Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Biserica mureseana concureaza dogmele partidului

In toate timpurile, Biserica a reprezentat o forta capabila sa polarizeze in jurul ei oameni din toate categoriile sociale, dar si nemultumiri de ordin socio-economic. Simplu prin continutul de idei, dar penetrant in constiinta publica, mesajul Bisericii a fost considerat de regimul comunist ateu, ca fiind unul capabil de a eroda sistemul. Etichetate drept obscurantiste si retrograde, conceptiile religioase erau combatute cu orice ocazie. Drept urmare, Biserica - si activitatea religioasa in general - erau atent supravegheate de regim prin institutiile abilitate, iar activitatea religioasa analizata periodic. Nici Biserica mureseana nu a facut exceptie de la acest "tratament".

Trebuie sa recunoastem ca dupa lovitura de stat din Romania, din decembrie 1989 - data cu concursul unor forte externe - cea mai mare capacitate de adaptabilitate la noile timpuri ce se prefigurau atunci au dovedit-o comunistii din esalonul doi al PCR. In urma cu circa treizeci de ani, acestia erau zelosi activisti ai partidului de guvernamant. Astazi, risipiti in diverse partide si institutii - ceea ce nu-i impiedica pe unii sa dezerteze si sa reincadreze in alte partide, dupa cum bate "vantul schimbarii", fapt care dovedeste ca au un spirit innascut al orientarii - se incapataneaza sa creada ca mai reprezinta ceva sau pe cineva. Intrebarea pe care ti-o pui firesc: activisti din vocatie sau din oportunism? Parte dintre ei ii cunoasteti (si recunoasteti) si dumneavoastra, dar ii acceptati in functiile dobandite gratie "experientei" lor din trecut…Din comoditate, din lasitate sau pur si simplu din prea multa lehamite. E un adevar incontestabil ca prin ei, sub o anumita forma, de fapt sistemul comunist a supravietuit in timp, dovedindu-si in acest fel capacitatea de adaptabilitate.

"Cadrele didactice muresene sunt nepermis de tolerante"

In luna martie a anului 1974, un numeros colectiv de activisti de partid apartinand Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, au efectuat pe durata a doua saptamani, un control in judetul Mures. Scopul? Analiza gradului de preocupare al organelor de partid din judet vis-à-vis de educatia materialist-dialectica a maselor. Comisia de control condusa de Alexandru Szabo, adjunct de sef de sectie propaganda al C.C. al P.C.R., a facut mai multe constatari pozitive, dar cele mai multe constatari erau insa negative. Trei dintre acestea erau cat se poate de clare si nu lasau loc nici unui echivoc. In consecinta, trebuiau luate urgent masuri. In cuprinsul raportului de control se preciza: confesiunile religioase din judetul Mures si sectele sunt inca destul de puternice, manifestari traditionale precum "Sarbatoarea coroanei" (la Danes si Albesti), "Culesul strugurilor" (la Albesti) si "Sarbatoarea calusilor" (la Saschiz) trebuie scoase de sub influenta bisericii, iar multe din cadrele didactice muresene erau considerate nepermis de tolerante fata de manifestarile religioase din scoli, dar si din societate, in general. Aveau, ca sa ma exprim in stilul caracteristic epocii, "un nivel politic scazut". Analiza celor constatate a avut loc la Palatul Culturii din Targu-Mures, pe data de 19 martie 1974, intr-o sedinta a Comisiei de control. Aceasta s-a desfasurat in prezenta lui Iosif Banc, prim-secretar al Comitetului Judetean de Partid Mures, dar au participat si alti activisti cu functii de raspundere, precum si sefii unor institutii importante din judet.

