si generozitatea lui inimoasa, mai ales dupa efectele psihice, traumatice, ale plecarii. Mike a stiut sa fie alaturi de noi întotdeauna atunci când am avut nevoie. Asa dupa cum ai spus-o si tu la un moment dat: suntem un trio -fericit ca ne-am întâlnit în drumurile vietii- sau daca vrei trei cararui s-au facut drum. (.) Undeva sus vegheaza tot timpul cineva. Deopotriva în noi. Poate o stea geamana aceleia ce sclipea în pomul de Craciun. Cum as uita acele spectacole create si regizate de tine, în care am combinat, bucurând mii de copii, arta dansului cu recitativul, teatrul si muzica ? La Hunedoara, dar si la Arad, Cluj, Câmpina, Resita, Deva… Cu grupul Canon, cu actorii Ana Ciontea, Simona Galbenuse – Pozniac, Mermezan, Sandut, cu tinerii tai poeti, cu toti ceilalti ? Si înca ceva... La multi ani! draga coleg si prieten, iata. E din nou Septembrie si îmi amintesc acum, ca ziua ta de nastere este cândva în aceasta luna de trecere si dezfrunziri, de culesuri si de amintiri usor nostalgice. Deci îti doresc în continuare putere de munca, la cât mai multe carti si muza sa fie cu tine tot timpul. Îmi dau seama ca este una protectoare si îti este fidela din nu stiu ce mister. Ai grija si de sanatatea ta, pentru a le putea împlini pe toate acestea. De asemeni transmite-le si dragilor tai baieti Sorin si Remus, fiicei tale Gloria si Avei- Maria, sotioara ta, toate cele bune...Cu drag si dor, Marinela 10 sept 2008 BISERICA ROM ANABAPTIST A MARANATHAV A INVITALA UN CONCERT EXTRAORDINAR AL GRUPULUI CORAL DE STUDENTI AMERICANI DIN Santa Clarita, California “MAJESTY”
DUMINICA, 5 Octombrie, 2008, ORA 6.00 PM 15414 Lemon Drive, La Mirada, CA 90638 www.themaranathachapel.com Tel: (562) 417 - 4095 ION MARIN TARU PARCELELE EXPERIMENTALE SI RACHETELE COSMICE (SANSELE VIETII MELE) (Continuare din numarul precedent) Tehnici agricole Ocupandu-ma in special cu probleme de cultura plantelor furajere, dupa sustinerea tezei de doctorat, Editura Ceres mi-a cerut sa scriu o carte despre culturile duble. Era o expresie consacrata prin anii ’70. Se publicase ceva si la noi in tara si in alte tari despre aceste culturi, unii le spusesera culturi in miriste (Bilteanu, 1961). Cei din URSS le spuneau cultura a doua. La noi li s-a spus mai mult, culturi duble. Asa cum am mentionat in prefata cartii mele, Culturi succesive si asociate de camp (1973) a trebuit sa inlocuiesc expresia cultura dubla ca absurda, cu una mai apropiata de situatia de fapt, cultura succesiva, adica urmatoarea in acelasi an de vegetatie. Ulterior expresia propusa de mine a fost folosita tot mai mult in locul culturii duble. De la insistenta pentru o exprimare cat mai corecta in scris un coleg, inginerul Bordeianu Alexandru, m-a poreclit mos virgula. Am zis ca poate avea dreptate. Dupa 1980, Statiunea de cercetari agricole de la Braila si-a largit activitatea, punand mai mult accent pe ameliorarea si exploatarea solurilor saraturate, care au o pondere insemnata in Baragan si tendinta de crestere continua. In aceasta situatie Statiunea a fost peste 20 de ani titulara unui program national si pe langa rezolvarile de ordin tehnic eu am incercat sa rezolv si o problema de ordin lingvistic, sa inlocuiesc niste ambiguitati cu expresii mai clare. Stiinta solurilor saraturate este relativ noua si din acest motiv sunt necesare clarificari pentru vocabularul care se foloseste in acest domeniu. Astfel, in Pedologia ameliorativa