Home
Politica
Umor
Sport
Religie
Abonamente
Sugestii
Arhiva
GuestBook
Publicitate

MOTTO:

Journalism consists
largely in saying
'Mollow Jones died'
to people who never
knew Mollow Jones
was alive."
G.K. Chesterton

DIRECTOR / Publisher:
Dwight Luchian-Patton

REDACTIA:
Vera Luchian-Patton
EDITOR in Chief /
Publisher


Eugen Pal
Printing

Computer Consultants
Emil Muresan
Radu Ionescu

 

Copyright Clipa
Romanian Magazine.
All rights reserved.

Recomandam folosirea
Netscape Navigator 3
Communicator
sau
Internet Explorer 3
or
Explorer 4.0

--------------------------

www.Bakerhomecare.com

---------------------------

 

 

 

----------------------------

       

----------------------------

 

VA RECOMANDAM

O PAGINA DE EXCEPTIE

www.junii.go.ro

--------------------------

RUSS LYON REALTY

ARIZONA

Va ofera conditii excelente pentru a cumpara sau vinde proprietati in

California si Arizona 

Mobile Bookkeeping & More

Ofera servicii financiare si de contabilitate pe intreg teritoriul Statelor Unite.

Pentru informatii: Camelia Ungureanu

Cell: (623) 205 - 4236

Tel: (623) 536 - 4510

Tel/Fax: (623) 547 - 5588

--------------------------

EUROPEAN MOTORS

AUTO REPAIR

REPARATII GENERALE 

IMPORT &

 DOMESTIC

ASE certified master technician

Peste 25 ani de experienta

Reparatii de calitate la preturi convenabile

Va rugam sunati 

pentru programare la Tel: 

714-596-4349

 714-767-3809

Sau vizitati-ne la adresa:

7542 Warner Ave. #5

Huntington Beach,

CA 92647

--------------------------

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


clipa.jpg (17825 bytes)

ANUL XVI
February 25, 2006
No. 739
P.O. Box 4391 Anaheim, CA 92803 - 4391
Telephone: 714-758-8801

e-mail:redactia_clipa@sbcglobal.net

REVISTA INDEPENDENTA DE INFORMATIE SOCIO-POLITICA SI CULTURALA

Acceptam

visa logo.gif (1105 bytes)masterlogo.gif (1274 bytes)

Nou! Puteti schimba mailing address apasand aici


To:  Clipa Romanian Magazine, Thank for your early commitment and dedication as a Charter Member of the campaign in California. Grassroots leaders like you are the key to building a winning team. 

Best Wishes, 



Motto: "Adevarul nu este intotdeauna acelasi lucru cu propria-ti parere" - Demostene


Prayer chain for our Military...please don’t break it
Please send this on after a short prayer.
Pray for our soldiers...please don’t break it
Prayer

”Lord, hold our troops in your loving hands. Protect them as they
protect us. Bless them and their families for the selfless acts they
perform for us in our time of need. I ask this in the name of Jesus, our Lord and Savior. Amen.”

Prayer Request: When you receive this, please stop for a moment and say a prayer for our troops around the world. There is nothing attached.... .... Just send this to all the people in your address book. Do not let it stop with you, please....

Of all the gifts you could give a US Soldier, Sailor, Airman, Marine & others deployed in harm’s way,

Prayer is the very best one!


What an American is

Oldie but goodie

Written by an Australian Dentist.....

 

What an American is

You probably missed it in the rush of news all over the year, but there was actually a report that someone in Pakistan had published in a newspaper an offer of a reward to anyone who killed an American, any American.

So an Australian dentist wrote an editorial the following day to let everyone know what an American is so they would know when they found one. (Good one, mate!!!!)

"An American is English, or French, or Italian, Irish, German, Spanish, Polish, Romanian, Russian or Greek. An American may also be Canadian, Mexican, Hungarian, Sarbo-Croatian, African, Indian, Chinese, Japanese, Korean, Australian, Iranian, Asian or Arab, or Pakistani or Afghan. An American may also be a Comache, Cherokee, Osage, Blackfoot, Navaho, Apache, Seminole or one of the many tribes known as native Americans.

An American is Christian, or he could be Buddhist, or Jewish, or Muslim. In fact, there are more Muslims in America than in Afghanistan. The only difference is that in America they are free to worship as each of them chooses.

An American is also free to believe in no religion. For that he will answer only to God, not to the government, or to armed thugs claiming to speak for the government and for God.

An american lives in the most prosperous land in the history of the world.

The root of that prosperity can be found in the Declaration Of Independence, which recognizes the God given right of each person to the pursuit of happiness.

An American is generous. Americans have helped out just about every other nation in the world in their time of need, never asking a thing in return.

When Afghanistan was over-run by the Soviet army 20 years ago, Americans came with arms and supplies to enable the people to win back their country.

As of the morning of September 11, Americans had given more than any other nation to the poor in Afghanistan. Americans welcome the best of everything... the best products, the best books, the best music, the best food, the best services. But they also welcome the least. The national symbol of America, The Statue of Liberty, welcomes your tired and your poor, the wretched refuse of your teeming shores, the homeless, tempest tossed. These people built America.

Some of them were working in the Twin Tower the morning of September 11, 2001 earning a better life for their families. It’s been told that the World Trade Center victims were from at least 30 different countries, cultures, and first languages, including those that aided and abetted the terrorists.

So you can try to kill an American if you must. Hitler did. So did General Tojo and Stalin, and Mao Tse-Tung, and other blood-thirsty tyrants in the world. But, in doing so you would just be killing yourself. BECAUSE AMERICANS ARE NOT A PARTICULAR PEOPLE FOR A PARTICULAR PLACE. THEY ARE THE EMBODIMENT OF THE HUMAN SPIRIT OF FREEDOM. EVERYONE WHO HOLDS TO THAT SPIRIT, EVRYWHERE, IS AN AMERICAN.

Please keep this going !

Pass this around the World ?

Then pass it aroun again.

It says it all, for all of us.

