Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Ziua Nationala a României sarbatorita la Sacramento

Prof. dr Marius Petraru, Vicepresedinte Asociatia Culturala “Miorita”

Acum 90 de ani in urma, poporul roman a semnat una dintre cele mai remarcabile pagini de istorie din milenara sa existenta. Pe campurile de lupta ale Primului Razboi Mondial, soldatii romani isi aduceau inca odata jerfa lor suprema pentru realizarea idealului national in timp ce pe Campia Libertatii de la Alba Iulia, s-au in sala Catedralei Mitropolitane de la Cernauti s-au a celei de la Chisinau romanii din provinciile istorice dadeau glas dorintei nestramutate de unire al acestora cu patria mama, Romania. Momentul istoric a aratat prin solemnitatea si amploarea sa intregii Europei maturitatea si dorinta nobila a clasei politice romanesti de a-si hotari singura destinele. Dand dovada de una dintre cele mai destinse caractere, Casa Regala din Romania in frunte cu Majestatea sa regele Ferdinand I Intemeietorul avea sa declare in acele zile "fierbinti" ale lui Decembrie ca:

"Cu inima plina de bucurie va salut, domnii mei, ca pe solii frumoasei Transilvanii. Fiti bineveniti in incinta acestui palat care traieste si el cel mai mare eveniment din istoria moderna a Romaniei! Ati adus cu dumneavoastra nu numai dorul acum implinit al catorva milioane de suflete, ci si inimile lor. La primirea frateasca si cordiala pe care v-am facut-o ati putut simti cum pulsul tarii-mama cunoaste acelasi ritm cu al dumneavoastra.

Chiar daca unirea tuturor romanilor reprezinta o necesitate istorica, inteleasa de toate inimile patriotice de dincoace si de dincolo de Carpati, de la Nistru pana la Tisa, totusi destinul a avut nevoie si de instrumentele lui: oameni care au tinut sus steagul idealului national si i-au insuflat poporului spiritual romanesc, i-au intarit vointa, i-au otelit bratul, pentru ca, in ciuda tuturor vijeliilor epocii, corabioara romanitatii sa ajunga la tarmul dorit”. (Vezi: Eugen Wolba, “Ferdinand I. Intemeietorul Romaniei Mari,” Editura Humanitas, Bucuresti, 2006, pag. 186).

Devenind deja o traditie ca in preajma zilei de 1 Decembrie sa sarbatoreasca Ziua Marii Uniri si in acest an Asociatia Culturala Miorita a adunat in jurul ei la acest eveniment deosebit romanii din comunitatile romanesti din Sacramento si Bay Area-San Francisco. Lipsita de aportul reprezentantilor Consulatului General de la Los Angeles care au gasit de cuviinta ca mai importanta este pregatirea si desfasurarea alegerilor parlamentare din Romania decat Ziua Nationala, manifestarea dedicata marelui eveniment de la 1918 s-a desfasurat intr-o atmosfera cu totul deosebita prin invitati de marca amintindu-i aicea pe domnul ing. Constantin Timoc, candidatul independent pentru Camera Deputatilor in Parlamentul Romaniei, domnul Luchian Patton, directorul prestigioasei publicatii "Clipa Magazine,” domnul Cristian Calugarita, presedintele Societatii Culturale "Viitorul Roman” din Los Angeles, doamna Georgeta Stanescu, consilier pentru relatii internationale de la Ministerul de Externe al Romaniei si marea "floare” a gimnasticii mondiale, multipla campioana nationala si mondiala, Emilia Eberle.

Tonul de deschidere al serii romanesti a fost dat prin intonarea imnurilor de stat al Statelor Unite, al Californiei, al Uniunii Europene si al Romaniei si prin purtarea steagurilor celor patru entitati politice in sala de manifestari de la American Legion Hall. Cuvantul de deschidere ia apartinut domnului Viorel Nicula, presedintele Asociatiei Culturale "Miorita" care a amintit despre importanta actului politic de la 1918 si despre datoria romanilor din diaspora de a celebra jertfa eroilor neamului cazuti la datorie in acel sangeros an, 1918.

In cinstea memoriei ostasilor romani care s-au jertfit in timpul Campaniei din 1916-1918, un sobor de preoti in frunte cu preacucernicul parinte preot Gheorghe Naghi, preot Emil Ardelean si preot Teodor Alin Girlonta, a oficiat un Te Deum.