sunt cunoscute doua procese mai importante care duc la degradarea solurilor prin saraturare si anume : - cresterea continutului total de saruri solubile din sol (CTSS) peste 0,10 % sau peste 0,15 %, functie de tipul de salinizare care caracterizeaza solurile salinizate si saline ; - cresterea procentului de sodiu adsorbit in complexul coloidal al solului (PSA) care caracterizeaza solurile alcalizate (sodizate) si alcalice (sodice). Este cunoscut ca fiecare dintre aceste procese duce la formarea unei anumite categorii de soluri si cand actioneaza in interactiune isi manifesta influentele specifice. Specificitatea proceselor impune si necesitatea exprimarii lor cu ajutorul unor termeni corespunzatori. In limba romana, exista si se mai folosesc inca, doua serii de cuvinte care exprima fenomenele determinate de acumularea sarurilor in sol. Prima o constituie cuvintele cu radacina in „sar” (saraturare, saraturos, saraturat) alaturi de care au fost aduse din limba franceza cu cateva decenii in urma, unele cuvinte cu radacina in „sal” (salinizare, salinitate, salinizat, salin). Cu deosebire in perioadele de inceput ale cercetarilor din acest domeniu, la noi in tara erau justificate referirile la procesul de acumulare a sarurilor solubile in sol cu cuvinte din ambele serii. Astfel, in 1958 Gheorghe Ionescu Sisesti si Ir. Staicu in Agrotehnica vol.I (16) mentioneaza: „Procesul de concentrare a sarurilor in orizontul superior (al solului n.n.) poarta numele de salinizare sau saraturare, iar solurile care au suferit acest proces poarta numele de soluri salinizate sau saraturoase". In Manualul inginerului agronom vo..I 1959 (20) se scrie: „Saraturarea (salinizarea) solului se produce cu atat mai intens cu cat gradul de mineralizare (al apei freatice n.n.) este mai accentuat”. Inca din aceeasi perioada cuvintele cu radacina in „sar” au fost folosite si cu o acceptie mai larga in care erau cuprinse si fenomenele produse prin cresterea procentului de sodiu adsorbit (PSA). Astfel, in lucrarea citata (16) se arata: Alteori se acumuleaza in mare masura carbonatul de sodiu, liber in sol sau se fixeaza o mare proportie de sodiu in complexul adsorbativ. Sodiul imprima solului in acest caz caractere particulare, in special ridica mult alcalinitatea solului. Cand un sol saraturos de tip solonceac (tip de sol produs prin acumularea sarurilor solubile in concentratii de peste 1 % sau peste 1,5 %, functie de tipul de salinizare n.n.) sau solonet (tip de sol cu PSA de peste 15 n.n.), este supus actiunii apei…”. In Manualul inginerului agronom (20), termenul saraturos este inlocuit cu saratura. („Sub denumirea de saraturi sau soluri saline si alcaline”, (salin = solonceac si alcalic = solonet n.n.) Neexistand o definire si o clarificare a termenilor respectivi, ambiguitatile au continuat mai putin justificat. Desi in 1977 apare un dictionar de stiinta solului (1), se prezinta si se explica un singur cuvant cu radacina in „sar” si anume saraturare, cu mentiunea: „Termen general, incluzand atat salinizarea cat si solonetizarea solurilor”. Dintre cuvintele cu radacina in „sal” dictionarul (1) cuprinde cuvantul salinizare, cu intelesul limitat la: "procesul de marire in sol a continutului de saruri solubile pana la depasirea celui din solurile obisnuite” si salinitate, cuvant ambiguu cum se intalneste si in alte limbi. Dupa dictionarul mentionat (1) salinitate se refera la: „totalitatea