Clipa Magazine


ATENTIE ONORANTA

Clipa,

It is with great pleasure that I send this email. I have met with Mr. Dwight Patton and his wife Vera on several ocassions. I must say that I have never met a more patriotic man or a more devoted United States citizen than Mr. Dwight Patton. With Mrs. Vera by his side I beleive they will conquer and complete each and every mission that the good Lord assigns to them. May the Lord bless both of them with many more days on earth. We all have been truly blessed to meet someone as caring and devoted to this country as Mr. & Mrs. Dwight Luchian-Patton.

V/R

Jason W. Bridgman


Cititi in ultima editie:

 

Legile Sanatatii amenintate cu cenzura

In perioada actuala, caracterizata printr-o efervescenta politica fara precedent, cand unii demnitari incearca sa porneasca asaltul impotriva coruptiei, iar altii se chinuiesc sa-si camufleze averile uriase acumulate prin mijloace numai de ei stiute si practicate ori sa-si mai spele imaginea intinata prin abuz si lacomie, implicandu-si intreg arborele genealogic sau o gama intreaga de prieteni si parteneri de afaceri, mass-media continua cu noi dezvaluiri dintre cele mai surprinzatoare extinse in diverse compartimente ale societatii romanesti. Pe acest fundal contradictoriu in care unii acumuleaza prin cateva miscari zeci si sute de milioane de euro, in timp ce alte milioane, dar de romani, se zbat din rasputeri sa supravietuiasca in frig si saracie, Executivul de la Bucuresti si-a asumat raspunderea guvernamentala pe pachetul de legi privind reforma in Sanatate. Astfel, premierul Calin Popescu Tariceanu le-a prezentat luni, 13 februarie 2006, senatorilor si deputatilor, reuniti in sedinta comuna, principalele idei ale proiectului de lege referitor la reforma in domeniul Sanatatii, precum si motivele pentru care Guvernul a hotarat sa-si asume raspunderea in fata Parlamentului. In discursul sau de la tribuna Legislativului, premierul Tariceanu a vorbit mai intai despre "certitudinile negre" din sistemul medical romanesc, subliniind ca "De 16 ani incoace, sistemul de sanatate sta sub semnul nefast al neputintei, al lipsei de viziune, al saraciei si al coruptiei". Premierul a ilustrat o serie de aspecte intolerabile pentru nivelul dezvoltarii civilizatiei umane contemporane, rezultand ca speranta de viata in Romania este de numai 71,2 ani, fata de 78,5 ani la nivelul Uniunii Europene, rata natalitatii aflandu-se in scadere. Mortalitatea generala in tara este una dintre cele mai mari din Europa, de 11,9 decese la o mie de locuitori in 2004, fata de media UE de 8,5 decese la o mie de locuitori, constatandu-se agravarea starii de sanatate a populatiei, in ciuda majorarii in ultimii ani a fondurilor bugetare alocate sistemului medical. Printre deficientele majore s-au nominalizat "alocarea intamplatoare a resurselor", "lipsa de transparenta in utilizarea fondurilor", "conflictele majore de interese", "indisciplina economico-financiara", precum si "coruptia si dezinteresul in indeplinirea atributiilor functionale". Aceste sintagme guvernamentale, alcatuite in termeni livresti se concretizeaza intr-o realitate dura si nemeritata, pentru romanii-pacienti, luandu-se in seama numai cateva exemple: umilirea bolnavilor cronici sau conditiile mizere din spitalele lipsite de cele mai elementare conditii de igiena umana, frigul cumplit din timpul iernii si caldura sufocanta de vara, lipsa medicamentelor, hrana insuficienta si necorespunzatoare, comportamentul odios al personalului, conditionarea actului medical de spaga, incepand de la portari, la brancardieri, infirmiere, asistente, medici de tot felul, pana la cei mai titrati profesori sau chirurgi iscusiti. Convins de eficienta rapida a pachetului de legi din domeniul Sanatatii, premierul a expus cele 17 capitole ale importantului document: 1. Sanatatea publica; 2. Programele nationale de sanatate; 3. Asistenta medicala primara; 4. Sistemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim-ajutor calificat; 5. Asistenta medicala comunitara; 6. Efectuarea prelevarii si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana, in scop terapeutic; 7. Spitalele; 8. Asigurarile sociale de sanatate; 9. Cadrul european si cadrul national de asigurari sociale de sanatate; 10. Asigurari voluntare de sanatate; 11. Finantarea unor cheltuieli de sanatate; 12. Exercitarea profesiei de medic. Organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania; 13. Exercitarea profesiei de medic dentist. Organizarea si functionarea Colegiului Medicilor Dentisti din Romania; 14. Exercitarea profesiei de farmacist. Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din Romania; 15. Raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice; 16. Infiintarea, organizarea si functionarea Scolii Nationale de Sanatate Publica si Management Sanitar; 17. Medicamentul. In viziunea Executivului de la Bucuresti, aceasta noua legislatie din domeniul Sanatatii "creeaza un cadru normativ coerent, unitar, care stimuleaza performanta profesionala si eliminarea deficientelor din sistem". Prezentarea premierului Tariceanu nu i-a satisfacut insa pe parlamentarii Opozitiei (ai PSD si ai PRM), care au anuntat in aceeasi zi ca vor depune o motiune de cenzura asupra pachetului de legi destinate reformei in Sanatate, motivand ca Executivul a ignorat amendamentele depuse de specialistii lor, calificand actuala guvernare drept aroganta si inaccesibila dialogului social.                                          Clipa


Universitatea de Medicina - date preliminare pentru ancheta

 

Buna ziua,

Va contactez cu intentia ca vom putea declansa o ancheta in privinta datelor urmatoare:

Am fost martor la discutii intre doamna conf. univ. Monica Daniela POP (prorector pe probleme SOCIALE al Universitatii de Medicina si Farmacie Bucuresti) si adjuncta dansei, "d-na Mariana" pe tema repartizarii locurilor in camine. Pot proba cu martori carora li s-au cerut diverse sume pentru diverse scheme de repartizare in camine. Multi dintre ei au dat sume intre 70 - 600 EURO in functie de cate persoane trebuiau aranjate sau de locatia locuriloricaminelor. Trei dintre martori chiar au vazut caietul de "sarcini" care se intocmeste in fiecare an pentru a onora toate aceste aranjamente fara incurcaturi. Un aspect important al discutiilor auzite si a relatarilor unor studenti, este intaietatea studentilor de cult baptist (d-na prorector Monica POP este adventista practicanta) pentru ocuparea locurilor in caminele "de lux" ale Medicinii - U1-U6. Astfel studentii olimpici si bursieri au acces numai din anii 3-4 in caminele din Regie, in schimb cei care sunt in anumite organizatii ale studentilor baptisti sau cunostinte ale d-nei prorector au acces fara probleme in acele camine din primii ani. Listele cazarilor in camine fiind publice, aceste cifre se pot verifica usor.