Domnul Constantin Timoc a luat cuvantul mentionand de ce este semnificativ ca sa se celebreze Ziua Nationala in diaspora romaneasca americana, elovand despre meritele de jertfa al martirilor si eroilor neamului romanesc de pe ambele arcuri ale Carpatilor romanesti si dragostea si dorinta de unitate nationala a tuturor romanilor din provinciile istorice. In acest context domnia sa a tinut sa precizeze si cauza pentru care s-a decis sa candizeze pentru fotoliul de parlamentar la Camera Deputatilor in Parlamentul Romaniei. Animat de acelasi patos national, dorind binele semenilor sai si nutrind pentru o cu totul alta Romanie pentru Europa secolului XXI, domnul Timoc a reusit sa convinga prin cele cateva puncte ale programului sau, ca este candidatul cel mai potrivit pentru diaspora romaneasca nord americana. Convingerile sale politice si sentimentele adanci pentru tara sa natala au fost secondate si de catre interventiile domnilor Cristian Calugarita si Luchian Patton. Acesta din urma amintind printr-un inalt limbaj filosofic, despre clasa politica romaneasca si rolul politicianului roman si vox populi in urbea cetatii.

Unul dintre cele mai emotionante momente al serii, a fost cand multipla campioana mondiala, Emilia Eberle a luat cuvantul. Domnia sa a fost coplesita de emotii si cu o voce tremuranda a depanat cateva franturi din viata de sportiv de performanta pe care a avut-o in "bastionul” sportiv al scolii de gimnastica de la Deva. La sfarsit Emilia a multumit organizatorilor si celor prezenti pentru invitatia facuta si pentru dragostea si caldura cu care a fost primita. Pentru romanii californieni si nu numai, acest "giuvaer” al gimnasticii romanesti va continua sa straluceasca in inimile si in amintirile noastre si va impodobi colectia de splendori si valori a sportului romanesc.

Un alt episod important al manifestarii l-a constituit expunerea istorica despre evenimentul de la 1918 prezentat de catre istoricul Marius Petraru. Acesta a amintit ca acest an atat de important in Istoria Romaniei, a deschis pentru poporul roman una dintre cele mai frumoase pagini de istorie din lunga sa existenta milenara si ca, 1 Decembrie 1918 a fost preludiul unei Romanii prospere cu o capitala care avea sa-si castige pe drept renumele de "Micul Paris” al Europei. In urma acestui inaltator act politic, Romania avea sa devina un exemplu in elita tarilor europene cu o clasa politica matura, cu o crestere economica fara precedent si cu o cultura demna de invidiat, care avea sa dea civilizatiei batranului continent si nu numai unele dintre cele mai mari nume si valori in literatura, arta si stiinta (vezi spre exemplu generatia anilor 30: Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco, Mihail Sebastian, Nicolae Titulescu, Nicolae Iorga s-au Constantin Brancusi). Totodata a fost amintita contributia si rolul incontestabil al Casei Regale si al Regelui Ferdinand I la desavarsirea dezideratului national. Nu a fost omis nici marea eroare realizata de catre cercurile politice si guvernul refugiat la Iasi pe fondul inaintarii armatelor germane de a trimite Tezaurul Romaniei spre pastrare la Moscova. Transportul Tezaurului s-a realizat in doua etape la 21 decembrie 1916 respectiv 5 august 1917 fiind trimise 1440 de lazi continand monezi si lingouri de aur (14 vagoane de tren s-au 94 de tone de aur) si 188 de lazi continand monede de aur, titluri de renta, obligatiuni, depozite, carti, documente si tablouri de arta (1350 de picture si gravure dintre care 130 reprezentand tablourile originale ale lui Nicolae Grigorescu).

Partea a doua a evenimentului cultural a cuprins un program artistic sustinut de catre ansamblul folcloric "Tezaur” din Sacramento condus de catre Liana si Adrian Ciontos urmat de Augustin Lazar solist de muzica populara, Ciprian Mihut-vioara, chitara, voce, Gabriel Bachis-chitara si voce, David Bussy-acordion si muzica de dans cu DJ COLO. Atmosfera a fost completata de un bogat meniu cu produse culinare romanesti asigurate de catre magazinul Euromarket.

In speranta ca am reusit sa atingem aceasta coarda sensibila a trecutului nostru glorios si dupa 90 de ani sa ne amintim de acele momente atat de emotionante traite de intreaga suflare romaneasca dorim sa ne punem increderea in destinul luminos al maretei Romanii si sa fim in asentimentul Majestatii Sale Regele Ferdinand care la 14 decembrie 1918 declara ca: "Marea opera istorica, realizata in zilele noastre, ne indeamna sa ne unim fortele cu forte proaspete dobandite de curand pentru ca sa ne dovedim vrednici de marele dar divin al unitatii noastre nationale si pentru ca urmasii nostri sa poata spune (ca Horatiu) despre fiecare dintre noi cei de astazi: "Exegi monumentum aere perennius".

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page