Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Tara pitoreasca, astept investitori strategici

Investitorul. Un cuvant nou aparut dupa 1990 in vocabularul de zi cu zi al romanului. La inceput a speriat – cine nu-si aduce aminte de masele de oameni care strigau in transmisie directa la buletinele de stiri al TVR-ului "Nu ne vindem tara!"... Mai apoi s-a transformat intr-un termen cu conotatii mesianice: investitorii straini erau cei care ar fi trebuit sa vina sa salveze Romania din marasmul economic. Au trebuit sa treaca destui ani pana cand sa le deschidem cu adevarat usa, iar ei sa inceapa sa aiba incredere in noi. Au fost destule cazuri demne de mentionat, in care mari companii internationale au investit inteligent pe piata romaneasca si s-au dezvoltat impetuos, obtinand profituri de netagaduit, dar aducand in acelasi timp beneficii importante pentru multi dintre romani. Exemplele nefericite, de asa-zisi investitori care mai mult au devalizat decat au investit, am vrea sa ni le stergem cat mai repede din memorie.

Din pacate, ca si in cazul multor tari vestice, si in Romania este vizibila o diferenta neta intre nivelurile de dezvoltare economica ale regiunilor geografice traditionale si nu putem nega ca acest lucru are o legatura directa cu fluxul sau afluxul de investitori straini. Moldova, mai ales, nu se poate lauda ca a stiut sa atraga prea multi investitori straini, cu atat mai putin dintre cei puternici si seriosi. Acestia pot fi numarati pe degetele de la maini.

Nu e un caz unic in Europa: sa ne gandim la diferentele economice uriase inregistrate intre zona de nord a Italiei, infloritoare si cea de sud, aflata sub domnia saraciei; ori sa luam exemplul Marii Britanii, in care nivelul de trai al englezilor nu se poate compara nicicum cu cel al irlandezilor ori galezilor. Aceasta diferentiere a fost provocata in Romania de un complex de factori sociali (apropierea de tarile veste europene si usurinta stabilirii unor relatii economice cu acestea - in cazul Ardealului), politici (Moldova a fost considerata mereu - prin prisma rezultatelor de la alegeri - "fieful" socialistilor, a celor cu vederi de stanga), dar si pragmatici, cum ar fi atitudinea populatiei fata de ascensiunea firmelor private si sprijinul acordat de autoritatile locale procesului de privatizare, vital in regenerarea economiei locale.

Imbucurator este, insa, faptul ca interesul firmelor mari pentru a porni afaceri de anvergura in partea de est a tarii nu a scazut, ba dimpotriva. Cel mai bun exemplu in aceasta directie este cel al unei companii nipone care si-a propus deschiderea la Iasi in viitorul apropiat a unei fabrici de piese pentru avioane si automobile. Investitia, care este pe cale sa se materializeze, va fi una de milioane bune de euro si - ce este mai important - va permite crearea a sute de noi locuri de munca din chiar prima sa faza.

Mai important, insa, decat posibila sosire a unui nou investitor puternic in cel de-al doilea oras ca marime al Romaniei este sa retinem ceea ce l-a adus in aceasta parte de lume, cu speranta de a face afaceri profitabile: forta de munca ieftina si calificata. Este principalul atu al Romaniei in momentul de fata, dar nu singurul, daca ne gandim la zecile de mii de "creiere" ce sunt scolite in universitatile din tara sau la numeroasele domenii de afaceri aflate inca intr-un stadiu incipient. In fine, dar nu in ultimul rand, probabil ca Romania in general si Moldova in special va reusi sa atraga la fel de multe companii si afaceristi seriosi din strainatate ca si Ungaria, Cehia ori Polonia atunci cand in mintea romanului de rand cuvantul "investitor" nu va mai fi asociat cu imaginea patronilor care cumpara fabrici pe bani putini pentru a le inchide in scurt timp si cand "investitorul", de orice natie ar fi, va fi privit ca un partener cu care poti face afaceri rentabile pentru ambele parti. E singurul drum deschis spre viitor.

T. Caluschi

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page