Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Procesele de acum mai bine de un secol (IV) - Afirmarea unor juristi romani din Transilvania -

 Conditiile politico-sociale din Transilvania au facut ca populatia romaneasca, de aici sa nu poata avea un invatamant juridic superior propriu, ea nebeneficiind de drepturi politice si fiind supusa unui regim de oprimare intr-un stat in care le era interzis de a-si promova limba si cultura proprie. In aceste conditii studentii romani au fost nevoiti sa studieze la universitatile ungare si germane, la Cluj, Budapesta, Viena sau la Academiile de stat din Oradea, Cluj, Sighet, institutii la care cursurile se tineau in latina si ungara sau in latina si germana.

Formati la Budapesta, Cluj, Viena…..

Primul jurist care a parcurs un cursus honorum cu pozitii importante a fost Petru Dobra originar din Muntii Apuseni, care dupa ce a urmat studiile a ajuns sa ocupe succesiv functiile de procuror general al Transilvaniei, asesor la Tabla regeasca a Transilvaniei, director fiscal la aceeasi institutie fiind numit in anul 1746, de Maria Tereza, ca protector al romanilor, calitate in care acesta a formulat deseori petitii in interesul conationalilor sai. Mihai Balea, originar din Maramures a fost avocat, apoi a ocupat pe rand functiile de pretor si subprefect in comitatul Maramures. A actionat cu foarte mult elan si entuziam in spiritul ajutorarii romanilor din Maramures. Un jurist care a desfasurat o activitate deosebita a fost si Iosif Mehesi. Era originar din Manastur si a ajuns functionar la Cancelaria aulica transilvana de la Viena. A fost alaturi de Sincai, Micu si Maior atunci cand acestia au redactat programul de la 1791. Fratii Ioan si Aron Budai Deleanu, primul magistrate la Liov, al doilea functionar la arhiva Tezaurariatului transilvan, au actionat si ei in spiritul afirmarii identitatii nationale a romanilor in cadrul de stat existent la 1800. Vasile Vaida a urmat liceul la Baia Mare si studii universitare la Cluj. El a ajuns sa ocupe functii importante, precum: functionar in cadrul guvernului Transilvaniei, la Directiunea fiscala transilvana, a predate cursuri la Liceul regal din Cluj. Eftimie Murgu a studiat dreptul si filosofia la Pesta, a fost un timp profesor de filosofie la Iasi, iar dupa iesirea din inchisoare - ca urmare a participarii sale la evenimentele de la 1848 din Transilvania - a practicat avocatura la Budapesta. Alexandru Bohatel, a urmat liceul la Blaj si dreptul la Cluj. La Targu-Mures si-a facut practica, iar la 1840 s-a stabilit la Cluj unde a practicat avocatura. A fost un participant activ la evenimentele de la 1848-1849 din Transilvania. Trei juristi de marca, care s-au remarcat in jurul anului 1848 au fost Avram Iancu, Al. Papiu-Ilarian si Simion Barnutiu. Ultimii doi si-au continuat studiile inalte dupa 1848 in Italia si au desfasurat apoi o larga activitate publicistica si doctrinara. Simion Barnutiu a studiat dreptul la Academia juridica de la Sibiu, iar dupa 1848 si-a completat studiile juridice in Italia ajungand profesor de drept public la Facultatea de drept din Iasi. Alexandru Papiu-Ilarian a urmat dreptul la Cluj si la momentul izbucnirii revolutiei de la 1848 era cancelist la Targu-Mures. A participat activ la revolutie si, la fel ca Barnutiu, a fost nevoit sa fuga din Transilvania. Si-a continuat studiile la Viena pe care ulterior le-a terminat in Italia. A ajuns profesor la Facultatea din Iasi si a ocupat diferite demnitati in viata publica din Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti. Avram Iancu, originar din Muntii Apuseni (satul Vidra) a urmat Liceul academic din Cluj, apoi a devenit cancelist la Targu-Mures, loc in care il vor surprinde si evenimentele din 1848. A participat activ la revolutia de la 1848 fiind conducatorul militar al acesteia alaturi de Simion Barnutiu care era conducatorul politic. Evenimentele de la 1848 i-au intrerupt insa definitiv cariera juridica.

Juristi, dar mai ales lideri de opinie ai romanilor

Potrivit lui Liviu Moldovan, un regretat arhivist din Targu-Mures, unul dintre cei care s-au ocupat cu studiul activitatii Tablei Regesti, la momentul 1848, la aceasta institutie isi faceau practica juridica peste 200 de cancelisti de pe intregul cuprins al Transilvaniei. Intre acestia erau si 29 de cancelisti romani, iar pe langa cei enumerati anterior, mai putem enumera in plus pe: Ladislau Vasile Pop, Ion Ardelean, Iacob Bologa, Ioan Secareanu, Petru Popovici, Ilie Macelariu, Petru Rosca, Nicolae Caetan, Samuil Porutiu, Ladislau Fodor, s.a. Acestia, dar si altii ca ei, s-au format in timp nu numai din punct de vedere profesional - devenind asa cum am vazut, fie functionari, avocati sau protonotari - dar si ca lideri de opinie ai romanilor din Transilvania avand, asa dupa cum se cunoaste, un rol important in cadrul revolutiei de la 1848. Mai trebuie spus ca promovarea ierarhica a romanilor in sistemul institutiilor juridice transilvanene s-a facut insa cu mare greutate datorita in primul rand faptului ca apartineau religiei ortodoxe care era considerata "tolerata" in Transilvania. Mult mai usor era acest lucru pentru romanii care apartineau religiei greco-catolice. Am pututut observa faptul ca pana la anul 1848 Tabla Regeasca a functionat ca una dintre cele mai importante institutii din Transilvania. Dupa acest an, dar mai ales dupa declararea dualismului - anul 1867 - pe fondul recunoasterii de catre Curtea de la Viena a unor importante drepturi si libertati pentru nobilimea maghiara din Ungaria si pentru maghiari in general, rolul Tablei Regesti a Transilvaniei, cu sediul la Targu-Mures, a scazut foarte mult. Din punct de vedere legislativ putem concluziona faptul ca exista o veche legislatie inca de pe timpul lui Stefan cel Sfant, iar incercarile stapanitorilor de a reglementa cat mai strict cele mai diverse domenii ale activitatii socio-economice si politice s-au dovedit deseori mai putin inspirate, datorita faptului ca vechile legi nu mai corespundeau noilor realitati si aveau drept consecinta crearea de confuzii si disfunctionalitati intr-un stat multinational cu vadite tendinte anarhice si centrifugare. Pe masura ce vor apare legi noi, a devenit tot mai evident faptul ca sistemul juridic este nu numai stufos si birocratic, dar stimuleaza coruptia. In acest context legislativ, din ce in ce mai complex, Tabla Regeasca a Transilvaniei isi va pierde din ce in ce mai mult importanta pe care o avusese atat din punct de vedere al competentei materiale, cat si teritoriale pe care o avusese la inceputut secolului XIX. La sfarsitul acestui secol, competenta sa materiala era foarte redusa, iar competenta teritoriala se reducea doar asupra a sase comitate.

Nicolae BALINT

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page