Cameleonismul politic nu a avut niciodata bariere etnice

Citite la peste 30 de ani, luarile de cuvant ale acestor activisti de partid sunt de-a dreptul penibile, mai ales daca ne gandim ca multi dintre ei sunt astazi ferventi "crestini de duminica" si ar putea, fara un efort prea mare, sa-ti tina adevarate dizertatii despre Dumnezeu, viata de dincolo, despre Biblie si alte subiecte pe care candva le combateau cu virulenta. Cameleonismul nu cunoaste timp si nici bariere etnice. L-au practicat deopotriva romanii, maghiarii si germanii. Pentru a fi cu adevarat impartiali, sa nu-i uitam insa nici pe evreii mureseni. Iosif Banc a fost cel care a prezentat pe scurt raportul cu concluziile Comisiei de control, dupa care mai multi activisti mureseni si-au exprimat parerea pe marginea celor constatate. Seful sectiei propaganda al C.J. Mures al P.C.R., Romeo Pojan, spunea la un moment dat: "…am reusit sa cunoastem aria de raspandire a cultelor si sectelor, centrele de rezistenta ale acestora, caracteristicile lor. Trebuie sa invatam mult, sa cunoastem tocmai acele metode prin care ele actioneaza…daca nu dam noi, activistii, cunostinte, nu satisfacem noi aceasta cerinta spirituala a omului nou, indiferent de nivelul lui de pregatire, vine biserica, secta cu predicatorii ei si inoculeaza credinta, convingerea si acestea sunt greu de sters din constiinta…" Inspectorul teritorial la departamentul cultelor, Tanko Arpad a tinut sa completeze: "In judetul Mures activeaza foarte intens si veridic aproximativ 10.000 de sectanti si alte categorii de credinciosi, adulti, propagandisti infocati care sunt gata la orice, ca sa duca aceasta munca religioasa. Sectele acestea sunt foarte mult ajutate cu materiale din strainatate… In judetul nostru, in momentul de fata, activeaza peste 400 de preoti, cu diferite credinte, la diferite culte, dar preotii acestia sunt ajutati de consiliile parohiale, in jur de 14.000 de oameni si de multi membrii de partid, care fac parte din aceste consilii parohiale…"

Nuntile UTC-iste, o solutie de a combate religia

Schiroki Horst, activist de partid de la Sighisoara avea aprecieri critice la adresa cadrelor didactice care, in opinia lui, nu s-au implicat suficient in a combate fenomenul religios. La fel de critic s-a dovedit a fi si inspectorul general al ISJ Mures, Iuliu Ratiu, care spunea: "Tinerii absolventi care intra in randurile cadrelor didactice si predau stiintele sociale nu actioneaza in cunostinta de cauza, iar brigada de control a sesizat acest lucru". "Tovarasul" Kapusi, seful Comisiei pentru raspandirea culturii in judetul Mures, venea chiar si cu "solutii" pentru combaterea fenomenului religios: "Consider ca nu s-a facut totul in ce priveste ceremonia la casatorie, la majorat si alte evenimente importante din viata oamenilor. In urma cu 11 ani aveau mare ecou nuntile UTC-iste. N-ar fi rau daca s-ar reveni…" Singura care a batut campii cu gratie, evitand sa se refere in mod concret la chestiunile discutate, a fost Angela Dorobantiu, secretara Comitetului Judetean al UTC Mures. "Cu toate actiunile intreprinse de noi, spunea atunci Angela Dorobantiu, suntem constienti de lipsurile pe care le avem, ca trebuie sa atragem mai mult tineretul…"

Intransigentul Guga

O pozitie neasteptat de virulenta in problema manifestarilor religioase din judetul Mures a avut si poetul Romulus Guga, redactor-sef al revistei "Vatra". "Eu fac literatura si voi face in continuare literatura impotriva acestor militanti ai religiei, spunea Guga. Regret foarte mult ca n-am gasit intelegere la Consiliul Culturii intr-o problema si anume: ca cel mai bun lucru ca sa lovesti in dusman este sa te bagi la el in casa, cum s-ar spune". In acelasi context, Guga mai adauga: "Deci noi am mers la Valea Larga sa vedem care sunt metodele prin care se propaga, selectioneaza miturile de acolo. Am facut un material de proportii, revista noastra a vrut sa-l publice si a fost scos de catre Consiliul Culturii, nu stiu pentru ce. Materialul a fost apreciat si la Bucuresti…" O pozitie interesanta asupra chestiunii religioase a avut si presedintele Asociatiei Studentilor Comunisti din Romania, Mihai Rogosca. Acesta nu era de acord cu concluziile brigazii de control, care intr-un anume context mentionase ca 69% din studentii mureseni nu au formatie si convingeri materialist-dialectice. "Eu sunt in invatamantul muresean de 11 ani, spunea Rogosca, si din experienta mea, am rezerve foarte mari asupra acestei cifre". Deplin convins ca cifra "este umflata" si nu reflecta realitatea, el a contraatacat. "Am fost intrebat de studenti cum luptam impotriva conceptiilor mistico-religioase, spunea Rogosca, si vine comertul cu oua rosii, cu cateva zile inainte de Paste, cu saculete inainte de Sfantul Nicolae, felicitari pentru asemenea ocazii. Consider ca nu e potrivit acest lucru…"

Nicolae BALINT

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page