Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

"Sunt Nicolae Vasile, fiul lui Mihai..."

Declaratiile lui Dieter Stanzeleit, cel ce pretinde ca este fiul fostului Rege Mihai I, nu sunt facute in premiera. Cu o consecventa rar intalnita sustine acest lucru de cativa ani buni. In tot acest timp a adunat si aduna in continuare documente din diverse arhive menite a-i sustine afirmatiile. Nu avem calitatea de a ne pronunta asupra lor, dar recunoastem ca merita o atentie mai mare din partea unor specialisti in domeniu. Despre povestea lui Dieter Stanzeleit, intr-un interviu, in exclusivitate acordat de acesta Ziarului de Mures.

*

Reporter: Am luat la cunostinta de povestea dumneavoastra din cartea „De la steaua lui David la steaua lui Rothschild", carte scrisa de Ieronim Hristea si care a aparut cu putin timp in urma, la Editura „Tara Noastra". Autorul cartii - probabil pentru a completa informatiile oferite si care, indirect, va privesc si pe dumneavoastra - face o trimitere si la cartea „Operatiunea Autonomous" a lui Ivor Porter, fost ofiter britanic de informatii in Romania. Recunosc faptul ca povestea dv. nu este una comuna...e trista, tulburatoare, incitanta, dar in acelasi timp ridica si cateva semne de intrebare justificate, cred eu. De fapt cine sunteti dv. domnule Stanzeleit?

Dieter Stanzeleit: Ma numesc Dieter Stanzeleit, dar de fapt sunt Nicolae Vasile, fiul lui Mihai, Voievod de Alba Iulia si al sotiei sale Nerissa Jane Irene Bowes Lyon. Ca print mostenitor, Mihai I a primit de la tatal sau titlul de "Voievod de Alba Iulia".

Reporter: La o prima vedere, documentele pe care mi le aratati sunt cu adevarat impresionante, atat prin numar, cat si prin continut...Nu am calitatea sa ma pronunt asupra lor, dar recunosc ca merita o atentie deosebita. Afirmatia ca sunteti inregistrat, la nastere, in Romania, sub numele de Nicolae Vasile, fiu al fostului Rege Mihai I, rezultat dintr-o casatorie legal incheiata, iar afirmatia dv. se bazeaza probabil pe aceste documente pe care, dupa cate am putut constata, le-ati obtinut din diverse arhive, in mod deosebit din Romania, din Germania si din Marea Britanie. Cand anume ati aflat despre originea dumneavoastra?

Dieter Stanzeleit: La inceputul anului 1945, am fost dat in ingrijire refugiatei din Prusia de Est, Irmgard Stanzeleit. Referitor la ceea ce am aflat de la doamna Stanzeleit - cea de-a doua mama a mea - de la mama ei si de asemenea din partea fiului familiei Neils, unde stateau cele doua femei Stanzeleit, cand m-au preluat eram intr-o stare critica, aproape mort de foame si total slabit si sangerand pe tot corpul. Ei toti stiau ca mama mea adevarata este o tanara nobila de origine engleza care a fost executata cu putin timp inainte. Daca ii stiau numele sau pe cel al tatalui meu, nu stiu exact, dar asta cred. Cand m-au luat aveam 5 ani si inca imi mai pot aminti clar ca am vorbit despre evenimentele inspaimantatoare legate de executia mamei mele si despre mutilarea brutala a corpului ei. In orice caz, pentru mine toate acestea au constituit o trauma enorma, care in primul rand a trebuit sa o asimilez prin discutii si abia dupa multi ani s-a mai diminuat. Evaluati asta drept un mecanism simplu bazat pe dorinta unui baietel de a supravietui si intr-un fel de a-si face o viata noua. Am studiat muzica si pedagogie, m-am insurat si am doi copii minunati, iar in Germania am facut cariera de concertmaestru, profesor si un pic ca om de afaceri. Incepand din 1994, am cautat in 17 arhive din 7 tari si am luat legatura cu martori oculari. Inca din 1970, in timpul unui turneu in Bucuresti, am intalnit un barbat care fusese maresal la Curtea Regala si care datorita asemanarii m-a intrebat direct daca sunt fiul fostului Rege Mihai. Cand de Craciunul anului 1989, uitandu-ma la un post de televiziune german, am vazut vila de vara a lui Ceausescu, am avut imediat sentimentul ca imi erau cunoscute acele locuri si ca am trait acolo. Era castelul Foisor din Sinaia. La inceput am gasit evidente de la martori oculari din Savarsin, Sinaia si Bucuresti, apoi copii dupa documente secrete si mai tarziu chiar originalele.

