Pagina Consiliului Mondial Roman va sta la dispozitie pentru comentarii.

HOLLYWOOD FLORIDA

Imigratie ; Plan Testamentar; Corporatii ; Cazuri Civile; Accidente; Cazuri Penale; Lege de Familie; Lege de Imobiliare

Dan V. ILEANA, P.A., Attorney at law

Carturarii secolelor XIX si XX, precum si cei dinaintea lor, au scris sub crezamantul ca in limba romana se pot exprima "sentimente si idei oricat de inalte, simtiri oricat de adanci". Si, pentru ca Eminescu va ramane mereu punctul de referinta in arta cuvantului, merita ilustrat acest deziderat prin cateva versuri din fermecatoarea imagine a padurii de argint, realizata in poemul "Calin (File din poveste)", considerata de catre exegeti cea mai frumoasa pagina de pastel din lirica romaneasca: "De treci codri de arama, de departe vezi albind/ S-auzi mandra glasuire a padurii de argint. / Acolo, langa izvoara, iarba pare de omat/ Flori albastre tremur ude in vazduhul tamaiet". Forta cuvantului in a face sa dureze fiinta neamului si in a tezauriza geniul creator a fost redescoperita in stralucirea ei, de-a lungul secolelor, contribuind la realizarea patrimoniului cultural national precum si la inscrierea capodoperelor artistice si stiintifice in circuitul valorilor universale.

In momentele de cumpana ale istoriei, "printr-o veghe continua, parintii graiului natal/ au slujit cu smerenie in lumina cuvintelor Limbii Romane/ purtandu-le in palme ca pe niste "prunci ai Dorului" (Sabin Opreanu). Printre acesti "prunci ai Dorului" se includ si mii de romani care traiesc pe alte meridiane geografice, plecand dintr-o vitregie sau alta, cu geamantanul in mana si cu graiul parintesc in suflet, croindu-si un alt destin. Multi dintre ei s-au realizat cu strasnicie, vietuind in demnitate si prosperitate, devenind constiinte inaintate ale prezentului, oameni luminati de cultura, care militeaza cu responsabilitate, pentru pastrarea nestirbita a limbii parintesti si pentru promovarea valorilor culturale nationale, in toate partile locuite de romani.

Poetii atrag atentia, in cantarile lor, ca s-a platit mare pret, pentru apararea graiului strabun, intrucat: "Pentr-un sfant de predicat/ Am jelit din sat in sat/ Cate-un domn decapitat, / Pentr-un substantiv sfios/ Capete sub cer umbros / Au cazut mult de prisos/ Ca luceferii pe jos" (Dan Verona).

Vorbita in tara natala sau pe alte meleaguri, limba romana este supusa la grele incercari, cand democratia altfel inteleasa invadeaza din toate partile, prin numeroase mijloace mass-media, iar ceea ce este rau se prinde mai usor si mai repede. In acest context, nu se pot trece cu vederea gravele abateri de la forma corecta a stilului publicistic actual. Limbajul presei cotidiene utilizat in emisiunile de Radio si TV detine un loc important in raspandirea informatiilor, a ideilor innoitoare si a schimbului de valori, in diferite sectoare ale vietii moderne. Avand mare impact la public, acesta contribuie si la insusirea exprimarii corecte si ingrijite, cu conditia ca ziaristii insisi sa utilizeze un astfel de limbaj specific si dobandit printr-o riguroasa pregatire. Din pacate, se creeaza uneori impresia ca multi prezentatori de televiziune se intrec in greseli si vulgaritati, prin exprimari de-a dreptul bizare. Stiut fiind ca orice enunt trebuie sa aiba claritate si precizie, ascultatorul instruit sau cel cu mintea limpede se intreaba cum se poate ajunge la un final de informatie, de genul: "sa duca la bun sfarsit noi atacuri teroriste", cand in mod logic, atacurile teroriste duc la un sfarsit tragic, nicidecum la unul bun. Pe alt canal TV se aude o fraza oribila: "E posibil ca acela care a incalcat ordinea publica sa fie o... scula pe bascula". Si tot in aceasta maniera ieftina a limbajului de cartier, o moderatoare blonda scoate din gura, un pleonasm "de zile mari", spunand cu seninatate: "o mare multitudine", iar alta recurge cu exagerare la utilizarea prefixului neologic "super", rostind, printre zambete si bezele, adjectivele: "superbestial" si chiar "supermisto".

Arca lui Noe pe fundul Marii Negre