Va multumesc,

Cu stima,

Ioan MARDUC


Pericolul reinvierii Securitatii in Romania

Democratii din P.D. se opun cu toata forta demascarii fostilor ofiteri sub acoperire, sportivilor, preotilor si pastorilor, precum si accesului strainilor - deci si al romanilor din exil - la propriul dosar, in timp ce PNL este unul dintre semnatarii acestor amendamente la legea de functionare a CNSAS, Legea "Ticu Dumitrescu".        Dipl. ec Ioan Pop

Luni, 20 Februarie 2006 - ZIUA

Coalitia guvernamentala se reuneste astazi la Guvern- Palatul Victoria - pentru a incerca sa rezolve criza declansata de noul proiect de modificare a Legii "Ticu Dumitrescu", blocat de PD. Democratii se opun cu toata forta demascarii fostilor ofiteri sub acoperire, sportivilor si preotilor, precum si accesului strainilor la propriul dosar, in timp ce PNL este unul dintre semnatarii acestor prevederi.

In ultima sedinta de Guvern, ministrul de Interne, Vasile Blaga, s-a transformat in cel mai inversunat aparator al nedemascarii agentilor Securitatii. In esenta, Blaga ar juca dupa cum ii canta Palatul Cotroceni, care se teme ca o eventuala deconspirare a agentilor Securitatii ar afecta siguranta nationala. Oficial insa, democratii spun ca nu au fost consultati cu privire la modificari si, astfel, mai trag putin de timp.

Cealalta prevedere contestata de ministrul MAI, Blaga - accesul strainilor la dosare - a fost interpretata de istoricul Marius Oprea - consilier al Premierului Calin P. Tariceanu - ca o inducere de catre PD a ideii ca DIE - fosta Directie de Informatii Externe din cadrul SECURITATII - nu a facut niciodata politie politica. Oprea, care este sef al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si unul dintre semnatarii proiectului de modificare a Legii CNSAS "Ticu Dumitrescu" a comentat, intr-un interviu acordat ziarului ZIUA, ostilitatea PD fata de demascarea agentilor Securitatii si mai ales blocarea accesului strainilor la propriul dosar. Oprea demonteaza punct cu punct opozitia democratilor si elucideaza motivele pentru care Vasile Blaga se impotriveste proiectului de modificare initiat de PNL. El a contrazis explicatiile PD cum ca n-ar fi existat o consultare prealabila cu privire la proiectul de modificare, explicand ceea ce-i determina pe democrati sa fie aparatorii fostilor ofiteri sub acoperire. "Asa au primit ordin! Disciplinati fiind, il executa", a punctat Marius Oprea, sustinand ca prin pozitia sa, Blaga se transforma intr-un aliat de nadejde al lui Gheorghe Onisoru, directorul CNSAS. Concret, prin prelungirea discutiilor se prelungeste automat si mandatul presedintelui Colegiului CNSAS, persoana care nu numai o data, spune Oprea, a starnit oprobriul public.

Istoricul Oprea a sustinut ca demascarea agentilor Securitatii aduce atingere securitatii nationale doar in masura in care acestia mai sunt activi. Consilierul primului-ministru a atentionat ca, prin graba de a face pe plac Cotrocenilor sau serviciilor de informatii, Vasile Blaga vrea sa anuleze o prevedere care a existat vreme de sase ani in Legea Ticu. El a subliniat ca nu se pune problema deconspirarii ofiterilor inca activi ai fostei Securitati si ca vor fi publicate doar numele fostilor securisti care au facut politie politica. Marius Oprea mai spune in interviu ca DIE a facut politie politica si ca prin opozitia PD de a nu asigura accesul strainilor la propriul dosar se urmareste de fapt protejarea imaginii acestei Directii de Informatii. El a fost de parere ca masura, daca va fi acceptata, va avea un impact negativ in plan extern si ca gratie PD-ului si ministrului Blaga se va aduce o bila neagra nemeritata Romaniei.

Marius Oprea a comentat si motivele pentru care presedintele Basescu s-ar putea opune deconspirarii agentilor Securitatii sub pretextul sigurantei nationale. "Daca ii protejeaza pe fostii ofiteri de Securitate care au facut politie politica, atunci e grav. Inseamna nu doar ca poarta nostalgia trecutului, ci poate fi suspectat ca ar dori sa-l invie", a apreciat consilierul premierului Tariceanu. Istoricul mai spune ca ministrul Blaga, "care s-a aratat un acerb aparator al arhivelor Securitatii Comuniste", s-a transformat intr-un avocat perfect al serviciilor de informatii.

Prof Dr. Dennis Deletant de la Universitatea din Londra si Universitatea din Amsterdam a luat pozitie fata de demersul P.D. de blocare a celor mai importante modificari ale Legii "Ticu Dumitrescu". Prof. Deletant a calificat interzicerea dreptului de acces al strainilor la propriul dosar drept antieuropeana si antidemocratica.

Democratii pun talpi Legii CNSAS "Ticu Dumitrescu"

Proiectul modificarii Legii accesului la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica, promovat de liberali, a fost blocat de reprezentanti ai PD in sedinta Executivului de saptamana trecuta, ne-au dezvaluit surse guvernamentale. Potrivit acestora, democratii nu sunt de acord ca noile norme sa permita deconspirarea fostilor ofiteri sub acoperire, a preotilor care au slujit fosta Securitate si nici accesul cetatenilor straini la propriul dosar. Fostii colegi de partid ai lui Traian Basescu si-ar fi exprimat temerea ca, prin largirea ariei categoriilor de persoane care pot fi deconspirate si largirea accesului la arhive s-ar deschide o adevarata cutie a Pandorei, fapt care ar putea afecta siguranta nationala. (O.B.)

