Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Anchetat la Targu-Mures

Arestat in 1948 de autoritatile comuniste si eliberat dupa sase ani de detentie in inchisorile de la Jilava si Targusor. Dupa trei ani de libertate supravegheata, a urmat insa o noua arestare. La mai putin de doi ani de la aceasta, in 1959, a murit in penitenciarul de la Fagaras, loc unde isi ispaseau condamnarile cea mai mare parte din fostele cadre militare ale Jandarmeriei, Politiei, Sigurantei si ale Biroului II din Marele Stat Major al Armatei. In 1957, imediat dupa arestare, pentru o scurta perioada de timp s-a aflat in ancheta Securitatii din Targu-Mures.

Nascut in 1890, la Bucuresti, Gheorghe Motas era licentiat in drept si matematica. O cariera universitara promitatoare i se deschidea in fata, cand a optat pentru a fi incadrat in Politia Romana. Schimbarea de regim din Romania de la jumatatea deceniului al cincilea, i-a deturnat destinul. Si asta dupa ce Securitatea, l-a depistat ca fiind responsabil de arestarea unui grup de 80 de comunisti. Printre acestia, se aflau persoane ce aveau sa detina functii importante in aparatul de partid si de stat din Romania. De departe, cel mai important dintre ei era Gheorghe Apostol, prieten al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej si desemnat drept succesor al acestuia.

O cariera promitatoare...

"…din ordinul invinuitului, se mentiona in rechizitoriul intocmit de Procuratura Militara din Targu-Mures, s-a trecut la urmarirea si arestarea unui numar de 80 de persoane, printre care si cunoscutii comunisti Gheorghe Apostol, Vicol Grigore, Cretu Gheorghe, Mocanu Dumitru, Marinescu Gheorghe…Din ordinul sau au fost cercetati, trimisi in fata Justitiei, unde au fost condamnati la temnita grea. Tot din ordinul sau a fost arestata si cunoscuta comunista Grinberg (Grunberg) Estera". Cel care daduse ordinul, comisarul Gheorghe Motas, se nascuse la data de 10 februarie 1890, in Bucuresti si era absolvent al Facultatii de Drept si al Facultatii de Matematica. In 1935 a fost incadrat cu gradul de secretar la Chestura Politiei Tulcea, iar ulterior, cu gradul de chestor (cu delegatie), mutat la Politia Galati. Din 1937 si pana in 1940, a fost chestor la Politia Chisinau. O ascensiune rapida pentru un om care, in mod cert, isi facea datoria cu multa competenta, de vreme ce intr-un timp foarte scurt, a parcurs treptele ierarhice de la secretar, la chestor, trecand peste alte trei trepte, inspector, subcomisar si comisar. Pe data de 15 martie 1945, a fost delegat cu conducerea serviciului pentru aplicarea armistitiului. Odata misiunea incheiata avea sa fie disponibilizat – „trecut in cadrul disponibil", dupa formula stereotipa a timpului – si apoi arestat.

...si acuzatii lipsite de suport

"In anul 1940, mentiona rechizitoriul, invinuitul Motas Gheorghe, este transferat la Directia Generala a Politiei Bucuresti, in cadrul careia a functionat trei luni la Siguranta, in calitate de sef al Sectiei Partidelor de Centru si Legionare si apoi in calitate de sef al Grupei I, din Corpul Detectivilor, unde functioneaza pana in 1945, cand este pus in cadrul disponibil…" Indubitabil ca functia indeplinita in Politie, dar si nesansa de a-l fi intalnit si arestat pe "greul" Gheorghe Apostol i-au fost fatale. Concluziile din rechizitoriul intocmit lui Motas, cel invinuit "de crima de activitate intensa contra clasei muncitoare", nu mai lasa loc de vreun comentariu: "…in calitate de sef de chestura cu gradul de chestor a avut atributiuni de a indruma, coordona intreaga activitate a politiilor unde a functionat in vederea urmaririi, supravegherii, arestarii si trimiterii in judecata a elementelor comuniste si muncitoresti…" Practic, in 1957, in timp ce era anchetat la Targu-Mures, impotriva sa erau reluate invinuirile din rechizitoriul intocmit in 1948 si pentru care Motas fusese condamnat si ispasise deja 6 ani de inchisoare.

Nici functia nu este pentru cine se pregateste...