proceselor ridicate de prezenta sarurilor solubile si a sodiului schimbabil din sol”. In ceea ce priveste termenul salinitate, se poate mentiona ca desi este explicat ca un cuvant care se refera la toate problemele ridicate de prezenta sarurilor solubile si a sodiului schimbabil, asa cum sunt de exemplu denumirile unor laboratoare sau institute de cercetare etc. (8, 27) in cazul referirilor mai concrete ca: toleranta plantelor la salinitate, relatiile dintre unele componente ale solului sau particularitati ale altor factori si salinitate, cuvantul exprima numai procesele si efectele determinate de sarurile solubile, deci de salinizarea din sol. Aceste intelesuri sunt redate chiar din titlurile unor lucrari stiintifice (4, 5, 6) sau numai din continutul marei majoritati a lucrarilor care fac astfel de referiri (2, 3, 13, 14, 18, 26, 29) etc. Desi dictionarul de stiinta solului a mai adus unele precizari in explicarea unor termeni, ambiguitatile au continuat si continua. Ca atare in „Agenda agrochimica” 1978 (10) se scrie: „Solurile saraturate (saline)… Solurile saline se apreciaza in mod conventional dupa: - conductivitatea electrica (CE) in mmhoicm ; - procentul de sodiu schimbabil (adsorbit – PSA) din complexul adsorbativ care trebuie sa fie mai mare de 15 (PSA) „ In realitate pentru solurile saline este valabila numai prima apreciere, iar cea de a doua este valabila pentru solurile alcalice (sodice). In cartea „Salinitatea solurilor si cultura plantelor” 1986 (24), daca salinitatea din acest titlu ar putea fi acceptata ca un cuvant cu o sfera mai larga (1) introducerea lui alaturi de saraturare care are aproximativ acelasi inteles (1) devine de-a dreptul bizara (cap.2.2): „Salinitatea, saraturarea secundara a solurilor si asociatiile vegetale din Campia Romana” si in engleza cu alt inteles: „Salinity, alkalinity secondary salinisation and alkalisation of soils and wild flora in Romanian Plain”. Asemenea exprimari se repeta in subcapitolele: 2.3 ; 2.5. ; 2.6. ; 2.7. etc. din lucrarea citata (24). Pe langa termenii cu radacina in „sar” si „sal” ridica semne de intrebare si termenii: alcalic, alcalizare si alcalizat. Dupa cum este bine cunoscut (17) alcalii reprezinta hidroxizii metalelor alcaline. In industria celulozei, produsul tehnic rezidual obtinut prin actiunea solutiilor alcalice (NaOH) asupra celulozei poarta denumirea: alcaliceluloza. Ori reactiile in solurile afectate de prezenta sodiului in complexul coloidal al solului au alta natura. Maianu Alexandru (18) prezinta urmatoarele reactii pentru procesul de adsorbtia sodiului in complexul coloidal al solului: Sol-Ca + 2NaCl sol-Na2 +CaCl2 Sol-Ca + Na2SO4 sol-Na2 +CaSO4 Sol-Ca + Na2CO3 sol-Na2 +CaCO3 Iar in procesul de ameliorare : Sol-Na + CaSO4 sol-Ca + NaSO4 Na2CO3+ CaSO4 CaCO3 + NaSO4 Deoarece in toate aceste reactii care exprima unele dintre procesele de degradare si ameliorare a solurilor, factorul principal este sodiu (Na) tot acesta ar fi probabil mai indicat sa stea la baza cuvintelor care exprima fenomenele chimice, fizice si biologice pe care le determina. De altfel, tendinte de inlocuire a unora dintre cuvintele cu radacina in alcali, cu exceptia cuvantului alcalinitate, s-au manifestat si in literatura noastra stiintifica (12, 21), dar mai ales in cea straina, mai veche si mai recenta (11, 19, 28). .Va urma Pentru abonamente apasati aici O carte care trebuie citită ! (continuare on-line