Reporter: Ati incercat sa contactati Casa Regala a Romaniei si pe Regele Mihai I. Cand anume ati facut acest lucru, dar mai ales cum a intampinat Casa Regala afirmatia dv.

Dieter Stanzeleit: Unul dintre primii pasi a fost sa-i scriu o scrisoare tatalui meu, in septembrie 1994, in care il rugam sa-mi acorde o intalnire si sa discutam despre evenimentele din trecut. Un secretar executiv cu nume fictiv, Alutschler (nu a existat aceasta persoana), mi-a raspuns si mi-a enumerat cele 5 fiice ale tatalui meu ca fiind singurii copii si ca pe viitor orice contact ar fi in zadar. Apoi au mai existat doua posibilitati, nunta surorii mele vitrege Maria, la New York, unde eu participam la un dineu public si de asemenea in Romania, la o zi comemorativa a soldatilor anglo-americani cazuti in razboi. Incercarea mea de a lua legatura cu tatal meu a fost blocata de catre membrii familiei lui, cu gesturi neplacute. Acest fel de comportament nedemn imi este strain si de atunci neglijez orice incercare de a vorbi cu tatal meu. Este destul de tragic, pentru ca tatal meu adevarat la un moment dat va deceda fara ca sa-i fie acordata posibilitatea de a-si vedea singurul fiu.

Reporter: Din cele spuse de dv. rezulta ca prin mama, sunteti inrudit si cu Casa Regala a Marii Britanii. Ma ntereseaza daca ati incercat sa o contactati si care a fost reactia ei?

Dieter Stanzeleit: Din partea acesteia am primit salutari prietenoase. Matusa mea, Regina Mama Elisabeta, in ciuda numeroaselor felicitari cu ocazia implinirii varstei de 100 de ani, felicitari pe care le-a primit din toata lumea, si-a gasit timp sa-mi multumeasca pentru urari chiar in aceeasi zi.

Reporter: In cazul ca cele afirmate de dumneavoastra sunt adevarate inseamna ca sunteti primul copil al fostului rege si singurul baiat al acestuia. Potrivit legii salice, primogenitura are dreptul la tron, dar in acest moment o astfel de problema nu cred ca se mai pune, chiar daca in media, periodic, se mai fac speculatii vis-a-vis de o posibila revenire a monarhiei in fruntea Romaniei. Pentru Casa Regala a Romaniei cred ca problema care se pune este cu totul alta. Aceea de a-si recupera in totalitate bunurile revendicate. Dupa cate stiu si Printul Paul de Romania are ceva pretentii vis-a-vis de bunurile Coroanei. Acum veniti dv. si „complicati" si mai mult situatia Casei Regale a Romaniei...Nu cred ca este o situatie foarte comoda pentru Casa Regala. Ce parere aveti?

Dieter Stanzeleit: Nu cunosc aceste speculatii si nu cred mare lucru despre ele. Romania este o republica. Acesta este adevarul. Ca unic mostenitor al averii regale as fi donat-o poporului, in scopuri culturale, educative si sociale. Averea provenea in primul rand de la poporul roman pentru o fosta institutie a statului si ar trebui inapoiata poporului. Ceea ce speculeaza unii nu arata decat ca au un caracter slab si ca isi pierd demnitatea. Paul este de fapt un nepot de-al lui Carol al II-lea, dar noi nu trebuie sa neglijam aceasta diferenta fina, faptul ca tatal lui Paul, Mircea Lambrino, a fost conceput in timpul sau imediat dupa sentinta judecatoreasca din 19.03.1919 cu care casatoria dintre printul mostenitor Carol si Ioana Lambrino a fost anulata.

Reporter: Un test de paternitate care sa stabileasca compatibilitatea ADN-ului dv. cu cel al fostului Rege Mihai I poate ca ar fi transat definitiv problema. Ati incercat sa cereti o asemenea expertiza?