La moartea lui Dej, Gheorghe Apostol era vazut drept succesorul acestuia. De altfel, in 1998, Apostol a reluat partial aceasta tema in cartea sa "Eu si Gheorghiu-Dej". Apostol s-a nascut in 1913 si a avut o viata agitata, dar dedicata total si neconditionat cauzei comunismului. Despre Dej vorbea cu veneratie si poate ca sentimentele erau reciproce. „Privesc inapoi mai mult cu tristete decat cu suparare, declara Apostol in 2003, intr-un interviu acordat Rompres. Eu am intrat in miscarea muncitoreasca revolutionara nu pentru putere, nu pentru avere, ci pentru a servi interesele clasei muncitoare… lucrand la Atelierele CFR, la Turnatorie, l-am cunoscut pe Gheorghiu-Dej, in 1932, cand la Turnatorie s-a produs un scurtcircuit, iar eu am fost trimis la atelierul de electricitate sa solicit repararea luminii. Dej era singur acolo. Si-a pus halatul, era un domn, imbracat in halat albastru, calcat, pantalon la dunga, pantofi maro, si acum parca il vad. A luat scara la spate, iar in drum spre atelier, l-am intrebat: Domnule, cat castigi dumneata de iti convine sa lucrezi imbracat asa frumos? Si mi-a raspuns: Mai baiete, asa trebuie sa ajunga clasa muncitoare, sa munceasca in intreprinderi, asa cum ma prezint eu. Era un om extraordinar, era omenos, tinea la oameni, aprecia foarte mult calitatile lor si ii sprijinea sa si le dezvolte". Fost prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc (Comunist) Roman si contracandidatul lui Ceausescu de la jumatatea deceniului sapte, Apostol a devenit, la sfarsitul anilor 80, unul dintre opozantii dictatorului si semnatar al "Scrisorii celor sase" (martie 1989). Documentul, ce incrimina regimul ceausist, a fost difuzat la postul de radio "Europa Libera". Apostol a detinut functii importante in stat (prim–vicepresedinte al Consiliului de Ministri 1961-1967, ambasador al Romaniei in Argentina, Uruguay, Brazilia etc.), dar dupa ce Ceausescu a preluat puterea, l-a indepartat treptat din functiile de decizie politica.

Cand fostul calau devine victima

Gheorghe Apostol a avut o ascensiune fulminanta, blocata insa de mai tanarul Nicolae Ceausescu, care la moartea lui Dej, avand si sprijinul batranului „sforar" Maurer, a preluat puterea. Apostol n-a cazut dintr-o data, dar functiile pe care le va mai ocupa in continuare, in cadrul regimului, vor fi doar de reprezentare si nu de decizie. A sfarsit prin a deveni in cele din urma dizident. "Scrisoarea celor sase", conceputa de Gheorghe Apostol a fost semnata si de alti fosti membrii marcanti ai PCR, trasi acum "pe linie moarta": Alexandru Barladeanu, Corneliu Manescu, Grigore Raceanu, Constantin Parvulescu si Silviu Brucan. Scrisoarea a fost publicata de BBC si Europa Libera, in ziua de 11 martie 1989 si a atras - odata in plus - atentia marilor democratii ale lumii asupra a ceea ce se petrecea in Romania. A atras de asemenea si mania lui Ceausescu, care a dat dispozitii severe referitoare la cei sase. Nu este greu de presupus care ar fi fost urmarile gestului lor, daca evenimentele din Romania nu se precipitau in acel an 1989. Dar iata ce relata chiar Gheorghe Apostol intr-un interviu acordat Agentiei Rompres, in mai 2003. "A aflat Ceausescu si a convocat un grup de tovarasi din secretariatul de partid sa ma ancheteze si sa ma determine sa reneg cele ce am scris in scrisoare. Am fost bumbacit la partid vreo luna de zile. A fost chemata si sotia si fiica, sa ma convinga sa renunt la continutul scrisorii. Am fost exclus din partid si dat pe mana Securitatii. Am fost anchetat din mai 1989 pana in decembrie 1989. Eram cu domiciliul fortat, nu aveam voie sa vorbesc cu nimeni, nu avea voie sa vina nimeni la mine, telefonul era blocat. Ma luau dimineata la ora 8,00-9,00 si stateam la inchisoarea de la Rahova, pana pe la 11,00 - 12,00 noaptea". Cu siguranta ca Apostol repeta intr-un anume fel - si culmea ca de aceasta data de aceeasi parte a baricadei - destinul comisarului Gheorghe Motas, cel care il arestase in 1940 si care, dupa schimbarea regimului politic din Romania, fusese arestat din ordinul lui Apostol, in 1948. Vanatorul de ieri se transformase la randul sau in vanat. Se inchidea cercul.

Nicolae BALINT

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page