la pagina Cititorului) În atentia DIICOT si DNA: "La Famiglia" Nastase – infractiuni de tip mafiot Scris de Simona Fica - Luni, 11 August 2008 - Timpul Adevarului "Pastorul" penticostal-penal Ioan Petric, complicele lui Nastase la infractiuni economice Singurul rol avut de Adrian Nastase în România a fost, fara îndoiala, acapararea marilor societati de stat, sectionarea lor, urmata de totala distrugere, prin vânzarea ca fier vechi, la bucata, sub umbrela mult-trâmbitatelor privatizari. Nu întâmplator, famiglia Nastase, dupa modelul mafiot italian, a reusit sa puna mâna pe colosii industriali ai tarii, începând cu GEROMED Medias, IRIS Cluj si continuând azi cu lupta îndârjita pentru acapararea SC FARMEC SA. Miza a fost uriasa si orientata în doua directii: ultraîmbogatirea rapida a clanului fostului premier si a acolitilor sai si, mai ales, distrugerea economiei si industriei nationale, prin care Nastase a întors România direct în secolul al optsprezecelea. O tara puternica din punct de vedere economic, industrial, bancar si militar – asa cum era România în momentul teribilei lovituri de stat din decembrie 1989 - asigura nu numai totala sa independenta fata de marile puteri si coalitii internationale, dar dejuca pentru totdeauna planurile secrete de secesiune si dezmembrare a ei, puse la cale de apropiatii de sorginte iudeo-kgb-ista ai fostului prim-ministru. (continuare on-line la pagina Pagina Politica)SPORT GRUPAJ DE STIRI Liga I, Etapa a 9-a Rezultate complete din etapa a IX-a a Ligii I Rezultate înregistrate în partidele disputate, vineri, sâmbata si duminica, în etapa a IX-a a Ligii I: Vineri: Gloria Bistrita - Dinamo 1-2 Au marcat: Diogo ’76, Danciulescu ’12, ’33. Poli Iasi - FC Timisoara 0-2 Au marcat: G. Bucur ’41, Goga ’90. CFR Cluj - Steaua 1-1 Au marcat: Dubarbier ’37, D. Moreno ‘9. (Continuare on-line la pagina Sport)MANASTIREA "SFANTA TREIME" BIC
Prin voia lui Dumnezeu, se doreste a fi alaturi de cei neajutorati. Acest sfant locas necesita ajutorul financiar si material nu numai al localnicilor, ci al tuturor celor care mai simt romaneste, atat din tara cat si din afara ei, al tuturor celor care gandesc cu dragoste la cei mai putin privilegiati. Clipa
Manastirea "Sfanta Treime" Simleul Silvaniei Jud. Salaj Cont: RO49BPOS32106194474VSD01 Banc Post Simleu Maica Stareta Lupou Maria Tel: 0260-678-978
Scoala pentru Orfani \i Caminul de batrani HOLY TRINITY ROMANIAN ORTHODOX CHURCH 3315 VERDUGO ROAD, LOS ANGELES, CA (U.S.A.) 90065 Tel. (323) 255-8583 - Fax (818) 365-4274 Email: preot@biserica.org - Rev. Fr. Constantin Alecse, Parish Priest
IN MEMORY OF + VASILE ROTARU Trustee Vasile Rotaru of Holy Trinity, Los Angeles, CA passed away. Mariana Cadia, daughter, Mirella Predescu (grand-daughter) & family, the clergy of the Holy Trinity, the council & ladies auxiliary, with deep sorrow wish to announce the departure of Trustee Vasile Rotaru of Holy Trinity, Los Angeles, CA, on Friday September 26, 2008 " 9:00 am. May God rest his soul in peace! Funeral arrangements are scheduled as follows: Wake Service: Sunday, September 28, at 4:00 pm (in the Church of Holy Trinity, address above) . Wake Service: Monday, September 29, at 6:00 pm (in the Church of Holy Trinity, address above). Funeral Service: Tuesday, September 30, at 10:00 am (in the Church of Holy Trinity, address above), followed by meal of mercy (pomana) at 12:30 pm, in the big hall of the church.