 

Siguranta Nationala ca pretext al interzicerii accesului la propriul dosar

Prof. Dr. Dennis Deletant - "Punct de vedere in legatura cu obiectiile PD-ului fata de accesul cetatenilor straini la propriul dosar."

"Inteleg grija pe care o are PD-ul cu privire la apararea Sigurantei Nationale, insa aceasta grija nu ar trebui folosita ca un pretext sa nu se dea acces deloc cetatenilor straini sa-si consulte propriul dosar. In afara cazurilor in care cetateni straini au fost recrutati drept colaboratori ai securitatii comuniste, cele in care cetateni straini au fost victime - in sensul larg al cuvantului - ale securitatii reprezinta un interes legitim pentru persoanele in cauza. Legea CNSAS prevede ca toti cetatenii romani persecutati de Securitate sa aiba acces la propriul dosar, dar cetatenii straini nu beneficiaza de acest drept. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, o asemenea diferentiere poate fi invocata drept o discriminare fata de alti cetateni ai statelor membre - discriminare neadmisa de legislatia UE - si de aceea poate fi contestata in fata Consiliului Europei si in fata Curtii Europene pentru Respectarea Drepturilor Omului. Cat priveste accesul la propriul dosar pentru orice cetatean al UE, modelul este consfintit prin Legea Stasi din Republica Federala Germania si este respectat de asa-zisul Oficiul Gauck care administreaza Arhiva Stasi, politia politica est-germana, in care au avut deja acces pana acum cercetatori romani si chiar initiatorul legii CNSAS, Constantin Ticu Dumitrescu. Eu calific interzicerea dreptului de acces al strainilor la propriul dosar de securitate ca politie politica drept antieuropeana si antidemocratica. Sper ca faptul ca persoane din PD o sustin sa fie doar o greseala de parcurs, rezultata dintr-o neintelegere si nu un punct de vedere asumat de partid. De asemenea, sper ca presedintele Basescu sa analizeze cu luciditate discriminarea la care cetatenii straini, care au fost persecutati de Securitate doar pentru ca au vrut sa ajute poporul roman intr-un moment greu al istoriei lor, continua sa fie supusi.

19 februarie 2006

Prof dr. Dennis DELETANT

Universitatea din Londra

Articol de Roxana ANDRONIC


Stimata redactie,

Ma numesc Constantin Turcanu si sunt initiatorul proiectului Post si rugaciune pentru o viata mai buna in Romania, un proiect pe care il puteti citi integral la adresa www.artadeatrai.ro/rugaciune

Ma adresez dumneavoastra pe aceasta cale deoarece, as dori sa deveniti un promotor al acestui proiect, care se adreseaza tuturor romanilor pentru romani.

Aproape cu totii am ajuns sa ne plingem ca traim intr-o tara corupta si saraca. Aproape toti asteptam ca altii sa ne scape de aceste doua flageluri si, pe buna dreptate, multi dintre noi chiar nu au, in aparenta, nici o posibilitate de a face ceva concret in aceasta directie. Exista totusi posibilitatea ca fiecare dintre noi sa realizeze ceva pentru a scapa tara de saracie si coruptie. Conform studiilor realizate recent 98% dintre romani cred in Dumnezeu ceea ce inseamna ca 98% dintre romani ar putea sa realizeze in fiecare zi citeva minute de rugaciune pentru a-i cere lui Dumnezeu sa ne scape de saracie si coruptie. Mai trebuie doar ca romanii sa fie informati in legatura cu aceasta posibilitate si sa fie ajutati sa-si depaseasca inertia. Proiectul a fost lansat de revista Arta de a trai magazin la inceputul lunii noiembrie. Am publicat acest proiect pe internet la adresa de mai sus si am anuntat prin email cit mai multe persoane. As fi dorit ca pina acum mai multe mijloace mass-media sa fi aflat de acest proiect si din proprie initiativa sa-l fi promovat mai departe. Deoarece acest lucru nu s-a produs de la sine, va trimit acum aceasta scrisoare cu rugamintea de a deveni un bun promotor al proiectului.

Pina acum aproximativ 200 de romani au inceput sa se roage in intervalele de timp precizate pentru o viata mai buna in Romania. Prin intermediul dumneavoastra sper ca acest numar sa creasca foarte mult. Va multumesc pentru intelegere si va urez mult succes in activitatea dumneavoastra!

Cu stima,

Constantin Turcanu

Redactor sef Arta de a trai magazin

Pentru mai multe detalii consultati site-ul www.artadeatrai.ro/rugaciune


Mic Jurnal Etiopian… si o seama de paranteze

(Adaptarea sau primele Saptamani)

Prof. dr. Nicolae Dima,

Adis Abeba… Versiunea 9 Decembrie 2005

******

(Continuare din numarul precedent) 

 O zi obisnuita intr-o lume neobisnuita

Pentru a-mi face viata mai usoara, agentia noastra s-a oferit sa ma duca cu automobilul la facultate pana cand ma voi obisnui cu transportul public. Fusesem avertizati de altfel sa nu utilizam autobuzele pentru ca acestea sunt foarte aglomerate si nesigure. De fapt nu sunt mai aglomerate decat erau in Romania, pe timpul comunistilor. Ni s-au recomandat in schimb taxiurile, dar am fost avertizati sa evitam noptile si sa ne tocmim cu soferii inainte de a pleca in orice cursa. Altfel, atat soferii etiopieni de taximetre, cat si vechile lor masini rusesti Fiat-Lada, merita toata admiratia. Ni s-a subliniat totusi ca cel mai bun mijloc de locomotie il constituie maxi-taxiurile, care merg pe rute prestabilite, sunt confortabile si nu sunt deloc scumpe. Problema cu aceste microbuze e ca nu stii unde merg si daca nu cunosti orasul nu e usor sa le folosesti. Pentru mine, transportul public a ramas una din problemele pe care nu le-am putut rezolva. Conducerea colegiului m-a asigurat si ea ca ma poate aduce cu masina ori de cate ori voi avea nevoie. Eu am preferat sa incep sa ma descurc singur, pentru ca niciodata nu mi-a placut sa depind de altii. Altfel spus, am inceput sa explorez pe cont propriu nu Lumea Noua, cum facusem in urma cu 36 de ani, ci o alta lume noua.

