Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Pronosticuri sumbre

Inainte de Craciun, anticipam in articolul "O, brad frumos!", publicat in numarul 630 al revistei noastre ca rezervele valutare ale Romaniei se vor epuiza, daca actualul curs financiar promovat de Guvernul Adrian Nastase va continua. Mai mult, in mod sigur, riscul ca Romania sa intre in incapacitate de plati este enorm.

Din nefericire, sumbrul nostru pronostic se pare a se adeveri. Daca in luna octombrie a anului trecut rezervele valutare ale Bancii Nationale a Romaniei se cifrau la 6,9 miliarde de euro, in luna ianuarie, aceasta suma a ajuns la 6, 35 miliarde de euro, adica o diminuare de 550 milioane de euro. Este o suma mai mare decat s-a acumulat de catre BNR in tot cursul anului 2003, ceea ce arata limpede declinul economic al tarii, in pofida tabloului macroeconomic prezentat atat de triumfalist, la sfarsitul anului trecut, de catre premierul Adrian Nastase. Vorbele sunt vorbe, ele se rostesc si se pierd in vant, in timp ce matematica este o stiinta foarte exacta. Niciodata unu si cu unu nu vor face trei, oricat se va stradui cineva sa demonstreze. Or, tocmai acest lucru pare sa incerce guvernul, poleind realitatea evidenta pentru oricare analist economic. Principala cauza a situatiei dezastruoase in care a juns Romania pe plan economic o constituie tergiversarea periculoasa a restructurarilor, criticata de altfel si de organismele financiare internationale. Guvernatorul BNR, domnul Mugur Isarescu a atras atentia asupra acestor chestiuni intr-o maniera destul de explicita, chiar daca a utilizat un limbaj diplomatic, politicos si neutru. Fondul Monetar International s-a pronuntat insa direct si fara echivoc, cerand si chiar obtinand o intelegere cu Guvernul de la Bucuresti, pentru adoptarea unor masuri nemonetare eficiente, menite sa stopeze cursa dramatica a deficitului de cont curent inregistrata de Romania, in ultimul timp. Aceste masuri au ramas litera moarta, totul reducandu-se la simple promisiuni ale domnului Mihai Tanasescu, ministrul de Finante. Astfel, derapajele economice inregistrate nu s-au restrans, deficitul de cont curent care trebuia sa se reduca cu un punct procentual din Produsul Intern Brut mentinandu-se la cotele anterioare. Din pacate, tergiversarea aplicarii unor masuri reformatoare in economie este caracteristica guvernantilor actuali, dar si a celor din perioada 1990-1996. Cat priveste perioada 1996-2000, nici ea nu s-a evidentiat prin reforme spectaculoase. Cauzele acestei atitudini soldata cu ramanerea in urma a Romaniei in plan european sunt de ordin politic si par stranii pentru un observator strain. Cel mai plastic a definit-o domnul Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, afirmand cu naduf, textual "Romania este o tara pe care, cu cat o cunosti mai bine, cu atat o intelegi mai putin". Evident, emisarul european s-a referit nu la poporul roman sau la Romania, in general, ca o entitate abstracta, ci la Guvernul tarii. Domnul Scheele, ca de altfel si alti demnitari occidentali au observat ca premierul Adrian Nastase, la cerintele lor, promite ca va rezolva problemele si mereu ii asigura in speranta ca prin taraganare, totul se va uita. In fata insistentelor, pana la urma, premierul se vede nevoit sa semneze ordonante de urgenta, cu caracter reformator. Pana aici, cu chiu cu vai, problema pare rezolvata. Este doar o aparenta, deoarece actele normative raman neaplicabile din doua cauze. Primul motiv il constituie fie ambiguitatea textelor, care permit eludarea prevederilor cuprinse in ordonantele devenite legi. Prin urmare, Justitia nu se poate pronunta. Al doilea motiv este mai vechiul narav, perpetuat din perioada comunista, ca fiecare lege sa fie insotita de asa-zisele "norme metodologice de aplicare", care sunt emise nu de Parlament, ci de Executiv. Cu alte cuvinte, Justitia este indrumata cum sa se comporte si sa interpreteze legea, ceea ce constituie in mod clar o imixtiune a puterii executive, in cea judecatoreasca, violandu-se prevederile constitutionale. Tocmai acest procedeu l-a sesizat, plin de perspicacitate, ambasadorul USA la Bucuresti, domnul Michael Guest, care a declarat, citam: "Legislatia romana de combatere a pirateriei si proprietatii intelectuale este una dintre cele mai bune pe care le-am vazut vreodata, dar problema este ca legile nu sunt respectate. Recomandarea mea catre Washington a fost ca, atata timp cat nu se simte ceva in combaterea acestui fenomen, sa punem Romania pe lista neagra, lucru ce poate atrage sanctiuni economice". Insa, constatand ca nu este luat in seama, dimpotriva, deoarece premierul Adrian Nastase l-a persiflat, afirmand ca domnul Guest nu are mandatul sa se preocupe de legile romane, dar ambasadorul american la Bucuresti a reluat avertismentele, declarand la 28 ianuarie, raspicat: "Tarile care nu vor reusi in lupta impotriva coruptiei vor constata ca asistenta internationala se va diminua". Iar ca sa fie mai bine inteles, a adaugat: "Fara un efort serios si sustinut din partea Guvernului Romaniei, asistenta oferita de USA este in pericol. Sunt dispus sa finantez masurile anticoruptie. Oferta mea ramane deschisa, dar nu poate ramane deschisa la infinit… Atunci cand doriti sa faceti reforma, puteti face acest lucru", a conchis mahnit ambasadorul. Nu mult dupa aceste declaratii care ar fi trebuit sa ingrijoreze Guvernul, insusi raportorul pentru Romania al UE, baroneasa Emma Nicholson, impreuna cu mai multi europarlamentari, a cerut sa se sisteze tratativele de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, constatandu-se, ca in mod sistematic, dupa ce unele capitole ale conventiei de aderare sunt incheiate, acestea se incalca grosolan. In textul Rezolutiei, care urmeaza a fi prezentata Parlamentului European, la mijlocul lunii viitoare, se propune ca, drept sanctiuni, sa fie cerute Romaniei returnarea sumelor avansate ei, de catre UE, pentru redresarea unor sectoare economice deficitare si a asistentei sociale. Domnul Scheele a precizat ca, in momentul de fata, programele finantate cu fonduri UE se deruleaza cu intarziere datorita neincrederii in Guvernul Romaniei. Mai limpede nici ca se putea spune. Tragedia vine din nou din partea domnului Adrian Nastase care, in loc sa cugete cu intelepciune la aceste avertismente dure, cauta sa minimalizeze totul, aruncand faptele evidente in derizoriul politicianist. Ba, in tipica maniera utilizata de cohorta marilor corupti, recurge la trafic de influenta pe langa inaltii demnitari europeni, incercand sa-i induplece. S-a deschis un adevarat carusel catre Bruxelles al trimisilor Guvernului, dar si ai Parlamentului de la Bucuresti, toti cu insarcinarea vopsirii in roz a situatiei din Romania si promisiunile ca reformele vor fi puse rapid in practica. Firele telefoanelor date de premier domnului Romano Prodi si domnului Gunther Verheugen s-au inrosit dupa atatea incercari de justificari banale. Chiar si presedintele Camerei Deputatilor, profesorul Valer Dorneanu, s-a grabit sa-l intalneasca pe presedintele Parlamentului European, in acelasi scop. Poate lucrurile se vor mai linisti pe moment, datorita marinimiei Occidentului si Statelor Unite. Insa faptele raman in negura. Ceva nu inteleg guvernantii de la Bucuresti, anume ca un cuvant dat este o obligatie asumata. Aceasta regula simpla, uzuala in tarile civilizate, respectata si de cel mai simplu om, cu conditia ca acesta sa nu fie ticalos, nu este valabila in randul unor politicieni de la Bucuresti. Iata de ce Occidentul nu intelege ce se petrece in Romania.

