Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Atitudinea defaimatoare si de dispret a lui Adrian Nastase la adresa actului de justitie, invocata de DNA în contestatia la CAB


Atitudinea constant defaimatoare si de dispret a lui Adrian Nastase la adresa actului de justitie este invocata de Directia Nationala Anticoruptie in contestatia depusa la Curtea de Apel Bucuresti fata de decizia instantei inferioare de neaplicare a unui spor de pedeapsa fostului premier.
CAB va judeca in 20 iunie contestatia DNA impotriva deciziei din 8 mai a Tribunalului Bucuresti care a admis cererea de contopire a pedepselor primite de Nastase in dosarele "Zambaccian" si "Trofeul calitatii", urmand ca acesta sa execute pedeapsa rezultanta de patru ani inchisoare, fara ca instanta sa-i adauge un spor de pedeapsa.
DNA apreciaza ca hotararea instantei de fond este netemeinica in sensul aprecierii ca nu este necesara sporirea pedepsei cu un an de inchisoare.
Parchetul arata ca savarsirea mai multor fapte de catre aceeasi persoana demonstreaza perseverenta infractionala a acesteia, impunandu-se sisteme de sanctionare adecvate pentru asigurarea constrangerii, reeducarii, dar si prevenirii savarsirii de noi infractiuni.
"Criteriul pe care instanta de fond l-a avut in vedere, tine exclusiv de persoana condamnatului, criteriu important, dar nu suficient cu ocazia procesului de individualizare a unei pedepse rezultante. Aspectele ce tin de gradul concret de pericol social al faptelor, periculozitatea faptuitorului, imprejurarile concrete de savarsire a faptelor, atitudinea avuta de faptuitor dupa savarsirea infractiunilor, raportat la asumarea raspunderii si intelegerea represiunii ce se exercita asupra lui etc., nu au fost avute in vedere de instanta de fond, neexistand nici un fel de referire la acestea in motivarea solutiei sale", se spune in document.
DNA considera ca se impunea ca instanta sa aiba in vedere pericolul social semnificativ pe care il prezinta tipul de infractiuni pentru care petentul a fost condamnat, asa cum e cazul infractiunilor indreptate impotriva libertatii persoanei (infractiunea de santaj), ori al celor care aduc grave atingeri unor activitati de interes public (art. 13 Legea 78/2000), savarsirea celei mai grave forme de coruptie (luarea de mita).
Potrivit documentului, consecintele sunt dintre cele mai grave, astfel, pe de o parte diversitatea relatiilor sociale afectate prin activitatea infractionala derulata, iar pe de alta parte pozitia pe care condamnatul petent a avut-o la momentul comiterii faptelor, care au fost de natura sa lezeze grav increderea societatii in unele din cele mai inalte functii in stat sau in structura unui partid politic.
"In aceeasi ordine de idei trebuie observat, ca inaltele studii juridice la care face referire instanta de fond, nivelul de pregatire culturala si politico-ideologica ale petentului, sunt aspecte de natura sa circumstantieze negativ persoana acestuia, iar nu criterii care sa justifice caracterul mai putin sever al sanctiunii aplicate, aceasta intrucat faptele sale apar cu atat mai grave, cu cat sunt savarsite de o persoana care avea ca obligatie atat morala, cat si legala respectarea si aplicarea legii si nicidecum incalcarea ei.

Aceasta cu atat mai mult cu cat petentul condamnat, la momentul savarsirii infractiunilor se bucura de maxima incredere acordata de intreaga societate, asa cum e firesc, in cazul unei functii de o deosebita importanta, cum este aceea de prim ministru, pe care acesta o ocupa, la momentul savarsirii infractiunii de luare de mita, de exemplu", sustine DNA.
Parchetul mai arata ca petentul s-a folosit de influenta si autoritatea ce derivau din functia de presedinte al PSD, functie care presupune incredere acordata de membrii partidului in cauza, si de o parte, importanta a populatiei simpatizante a respectivei formatiuni politice.
"In acest context, apreciem ca inaltele studii ale petentului, precum si nivelul de pregatire culturala si politico-ideologica ale acestuia, pe de o parte erau conditii sine qua non, pentru obtinerea si indeplinirea chiar a functiilor de care s-a folosit la savarsirea infractiunilor, iar pe de alta parte, tocmai raportat la aceste circumstante, faptele petentului denota un grad de pericol social concret cu mult peste cel la care ne-am raporta daca aceleasi fapte ar fi fost savarsite de persoane cu o pregatire mai redusa sau cu functii de o importanta mai mica", precizeaza DNA.
Un alt aspect invocat, la care instanta de fond nu face referiri, sustine sursa citata, este acela al perioadei pe care s-a desfasurat activitatea infractionala, respectiv o perioada mare de timp, care nu poate denota decat o periculozitate deosebita, subliniata si de convingerea petentului, ca indiferent cat de indelungata va fi activitatea sa situata in sfera ilicitului penal, aceasta nu va fi descoperita, sau chiar daca ar fi descoperita, va reusi sa se sustraga raspunderii penale.
DNA critica faptul ca instanta de fond a retinut, in motivarea solutiei, ca un alt motiv pentru care nu se impune sporirea pedepsei este imprejurarea ca petentul, imediat dupa pronu
ntarea ultimei sentinte s-a prezentat in vederea inceperii executarii pedepsei si ca nu a incercat sa se sustraga.
"Faptul nesustragerii de la executarea pedepsei se inscrie in conduita normala a oricarei persoane, faptul sustragerii reprezentand exceptia, iar o conduita ce intra in limita licitului nu credem ca trebuie retribuita in vreun mod, sustragerea de la executarea pedepselor definitiva avand propriile sanctiuni, si nefacand obiectul prezentei cauze. Pedeapsa aplicata printr-o hotarare definitiva de condamnare are menirea de a inlatura deprinderile negative ale condamnatului in plan social, de a-i forma acestuia o atitudine de respect fata de lege, dar si de a-l convinge sa accepte cu demnitate privatiunile, restrictiile prevazute ca pedeapsa, drept raspuns la conduita periculoasa prin care a nesocotit dispozitiile legii penale", se mai spune in contestatie.
DNA mai mentioneaza ca in cazul lui Nastase, prin nesporirea pedepsei, nu se poate vorbi de realizarea dezideratelor mentionate, tinand cont atat de pozitia de negare a faptelor pentru care a fost condamnat, dar si de atitudinea constant defaimatoare si de dispret la adresa actului de justitie, pe care acesta avut-o pe parcursul procesului penal.
"Doar in acest mod se poate aprecia, ca se realizeaza scopul pedepsei, in sensul ca o pedeapsa rezultanta, corect individualizata ar reprezenta un avertisment serios atat pentru condamnat, cat si pentru cetateni, in cazul in care ar exista tentatia de a desfasura o activitate infractionala similara si doar in acest mod putem vorbi de o pedeapsa atat coercitiva, cat si retributiva (la care se refera instanta de fond in motivarea sa)", se mai arata in motivarea contestatiei.

AGERPRES/(AS, editor: Mihai Simionescu)
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page