Iata cum ar decurge o zi oarecum normala intr-o asemenea lume. Precizez in paranteza ca descrierea nu reprezinta o zi concreta, ci o zi posibila, alcatuita din activitatea depusa pe parcursul mai multor zile diferite. Dimineata ma scol la ora sapte, pentru ca seara ma culc foarte devreme si ma pregatesc sa plec la facultate. De obicei imi fac o cafea instant si mananc un corn cu suc de mango. Sucul, provenit dintr-o tara araba, este natural si foarte bun, dar ca orice produs de import e relativ scump. Mai scumpa decat in America este insa cafeaua, care nici macar nu se dizolva si e de calitate proasta. Nu mi-am imaginat ca in tara cafelei am sa jinduiesc dupa cafea instant americana. Etiopienii cu care am abordat acest subiect mi-au spus ca ei nu beau cafea instant si ca pentru a pregati o cafea instant buna in Etiopia cineva trebuie sa cumpere echipamentul necesar si sa investeasca capitalul initial, ceea ce lipseste. Dar sa-mi vad de drum.

In jurul orei opt plec spre statia de microbuze. Casa in care locuiesc se afla la cateva sute de metri de Piasa, fosta piata construita de italieni, care e foarte animata, are multe magazine si restaurante, dar spre care trebuie sa cobor pe o scara cu 70 de trepte inalte si sparte, ceea ce nu -mi face nici o placere. De fapt zona mea se si numeste Seba Deregea, ori cele 70 de trepte. Deci, prefer sa merg aproximativ un km pe jos si sa ajung la Bulevardul King George de unde iau microbuzul care ma lasa direct la facultate. Drumul respectiv este destul de pitoresc. Poarta locuintei mele da intr-o straduta laterala si in panta, pe unde trece destul de multa lume dimineata. Aici, pe parcursul primelor 20-30 de metri gasesc intotdeauna 2-3 cersetori si ocazional un barbat care fara nici o jena isi face nevoile mici la un gard. In continuare o iau pe Strada Welete Yohanes, care este asfaltata, dar care are trotuare complet desfundate. Pe strada trec pe langa Clubul Armean, care are un restaurant bun si unde servesc ocazional cina, apoi ajung langa clubul sportiv al armatei, unde, dimineata, vad maratonistii venind de la antrenament. In continuare merg alaturi de o multime de adulti si elevi imbracati in uniforme scolare, ma feresc de mobile, sunt atent la nevazatorii care se duc la Scoala Braille din cartier si trec pe langa inca cel putin 20 de cersetori. Pe drum, sunt acostat de unii din ei si de diverse persoane care vor sa practice limba engleza. Unii indivizi sunt insa mai destepti. Dupa ce te provoaca la o discutie aparent fara obiect, se apropie subtil de subiect. O asemenea persoana, de obicei ingrijit imbracata, iti poate spune in mod confidential ca are pe cineva grav bolnav, ori ca i-a murit cineva apropiat care l-a lasat cu mari datorii, ori ca are un copil foarte dotat, dar care nu are bani de carti, ca pana la urma sa-ti solicite un ajutor. Orice suma e bine venita. Fusesem avertizat insa despre aceasta stratagema si despre faptul ca toti albii sunt considerati si chiar numiti "vaci de muls." Altfel, lumea locala nu se mai uita curios la mine pentru ca au aflat probabil toti ca au un farengi in cartier, iar pe strazile centrale nu constitui o curiozitate. Oricum, la Addis Abeba eu sunt "oaia neagra" intr-o turma de oi balane.

Intre timp, constat ca multi etiopieni sunt imbracati ingrijit si unii dintre ei sunt chiar eleganti. Femeile tinere indeosebi sunt foarte atente la tinuta, iar unele dintre ele sunt frumoase si impozante ca niste statui de ebonit. Este extrem de interesant de altfel, cum procentajul probabil extrem de redus de sange semitic ori mediteranean a putut sa schimbe atat de mult fizionomia unor etiopieni. In ce priveste culoarea pielii, cred ca soarele subecuatorial, inselator la prima impresie, o sa ma schimbe si pe mine daca nu iau masuri. Razele solare nu le simti in prima zi, dar le simti din plin a doua zi. Imi aduc aminte ca in tara exista expresia de "soare cu dinti" si se refera la soarele de iarna, cand ai impresia ca e cald, dar in realitate e foarte frig. Aici poti vorbi de dinti fara soare; ai impresia ca e racoare, dar te bate soarele in cap pana te ameteste. Oricat de reci ar fi noptile la Addis Abeba, cand apare soarele iti aduci aminte ca te afli totusi langa ecuator. Sa-mi vad insa de drum. Dupa ce trec de zecile de gherete si tarabe cu tot felul de marfuri si maruntisuri, ajung la intersectia cu Bulevardul King George unde se afla Biserica Sf. Maria (Mariam in Amhara).

La aceasta biserica trebuie sa fac o pauza ori o paranteza mai mare. Biserica are aspect bizantin, se afla intr-o curte mare, este inconjurata de un zid inalt si solid, are doua porti deschise tot timpul si este vecina cu sediul Patriarhiei Etiopiene. In jurul ei se gasesc tot timpul cateva zeci de cersetori, sute de vanzatori ambulanti si sute sau chiar mii de credinciosi. Cersetorii sunt de toate varstele si unii dintre ei sunt mutilati in chipuri de neimaginat; malformatii congenitale, invalizi, orbi, bolnavi vlaguiti de soarta, oameni mutilati de lepra, deformati de elefantezias, schiloditi de poliomielita, femei abandonate, copii, unii oameni tineri si multi batrani neputinciosi. Cand uneori ajung prea devreme in aceasta zona si cersetorii inca nu s-au sculat din somn, pentru ca multi dintre ei dorm aici in timpul noptii, nu imi dau seama daca sacii peticiti, foile de plastic, ori zdrentele pe langa care trec sunt gunoaie ori sunt bietii oameni care inca mai dorm. Altfel, mi s-a spus ca cersetoria este acceptata ca un rau necesar in Etiopia, tot asa cum foametea, secetele si moartea in consecinta a sute de mii de oameni, sunt considerate drept fatalitati naturale si normale. "De ce, se intreaba etiopienii, ne agitam noi europenii si americanii atat de mult si ne punem impotriva sortii cand e vorba de foamete si saracie?" In gandirea multor localnici acestea sunt fenomene naturale si normale lasate de Dumnezeu. In ce priveste cersetorii, mi s-a mai spus sa nu dau bani niciodata celor care stau la poarta mea pentru ca nu voi mai scapa de ei. Eu am facut totusi mai multe gesturi de caritate, dar intr-o zi cand m-a impresionat un olog la o statie de autobuz si am vrut sa-i dau niste bani, acesta m-a refuzat zambind politicos si mi-a spus ca nu e cersetor. Altfel, am ajuns la concluzia ca numai Banca Mondiala ar avea resursele necesare sa-i ajute pe toti cersetorii din Addis Abeba. Imi aduc aminte cu acest prilej de un pastor american de culoare care sustinea la televiziune ca cel mai mare ajutor pe care il poti da saracilor este sa nu fii unul dintre ei. Aici la Addis Abeba poti sa dai tot ce ai cersetorilor si apoi… sa devii unul dintre ei.