IN MEMORIA EPITROPULUI +VASILE ROTARU Vasile Rotaru, epitropul bisericii "Sf. Treime" din Los Angeles, California, a trecut la cele vesnice. Indoliata familie a fiicei, Mariana Cadia, si familia nepotilor Petrica si Mirela Predescu, impreuna cu preotimea coslujitoare, consiliul parohial, epitropia si reuniunea doamnelor de la biserica ortodoxa romana "Sf. Treime" din Los Angeles, California, anunta cu multa durere sufleteasca plecarea la cele vesnice, Vineri dimineata, 26 Septembrie 2008, in jurul orele 9:00 am, a devotatului epitrop al Bisericii, VASILE ROTARU. Dumnezeu sa-l ierte! Slujba funeraliilor s-a desfasurat dupa programul urmator: Saracusta/Panihida: Duminica seara, 28 Septembrie, la orele 4:00 pm (in biserica “Sf. Treime”). Saracusta/Panihida: Luni seara, 29 Septembrie, la orele 6:00 pm (in biserica “Sf. Treime). Slujba Inmormantarii a avut loc Marti 30 Septembrie, la orele 10:00 dimineata (in biserica “Sf. Treime”), urmata de traditionala masa de pomenire (pomana) in sala mare parohiala. Dumnezeu sa-l ierte! Parintele Constantin Alecse (in numele familiei, parohiei, si al intregii comunitati) DIN VIATA SI ÎNVATATURA LUI IISUS ÎN ULTIMILE ZILE DIN SAPTAMÂNA SF. PATIMI
de Preot Paroh Aurel Sas, Las Vegas
„Caci învata pe ucenicii Sai, si zicea: „Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor; ei Îl vor omori, si a treia zi dupa ce-L vor omori, va învia." (Marcu 9,31) (Continuare din numarul precedent) moarte, dar nu gaseau. Ca multi marturiseau mincinos împotriva Lui, dar marturiile nu se potriveau. Si ridicându-se unii, au dat marturie mincinoasa împotriva Lui, zicând: Noi L-am auzit zicând asa: Voi darâma acest templu facut de mâna, si în trei zile altul, nefacut de mâna, voi cladi. Dar nici asa marturia lor nu era la fel.” (Marcu 14,55-59). Si în continuare Evanghelistul Marcu descrie la fel ca Iisus tacea, si la întrebarea: sa le spuna daca El este Hristosul, Fiul Celui binecuvântat..., iesirea din fire a arhiereului cu ruperea hainelor si determinarea celor prezenti sa spuna ca Iisus este vinovat si batjocurile care le aduc Domnului în timpul judecatii si sa le spuna cine L-a lovit (cf. Marcu 14,60-65).Cu privire la prima acuzarea rastalmacita ce I-au adus-o lui Iisus ca: va „darâma templul si în trei zile îl va zidi”, iata Scriptura care prezinta cum a zis Iisus, cu mult înainte: „Drept raspuns, Isus le-a zis: „Stricati Templul acesta, si în trei zile îl voi ridica. Iar El vorbea despre Templul Trupului Sau” (Ioan 2,19), pe care ei îl vor rastigni si omori si a treia zi va Învia (cf. Matei 17,23; Marcu 9,31 si Luca 18,33). (Continuare on-line la pagina Religie)Alte articole la: http://www.emanuelchurch.com) CUVANTUL LIBER Cotidian Muresean Democratic si Independent Noutati pe http://andreibadin.blogspot.com Manifestare culturală în Stuttgart 3341 W. Ball Rd., e-mail: info@cornerstone-inc.com Office: (714) 816-9800 * Cell: (714) 709-3669 * Fax: (714) 816-9801 INVESTITII IN ROMANIA Office: (714) 816-9800 * Cell: (714) 709-3669 * Fax: (714) 816-9801 Sam Ranca, CEO CALIFORNIA SMILE DENTAL GROUP 2424 W. Ball Rd. Suite L, - Anaheim, CA TEL: (714) 826-9000 Calitate la cele mai accesibile preturi! Vorbim romaneste! INTERNATIONAL MEAT & DELI 10382 Stanford Ave, CA 92640 Tel: (714) 539 - 6334 Pentru prestatii si servicii de exceptie, Market-ul