Revenind la dezastrul din sectorul financiar romanesc se cuvine a vedea ca totul provine din acelasi procedeu lipsit de onoare al nerespectarii cuvantului dat. Amanarea restructurarii economiei justificata in mod fals prin teama de a nu se produce convulsii sociale, a condus Romania in pragul unei catastrofe financiare, cu rezultate imprevizibile. Principala chestiune, greu de realizat a fost si este scaderea inflatiei. Se stie ca acest lucru se obtine prin cresterea productiei, diversificarii serviciilor, sporirea exporturilor, concomitent cu diminuarea importurilor. Cum toate aceste mijloace nici pe departe nu puteau fi atinse din simplul motiv ca reforma economica este deficitara, adica mai concret, formarea unei economii sanatoase, viabila, de piata, Guvernul a recurs la presiuni asupra Bancii Nationale a Romaniei, astfel ca prin mijloace financiare sa tina in frau mersul leu-euro, in favoarea exportului. Pentru aceasta, BNR a trecut la vanzari de valuta, intr-un astfel de volum incat, pana la urma scoaterea din rezervele nationale nu a mai fost compensata cu intrarile din exporturi. Potrivit estimarilor, usor de calculat, analizand posibilitatile de absorbtie a valutei de catre BNR, importurile vor scadea treptat, insumand cel putin 100 de milioane de euro pe luna. Fenomenul determinand deficite majore in asigurarea pietei interne, va fi resimtit mai ales de populatie si asa destul de pauperizata. Pe de alta parte si rezerva de aur a BNR a scazut, de la 105,4 tone, la 105, 1 tone, in ultimele luni, chiar in conditiile unei productii de metal pretios, sporita, a minelor aurifere. Oficialii BNR explica aceasta diminuare prin faptul ca statul a trebuit sa restituie circa 300 de kilograme de aur celor carora regimul comunist le-a confiscat abuziv monede, lingouri si bijuterii. Dar aceste restituiri nu s-au incheiat, existand mii de procese in Justitie care se vor incheia in urmatoarele luni sau chiar ani intregi. Sunt situatii in care pagubasii nici nu-si mai pot recupera bunurile, deoarece acestea au fost de mult instrainate de stat sub forma de lingouri, prin topirea pieselor din aur. Adesea, o asemenea maniera a dus la distrugerea diferitelor piese cu valoare istorica exceptionala. Un exemplu este cel al profesorului Balaceanu-Stolnici, caruia Securitatea i-a confiscat bijuterii de o imensa valoare atat materiala, cat mai ales istorica. Familia boierilor Balaceanu, atestata documentar inca din anul 1280, detine bijuterii vechi de multe secole, care ar fi putut fi expuse intr-un amplu muzeu national, vorbind despre trecutul clasei nobiliare romanesti. Din acest vast patrimoniu a ramas doar o farama, care nici ea nu a fost restituita inca.

Ipoteza ca Romania ar fi obligata sa suporte si sanctiuni economice, datorita comportamentului Executivului actual este infricosatoare. Din toata aceasta poveste horror, in mod sigur va trage ponoasele nu un ministru sau altul, ci romanul simplu si neajutorat. Sa speram ca totusi situatia se va remedia rapid, chiar in conditiile unui an electoral, in care partidul de guvernamant va pune mai presus de interesele de grup, pe cele nationale.

Gh. Bassarabescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page