 

Referitor la Biserica Ortodoxa Etiopiana sentimentele pe care le incerc fata de ea sunt complexe. Etiopienii au circa 250 de sfinti la care se adauga martirii crestinatatii si marile sarbatori crestine universale. De toate aceste sarbatori se fac slujbe care tin cel putin zece ore. Ele incep pe la mijlocul noptii, continua pana tarziu la mijlocul zilei si sunt difuzate la megafoane. Din dormitorul meu aud slujbele de la Biserica Sfanta Maria. Initial am avut impresia ca aud chemarea la rugaciune a unui muezin musulman. M-am inselat insa, erau slujbele ortodoxe. Pe langa rugaciunile pe care le puteam intui oarecum, cea mai mare parte a slujbelor mi s-a parut a fi lamentatii fara de sfarsit. In asemenea zile, si de fapt practic in orice zi, in jurul bisericilor se aduna sute si sute de credinciosi. Majoritatea credinciosilor nu intra in biserica pentru ca pe de o parte nu au loc, iar pe de alta, nu au voie sa manance inaintea slujbelor, iar acestea dureaza foarte mult timp. In plus, ritualul le cere crdinciosilor sa nu paraseasca biserica inaintea terminarii slujbei. Pentru oamenii care se duc la lucru, acestea inseamna mici impedimente. Numerosi credinciosi se roaga insa in afara ori la zidurile bisericii. Acestia fac matanii ca musulmanii, se inchina ca crestinii, si in acelasi timp ating peretii bisericii cu fruntile, asa cum am vazut numai la evrei. Am vazut de altfel multi etiopieni in automobile, autobuze ori la raspantii facandu-si cruci in directia unor biserici pe care numai ei le stiau. Asemenea evlavie religioasa nu am vazut nicaieri alt undeva. Nu stiu ce sa spun! Ori noi occidentalii am luat-o prea mult inainte, ori ei, etiopienii, au ramas prea mult in urma. Intrebarea filozofica ar fi insa inainte catre ce?

Ma intreb totusi ce face Biserica Orotodoxa Etiopiana pentru multimea de amarati din jurul ei? Si aici trebuie sa adaug ca exista deja in Etiopia o multime de biserici protestante si catolice si ca din aspectul credinciosilor care le frecventeaza se vede clar ca aceste biserici au facut ceva pentru credinciosi. Si ca sa nu las loc pentru interpretari trebuie sa adaug ca in urma observatiilor mele, ortodoxia romana este mult mai aproape de catolici si protestanti decat de ortodoxia etiopiana. Daca ar fi sa compar ortodoxia romana cu cea etiopiana as aranja bisericile crestine pe o scara de la unu la zece. Astfel, as pune biserica etiopiana pe treapta numarul unu si bisericile neoprotestante moderne pe treapta numarul zece. Apoi, as plasa bisericile protestante traditionale pe treapta numarul noua, bisericile catolice pe treapta opt, si as situa ortodoxia romaneasca pe treapta numarul sapte. Trebuie sa vizitezi Etiopia ca sa-ti dai seama cat de europeni suntem noi romanii.

Sa prind totusi microbuzul ca sa nu intarzii la facultate. Microbuzele sunt proprietate particulara, sunt rablagite, rapide, ieftine si comode, cu exceptia orelor de varf cand sunt foarte aglomerate. La statiile unde opresc, taxatorii, care sunt toti foarte tineri, anunta cat pot de tare directia in care merge masina in cauza si isi cauta clienti. In general, cand sunt pline, adica toate cele 11 locuri sunt ocupate, rareori mai iau pasageri in plus de teama amenzilor. Am aflat de altfel ca soferul si casierul, pentru ca acesta incaseaza taxa respectiva fara sa dea bilete calatorilor, sunt platiti cu un procentaj din incasari. Este deci in interesul lor ca masina sa fie plina si sa circule tot timpul. Singurul necaz din punctul meu de vedere consta in faptul ca microbuzele nu au nici numere si nici semne care sa le indice destinatia. Daca taxatorii ajung sa te cunoasca insa, si in cazul meu acest lucru e cat se poate de simplu, se opresc de la sine, iti fac semn, dau si inapoi daca e nevoie, numai sa mai incaseze un bir, ceea ce inseamna vreo 12 centi americani. Apoi, cand aceiasi taxatori au invatat unde cobori, opresc automat si iti aduc aminte de destinatie.