International Meat & Deli din Garden Grove, California-USA, a primit "Diploma de Excelenta" din partea Autoritatilor Californiene. EUROPEAN MOTORS AUTO REPAIR REPARATII GENERALE IMPORT & DOMESTIC ASE certified master technician Peste 25 ani de experienta Reparatii de calitate la preturi convenabile Va rugam sunati pentru programare la Tel: 714-596-4349 714-767-3809 Sau vizitati-ne la adresa: 7582 Warner Ave. Unit L Huntington Beach, CA 92647 CARTI - MUZICA 2000 titluri carti, 300 titluri muzica GRATIS:catalog; transport carti (cl.4) YellowBird Publishing tel: 773-545-8423 / 773-463-4148 Romani in Alberta RomanianMuseum.com
CARICATURA de Florentin GURAU, Br aila, Romaniahttp://picasaweb.google.com/flguraubr Proiectul Post si rugaciune pentru o viata mai buna in Romania, un proiect pe care il puteti citi integral la adresa www.artadeatrai.ro/rugaciune
NOTA: Editia completa se poate citi abonandu-va la revista Clipa. Pentru a va abona, va rugam apasati aici sau pe butonul Abonamente din stanga sus sau sa telefonati la (714) 758-8801 sau sa trimteti check sau money order la adresa: Clipa Magazine, P.O. Box 4391, Anaheim, CA 92803-4391 Disclaimer/Precizare: *Clipa nu verifica datele cuprinse in reclamele publicate in revista. Va rugam, deci, sa adresati orice reclamatie direct companiilor respective. *Rugam firmele care fac reclama in "Clipa" sa ne trimita toate modificarile dorite in anunturi pana in ziua de luni a saptamanii in care urmeaza sa fie tiparita revista. Opiniile exprimate in Clipa nu reprezinta in mod necesar punctul de vedere al revistei. Clipa nu cenzureaza articolele asa ca ideile enuntate apartin autorilor, la fel si responsabilitatea juridica. In acest numar au fost reproduse si unele comentarii din presa romaneasca. *Nu raspundem scrisorilor anonime si celor fara adresa completa (strada, numar, localitate, ZIP code). Va rugam sa ne scrieti si numarul dvs. de telefon pentru a putea lua mai rapid legatura. *Clipa nu are nici o afiliere politica, isi rezerva dreptul de a refuza orice servicii si nu se obliga sa restituie manuscrisele nepublicate. Colaborarile la Clipa nu sunt remunerate.
PHOTOS YOU MUST SEE
Photos that will never make the news.....
Please pass these pictures on. Sometimes in our everyday lives we tend to forget what's going on elsewhere in the world and that the brave men and women of the service are just like you and me. They have family and friends back home who love them very much and are praying for their safe return.
ALTE ARTICOLE:
Editia completa se poate citi abonandu-va la revista Clipa. Pentru a va abona, va rugam sa apasati aici sau sa telefonati la (714) 758-8801 sau sa trimteti check sau money order la adresa: Clipa Magazine, P.O. Box 4391, Anaheim, CA 92803-4391
Stimate d-le Patton,
As putea indrazni sa va rog a populariza in randul nativilor nord-americani
initiativa noastra de semnare a petitiei de mai jos? Un scor bun ar face
posibila o deplasare a noastra la "adrisantii" din Washington (sa
depunem la autoritatile americane rezultatele printate) , ocazie cu
care ne-am putea cunoaste fizic...
...
Va doresc o zi buna in fiecare zi.
SorinPLATON
-- www.cafeneaua-politica.ro (site under construction) http://www.petitiononline.com/ilicit/petition.html (need to combat the corrupts and not only the corruption..)
|
|||||||||||