Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Esecul proiectului „Tinutului Secuiesc” – bucuria baronilor UDMR si a lui Laszlo Tokes

 

Scris de Ioan Dalban

Ideea de infiintare a „Tinutului Secuiesc", in spatiul fostei R.A.M. (Regiunea Autonoma Maghiara) a bantuit, in ultimele luni, prin capetele unor consilieri locali ai Partidului Civic Maghiar de prin Miercurea Nirajului, Ghindari si alte cateva localitati unde cetatenii maghiari le-au dat voturile la alegerile locale. Ei intentionau sa organizeze chiar un referendum pentru modificarea granitelor judetului Mures si alipirea unor sate la judetele Harghita si Covasna, pentru a infiinta un „Tinut Secuiesc" autonom, in care toate problemele comunitatii s-ar fi rezolvat de la sine, fara munca si fara bani primiti de la statul roman!

Evident ca toate aceste pregatiri au fost o gluma proasta. Un asemenea demers, pe langa faptul ca este anticonstitutional si ilegal, ar fi fost anulat de prefect, prin instantele de judecata, si ar fi atras si raspunderea materiala a consilierilor locali respectivi.

Banii publici din bugetul local aruncati pe un referendum ilegal, in aceste localitati sarace, ale caror prioritati sunt drumurile, scolile si dispensarele medicale, ar fi trebuit ulterior adusi inapoi de consilierii PCM, din propriile buzunare. Iar PCM nu a avut bani nici macar pentru campania lui Kincses Elod. Cel putin acestea au fost argumentele UDMR-ului care a ordonat stoparea oricaror astfel de initiative, pentru a tempera avantul PCM catre voturile comunitatii maghiare. Episcopul Laszlo Tokes s-a comportat la fel.

Mai mult, lovitura de gratie a dat-o Prefectul (UDMR) de Covasna, Gyorgy Ervin care a atacat in instanta hotararile adoptate de unele consilii locale din judetul Covasna, care doreau sa organizeze referendumul pentru „Tinutul Secuiesc" in ziua alegerilor. Astfel, prin anularea acestor hotarari in instanta, nici un referendum pe tema infiintarii „Tinutului Secuiesc" nu va mai fi organizat pe viitor de vreo organizatie maghiara.

Marele perdant este insa Consiliul National Secuiesc, organizatie care nu s-a inregistrat oficial, pentru a nu raspunde in fata autoritatilor pentru activitatile lor, care instiga la separatism etnic. Acest lucru se intampla chiar si acum, dupa aderarea Romaniei la U.E. si la parteneriatele romano-ungare (sub egida NATO sau UE).

Consiliul National Secuiesc a incercat in 2004 sa proclame la Ditrau, in judetul Harghita, „Republica Secuiasca", pe teritoriul statului roman. A fost evident un esec iar presedintele Csapo Jozsef si-a dat demisia.

Urmatorul lider, Fodor Imre, fostul primar de Targu-Mures, bolnav cu acte in regula, a organizat in 2007 un referendum neoficial pentru infiintarea „Tinutului Secuiesc”, insa comunitatea maghiara din Targu-Mures nu a reactionat pozitiv. UDMR a refuzat sa sprijine aceasta „initiativa”, deoarece Borbely Laszlo se pregatea pentru functia de primar si spera in voturile romanilor.

Mai mult, studentii maghiari de la UMF, care au participat la aceasta activitate a CNS, au declarat, nemultumiti ca nu au primit banii promisi in schimbul strangerii voturilor favorabile, ca voturile cetatenilor maghiari care au spun NU „Tinutului Secuiesc”, au fost arse la iesirea din oras. Jurnalistii au gasit locul si sutele de voturi arse, dar autoritatile nu au gasit vinovatii.

Fodor Imre a fost schimbat de la conducerea CNS cu traducatorul Izsak Balazs. Fost consilier judetean al UDMR, ramas ulterior pe centura politicii, nici el nu a reusit mai mult decat predecesorul sau. In judetul Mures nici un consiliu local, dominat de maghiari, nu a adoptat hotarari de organizare a unui referendum pentru infiintarea „Tinutului Secuiesc". Pozitia Prefectului a fost una clara si intransigenta: Constitutia Romaniei trebuie respectata!

In Istorie, raman doar invingatorii sau proiectele de succes. Locul Consiliului National Secuiesc a fost deja hotarat de comunitatea mureseana. Uniunea Europeana nu agreeaza intoleranta si separatismul etnic, excluzandu-i pe cei care nu se pot adapta la valorile contemporane ale democratiei si statului de drept.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page