Intr-o zi am facut insa imprudenta sa plec spre casa la ora cinci si atunci am retrait cosmarul transportului public de pe vremea lui Ceausescu. Nevrand sa ma inghesui, am lasat sa treaca pe langa mine mai multe minibuse cu destinatia Arat Kilo. Pana la urma m-am suparat insa, m-am aruncat si eu in gramada uitand ca sunt un farengi si am aterizat practic in bratele unei etiopience, care pe deasupra mai era si tanara si frumoasa. Fata a zambit si mi-a facut loc, iar eu am oftat gandindu-ma la alte vremuri mai bune. Pasagerii din minibus au ras si ei si atunci mi-am dat seama ca devenisem "etiopian." In zilele de curs insa si in zilele in care imi fac cumparaturile curente, universitatea ma duce la magazine si ma aduce acasa cu masina. Am spus cumva "acasa"? Si deodata mi-am adus aminte ca asa spusese si Pat, anume ca de-abia astepta sa ajunga acasa, in Addis Abeba. Ce curioasa e viata! Acum ma duceam si eu "acasa". De fapt, depasisem prima faza a shocului psiho-cultural si ma integrasem in noua mea… paranteza etiopiana.        (Va urma)


VOCI AUTORIZATE

Prof. dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania

Viorel Roman

20.03.1942 nascut la Lovrin, judetul Timis; 1960 examenul de maturitate la Timisoara; 1965 examenul de stat la Academia de Studii Economice Bucuresti; 1968 redactor la Radioteleviziunea Romana; 1970 asistent la Universitatea din Timisoara; 1972 se stabileste in Germania Federala, cadru didactic asociat la Universitatea din Bremen; 1977 Institutul de documentare stiintifica din Frankfurt am Main; 1984 consilier academic pe viata la Universitatea din Bremen; 1986 doctor in filosofie la Universitatea din Bremen; 1987-prezent, publica in romana si germana, valoroase lucrari in domeniul filozofic, politic, istoric si economic; 1992 expert international al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD, New York).

Caricatura razboiului

Mahmud Ahmadinejad, revolutionarul presedinte al Iranului, se întreba „dece e permisa insultarea Profetului lui Alah, daca e interzisa punerea Holocaustului la îndoiala?" si initiaza prompt un concurs international de caricaturi antisemite. Asta simultan cu înarmarea atomica si atacurile verbale repetate împotriva statului Israel.

Totul a pornit de la douasprezece caricaturi islamice dintr-o publicatie daneza, care vroia sa denunte astfel autocenzura. Ofensati, musulmanii din Danemarca (3% din populatie), vazând ca nu mobilizeaza un protest de mare anvergura, completeaza desenele cu înca trei, productie proprie (un musulman rugându-se încalecat obscen de un câine, Profetul Mahomed porc si pedofil), si le înmâneaza diplomatilor islamici.

Dupa cinci luni de zile încep actiunile islamice violente, atacurile ambasadelor, amenintarile cu moartea a jurnalistilor, care-si cer scuze, ca si reprezentantii statului danez, de pomana. Cu acest prilej Partidul mahomedanilor din Franta (10% din populatie) demonstraza si cere imperativ o lege contra islamofobiei ca cea contra discriminarii homosexualilor, antisemitismului si contra revizuirii Holocaustului.

Mahomedanii, dupa Ossama bin Laden, sunt în defensiva dupa pierdea Spaniei si Palestinei în urma cu cinci secole, respectiv sase decenii, si încearca sa dea înapoi sau sa opreasca roata istoriei. Al Qaida ca si tarile din „Axa raului" se confrunta astfel cu USA si aliatii lor, din care lipsesc însa cei mai importanti. Asa s-a raspândit opinia chiar si printre iranieni, ca desenele daneze originale, completate de cele produse de musulmani, cele mai obscene, urmaresc atragerea în conflict a tuturor europenilor. Fundamentalistii musulmani si americanii vor o victorie finala!

Razboaiele pornesc din motive cusute cu ata alba. Frumoasa Elena a fost motivul razboiului cu Troia. Primul razboi mondial (1914-1918) a început cu uciderea unui print de catre un sârb, al doilea (1939-1945) cu o înscenare la granita cu Polonia. Cu atacul din New York din 11 sept. 2001 a început cel de al patrulea razboi mondial („cel rece", 1945-1989, a fost al treilea).

Ultimul conflict e fara ritualele cunoscute: fronturi, armate, tratative etc. Azi totul e secret, sau spontan la TV.

De unde aveau demonstrantele si demonstrantii din tarile islamice atâtea drapele daneze, europene, care au fost toate arse public? Nu numai danezii se îndoiesc ca drapelul lor face parte din sortimentul bazarelor. Dupa cum se stie din istorie, prima victima a razboaielor este adevarul, asa ca nu trebuie sa ne miram ca ne aflam în ceata teoriilor conspiratiilor si mai ales a actiunilor „spontane", menite a fi difuzate la TV, publicate pe prima pagina a ziarelor, si pentru a fi la subiect, în fata caricaturii razboiului.



Dr. SPIRESCU IOAN D.D.S.

1251 S. Beach Blvd., A1

La Habra, CA 90631

De ziua Valentine eu am luat sotiei mele un buchet de lalele - iar ea mi-a adus un ghiocel de la noi din curte intr-un mic degetar de vas superb.

M-am gandit ce mult rau este in lume, oare ghiocelul ce mai vrea si el si este el cineva?

Am scris in dimineata de 15 februarie 2006 aceasta:

 

Sarbatoarea ghioceilor

Prea slab si prea nevinovat

Un clopotel nechemat dar alb si fin cu o mantie de zapada si miros de fan proaspat.

De unde vii? si de ce vii?

Vin din tara unei singure stele

Nu stiu de ce am venit si unde ma aflu

dar singur sunt si cu mult dor pentru voi toti ce ma iubiti si asteptati. Vin in fiecare an s-aduc cu mine un dor frumos si un vis frumos, n-am avere, am doar speranta alba ca o petala ce va trece in urma mea.

Totusi este trist in lume.

Spirescu I.

 

Andrei, micul pictor roman din Tiraspol

Cine este Andrei Cojocaru?

… Un baiat de 11 ani, care numai Dumnezeu stie cum supravietuieste.

Andrei locuieste impreuna cu mama sa, Tamara Cojocaru, intr-o odaie mica, in camin, asa cum locuiesc toti romanii aici, in Tiraspol.

Amara e viata romanilor aici... in vremurile comuniste, au fost adusi multi rusi, erau angajati la serviciu ca tineri specialisti si primeau in primul rand apartamente.

Posturile bune, functiile de conducere, ale lor erau, pentru noi nu mai ramanea nimic. De cand a cazut regimul sovietic, de 20 de ani, nu s-a mai construit nimic.

Si preturile sunt asa de mari, ca numai cine pleaca la munca, in strainatate, isi poate cumpara.