Dieter Stanzeleit: Aveti dreptate, un test ADN cu tatal meu ar fi drumul cel mai simplu. Dar tocmai impotriva acestui lucru sta familia actuala a tatalui meu. In Geneva am incercat in anul 2000 sa obtin o aprobare urgenta pentru efectuarea unui astfel de test. Familia tatalui meu s-a impotrivit total, incat judecatorul elvetian a respins aceasta cale simpla si a recomandat clarificarea acestui lucru printr-un proces normal. Motivele pentru care nu am continuat acest lucru au fost costurile si timpul. In acelasi moment am aflat de asemenea ca avocatul meu din Elvetia s-a intalnit chiar inainte de infatisare, in secret, de cel putin 12 ori cu reprezentanti ai Casei Regale. Chiar a fost atat de "sincer", astfel incat mi-a recunoscut acest lucru.

Reporter: Un episod neclar este cel legat de moartea mamei dv., Nerissa Jane Irene Bowes Lyon. Dumneavoastra - dar si unele dintre documentele pe care le posedati – afirmati ca a fost asasinata de germani la inceputul anului 1945. Pe de alta parte exista si o alta informatie potrivit careia o persoana cu un nume identic sau aproape identic cu al mamei dv. ar fi murit la jumatatea deceniului noua al secolului trecut la un asezamant spitalicesc din Marea Britanie. Cum explicati aceasta bizara coincidenta de nume?

Dieter Stanzeleit: Despre identitatea mamei mele a fost intotdeauna un mare secret. In interviul cu Carola Braun (vezi Internet www.royaltypress.ro) am detaliat cercetarile, pe care le-am facut pe aceasta tema. Insasi fosta prietena a fiicei administratorului de castel regal stia faptul ca Regele Mihai era casatorit cu o englezoaica si ca avea un baiat cu ea. Toate faptele au fost tinute in secret din mai multe motive: in primul rand Romania lupta in razboi de partea Germaniei, si in cazul acesta ar fi fost inoportun ca suveranul sa fie casatorit cu nepoata reginei Angliei. In afara de aceasta si Carol al II-lea actionand cam nesigur in 1939 a amanat atat de mult nunta fiului sau cu mama mea, deja stabilita cu Casa Regala britanica, incat a devenit deja penibil. Abia dupa acordul Ribbentrop – Molotov si dupa declaratia de neutralitate publicata de catre tatal lui Mihai au putut sa se casatoreasca, dar in mare secret. Martorii mi-au confirmat ca mama mea impreuna cu Rica Georgescu erau in razboi alaturi de aliati. Ea era o femeie energica, cuminte, care si-a iubit mult noua sa tara, Romania, si a facut tot ceea ce era omeneste cu putinta pentru aceasta si pentru umanitate pana la ultima ei suflare. In Romania, mama mea trecuse la credinta ortodoxa. Cu putin timp inainte de deportarea noastra in Germania, Himmler i-a ordonat lui Eichmann pe 25 august 1944, sa opreasca imediat toate transporturile de evrei unguri, la Auschwitz, tot pe baza influentei exercitate de mama mea. Si in cazul meu este o situatie curioasa. Eu am fost inregistrat cu 4 ani de nastere diferiti (o data corecta in Romania, iar in Germania cu 3 date de nastere false). La fel mama mea…si ea a avut 3 date diferite de deces. Chiar dupa executia sa, mama mea a fost inregistrata in nobilitatea engleza ca fiind in viata pana in 1959, apoi dupa 1960, ca decedata in "februarie 1940" si la sfarsit s-a pretins ca a murit pe 22 ianuarie 1986 ca pacienta a unui sanatoriu pentru persoane cu probleme psihice. In scrisoarea din 17.05.2000, Sylvia Teale, Supervisor Traceline RM B110 National Statitics, mi-a confirmat ca persoana decedata nu este Nerissa Bowes-Lyon. National Statitics este autoritatea centrala pentru toate datele personale din Anglia. Modificarea datei de la 1959 s-a intamplat pe baza unor motive legate de mostenire. Bunicul mamei mele a murit fara un mostenitor masculin, deoarece numai pe baza unui acord unanim al tuturor membrilor familiei, un mostenitor masculin putea sa fie stabilit pentru averea sa. Mama mea moarta, nu a putut fi intrebata, ea a fost declarata imediat decedata. Totusi eu nu am fost niciodata intrebat…

(Continuare in numarul viitor)

A consemnat Nicolae BALINT

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page