Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

INEDIT Jean Bart in arhivele muresene

 In anul 1905, un act emis de sultanul Abdul Hamid al II-lea in favoarea aromanilor din Grecia, a adus statul roman intr-un grav conflict diplomatic cu statul elen. Grecia nu dorea sa recunoasca respectivul act, iar reactiile firesti ale Bucurestiului de a-i sprijini pe aromani au fost - cel putin intr-o prima faza - cat se poate de energice si hotarate. O atitudine foarte critica fata de greci - stiut fiind faptul ca si in Romania locuia un numar important de greci care se bucura de toate drepturile asigurate de Constitutia din 1866 - a fost cea a scriitorului Eugeniu Botez (1874-1933), mult mai cunoscut sub pseudonimul literar de Jean Bart, autor al celebrului roman Europolis. Consideratiile sale vis-à-vis de acest moment, scrise manu propria, se afla la Directia Judeteana Mures a Arhivelor Nationale.

Inconsecventa autoritatilor romane

Iradeaua, un act al sultanului Abdul Hamid dat in favoarea aromanilor din Grecia, le asigura acestora recunoasterea ca o comunitate distincta, cu drepturi culturale proprii si cu posiblitatea de a-si constitui foruri specifice de reprezentare. Atitudinea inflexibila a grecilor de a nu recunoaste acest act, s-a repercutat si in relatiile eleno-romane, ajungandu-se aproape de ruperea relatiilor diplomatice dintre cele doua state. Detensionarea relatiilor dintre cele doua state a avut loc abia la interventia Italiei si Frantei, dar revenirea pe fagasul normal in relatiile diplomatice dintre Romania si Grecia s-a facut prin excluderea "problemei aromane" de pe agenda discutiilor dintre cele doua state. Intr-o chestiune de interes national, dar si de mandrie nationala, statul roman cedase…atunci, ca si acum. Interese superioare (?) au facut ca la acel moment, aromanii din Grecia sa fie "sacrificati". Soarta lor nu este cu nimic mai buna nici astazi, desi Grecia este stat membru al UE din 1981.

"Oameni cu doua patrii. Din una se hranesc si pe alta o servesc…"

Jean Bart traise printre greci, legase prietenii cu acestia, comandase echipaje din care faceau parte si greci. Pe mare, dar mai ales in lumea porturilor, avusese ocazia sa-i cunoasca foarte bine si nu e de mirare ca, in multe dintre scrierile sale, grecii intruchipeaza unele dintre personajele sale. In atmosfera creata de tensiunile din 1905, dintre Grecia si Romania, si aprecierile scriitorului fata de greci au devenit foarte critice. "Viata porturilor si intregul comert - scria acesta in documentul inedit aflat la Directia Judeteana Mures a Arhivelor Statului - era in mainile grecilor. Asa se explica averile mari facute de greci in Romania si exodul care n-a incetat inca pe Dunare... Mai in toate porturile mari din lume se gasesc capitalisti greci, dar relativ putini, pe cand in Romania, Egipt si SUA, ceea ce frapeaza este marele numar de emigranti greci…Sunt unii nascuti si crescuti aici, muncesc, castiga, se imbogatesc in Romania, dar fac armata si varsa averea in Grecia. Dunarea a fost California pentru greci…" Intr-un alt context, dar in acelasi document, Jean Bart isi continua aprecierile in aceeasi nota critica: "…am cunoscut greci care in curs de 15 ani, din baieti de birou, barcagii, furnizori de alimente la vagoane, au ajuns multimilionari. Au plecat in Grecia, au facut scoli si biserici acolo, si azi sunt deputati si oameni politici ai Republicii Elene…Oameni cu doua patrii. Din una se hranesc si pe alta o servesc…"

NICOLAE BALINT

e-mail: nicolae_balint@yahoo.com

CASETA

Eugeniu Botez (Jean Bart) s-a nascut in 1874, la Burdujeni, in judetul Suceava, ca fiu al generalului Panait Botez. Eugeniu Botez, care la un moment dat l-a avut invatator pe Ion Creanga, a urmat la Iasi doua clase gimnaziale (1887 - 1889), Scoala Fiilor de Militari (1890-1894), Scoala de ofiteri din Bucuresti (1894 - 1896) si Scoala de aplicatie a Marinei de la Galati, absolvita in 1896. A fost locotenent la Divizia de Mare (1902-1903), capitan la Divizia de Dunare (1907-1908), iar in 1910 era capitan de marina la Sulina. Pe data de 14 aprilie 1911, a fost numit comisar maritim la Sulina. A fost membru fondator al Revistei Maritime (1900), iar din 1922, membru corespondent al Academiei Romane. A debutat in publicistica cu articolul „D. Vlahuta sa ne dumereasca" (Munca, 1894, semnat Gh. Rot… Iasi), iar ca prozator cu povestirea „Iapa Capitanului" (Lumea noua literara si stiintifica, 1896, semnata cu pseudonimul Trotus). A colaborat la Viata Romaneasca, Adevarul literar, Pagini literare, Dimineata, Marea Neagra, Orizontul Maritim s.a. In 1907, a infiintat Salonul literar de la Galati. A fost distins cu premiile literare Adamachi, Constantinide, I. Heliade Radulescu, Premiul National pentru Literatura. A scris foarte multe nuvele, schite si povestiri, avand predilectie pentru lumea porturilor si problemele ei, toate acestea fiind foarte bine primite si apreciate de public si critica literara a timpului. Romanul Europolis - cea mai apreciata dintre scrierile sale - a cunoscut mai multe editii si traduceri in limbi straine.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page