  (continuare on-line la pagina Cititorului) 

Va invitam sa vizitati pagina web a lui Andrei:

http://www.gid-romania.info/AndreiCojocaru

Andrei Cojocaru poate fi contactat la:

andreicojocaru@gid-romania.com


Temporizarea tactica periculoasa

Gh. Bratescu Lumea politica romaneasca se afla in fierbere, cu doua luni inainte de Raportul privind intrarea tarii in Uniunea Europeana. In tabara Aliantei D.A., la putere, taciunii nu se sting, alimentati de vantul fuziunii PNL cu PD care vine de la Cotroceni. Pedistii fac concesii dupa concesii pentru a urni lucrurile, mergand pana acolo incat promit ca vor adopta chiar doctrina liberala, cu  (Continuare on-line la Pagina Politica)


SPORT - GRUPAJ DE STIRI 

S-a stabilit calendarul grupei României în preliminariile EURO 2008

Nationala de fotbal a României va debuta în preliminariile Campionatului European din 2008, pe 2 septembrie 2006, cu Bulgaria, pe teren propriu, conform programului stabilit joi, la Noordwijk aan Zee (Olanda) de oficialii echipelor care fac parte din Grupa G. Meciurile cu Olanda, cea mai puternica adversara, se vor desfasura în 2007, pe 24 martie în deplasare si pe 13 octombrie pe teren propriu. Reprezentantii celor 7 echipe nationale  (Continuare on-line la pagina Sport)


CAPCANELE ECUMENISMULUI

"LUPI ÎN PIEI DE OI"

Pastor Nicolae Dobrescu,

Biserica Adventista de Ziua a saptea Miscarea de Reforma, Sacramento -California

"Asaltul a început la orele sase dimineata si toate casele de la ferma apartinând deopotriva europenilor, africanilor sau mulatrilor au fost atacate în mod simultan. Fiul meu Joao a alergat disperat la vecini încercând sa dea de stire despre acest pericol, dar a fost prins, decapitat si apoi castrat sub privirea mea neputincioasa. Femeile de culoare au fost scoase afara din casele lor împreuna cu copiii. Teroristi au recurs la maltratarea copiilor prin taierea picioarelor si mâinilor acestora si apoi au început sa joace un grotesc joc de footbal cu trupurile lor neînsufletite, toate acestea întâmplându-se sub privirile mamelor lor. Femeile si fetele au fost apoi dezbracate si spintecate... A urmat spânzurarea si rastignirea de un copac a unei fete de 18 ani, si pentru ca mai era înca în viata teroristii i-au taiat mamelele." Acest atac a avut loc pe data de 15 martie 1971 la ferma experimentala din M’Bridge, Angola. Aceasta este o marturisire raportata de catre martorul ocular Manuel Lourenco Alves în cartea “Red Hand in the Collection Plate, Bootstrap report No. 2, 1972, p. 3.”  (Continuare on-line la pagina Religie )

Alte articole la: http://www.emanuelchurch.com)



CALIFORNIA SMILE DENTAL GROUP

2424 W. Ball Rd. Suite L, - Anaheim, CA

TEL: (714) 826-9000

Calitate la cele mai accesibile preturi! Vorbim romaneste!


EUROPEAN MOTORS

AUTO REPAIR

REPARATII GENERALE  IMPORT &  DOMESTIC

ASE certified master technician

Peste 25 ani de experienta

Reparatii de calitate la preturi convenabile

Va rugam sunati pentru programare la Tel: 

714-596-4349

 714-767-3809

Sau vizitati-ne la adresa:

7542 Warner Ave. #5

Huntington Beach,

CA 92647


Baker Home Care

www.bakerhomecare.com 


CARTI - MUZICA

2000 titluri carti, 300 titluri muzica

GRATIS:catalog; transport carti (cl.4)

YellowBird Publishing

tel: 773-545-8423 / 773-463-4148

http://www.romanian-books.com


Romani in Alberta

http://romaniinalberta.com


RomanianMuseum.com
A Virtual Gallery of
Folk Costumes of Romania
All 112 styles of ethnic costumes of people who live in Romania:
Romanians, Germans, Hungarians, Slavs, Turks, Gypsies. Also folk costumes of Romanians who live in Albania, Bulgaria, Serbia, Ukraine.

www.RomanianMuseum.com

 


 

NOTA:

Editia completa se poate citi abonandu-va la revista Clipa. Pentru a va abona, va rugam sa   telefonati la (714) 758-8801 sau sa trimteti check sau money order la adresa: Clipa Magazine, P.O. Box 4391, Anheim, CA 92803-4391

Disclaimer/Precizare:

*Clipa nu verifica datele cuprinse in reclamele publicate in revista. Va rugam, deci, sa adresati orice reclamatie direct companiilor respective. *Rugam firmele care fac reclama in "Clipa" sa ne trimita toate modificarile dorite in anunturi pana in ziua de luni a saptamanii in care urmeaza sa fie tiparita revista. Opiniile exprimate in Clipa nu reprezinta in mod necesar punctul de vedere al revistei. Clipa nu cenzureaza articolele asa ca ideile enuntate apartin autorilor, la fel si responsabilitatea juridica. In acest numar au fost reproduse si unele comentarii din presa romaneasca. *Nu raspundem scrisorilor anonime si celor fara adresa completa (strada, numar, localitate, ZIP code). Va rugam sa ne scrieti si numarul dvs. de telefon pentru a putea lua mai rapid legatura. *Clipa nu are nici o afiliere politica, isi rezerva dreptul de a refuza orice servicii si nu se obliga sa restituie manuscrisele nepublicate. Colaborarile la Clipa nu sunt remunerate, cu exceptia corespondentelor convenite prin contract cu autorii.

 

 


 

ALTE ARTICOLE:

India Magica(note de calatorie) Prof. Florentin Smarandache, University of New Mexico, USA - pagina 24
Procesul comunismului - Pagina 27
 

Editia completa se poate citi abonandu-va la revista Clipa. Pentru a va abona, va rugam sa   telefonati la (714) 758-8801 sau sa trimteti check sau money order la adresa: Clipa Magazine, P.O. Box 4391, Anheim, CA 92803-4391


 


LE FastCounter