Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

VERSURI DE IUNIE

Dumitru ICHIM

 


 

 

 

DIN AMINTIRILE MARII

 

Cat de mult ne-am jucat

de-a prinselea si de-a prinsul...!

 

Pe malul marii

nu era nimeni

decat noi

si necuprinsul.

 

Apoi

si umbrele noastre

au invatat de la noi

jocul

de-a prinselea si de-a prinsul,

iar de la mare

cum sa furi cerului

din zestrea-i albastra de zare

si necuprinsul.

 

Eram ca primii oameni

din Gradina

si totusi uimiti

ca umbrele noastre

nu se mai joaca

de-a prinselea si de-a prinsul.

In spatele nostru,

dupa perdeaua rubina,

descoperisera jocul mai nou,

ce noi nu-l stiam,

de-a copacul!

 

Si nu era timp in vremea aceea,

ci doar un luceafar

cosea vesnicia cu acul.

 

 

Cele doua umbre

devenisera una

semanand cu pomul dintai.

Acum - inversat - el musca,

pana la mijloc, cu pofta

din noi ca din mar

intreg necuprinsul.

 

 

VISAND CU OCHII DESCHISI...

 

Visand cu ochii deschisi,

ajungand aproape de mare,

norii

dupa atata cer

strabatut in visare,

s-au oprit si se-ntrebara:

Oare acesta

o fi drumul cel bun?

 

Oh, Doamne!

Sa fii si nor

sa fii si-ndragostit!

Si-n hohote albe de ras

izbucnira bujorii...

 

 

ASTEPTARE

 

Du-te-acasa floare de lotus,

c-o unda mai mult e tarziul.

Albastrul asteptarii

se-ntuneca in verde inchis.

 

Doar numai eu te-nteleg

cand tristetile tale culeg.

 

Du-te-acasa printul meu, lotus!

Tu nu stii ce-am vazut si nu-ti spun:

Luna plina

a rasarit, dar s-a oprit in cais

imbratisandu-l intreg

pana la seva mustind,

de-a valma -

si flacari si cruda lumina,

unul spre altul ningeau

mangaieri si colind.

 

Haide, sa mergem acasa,

frate de cantec si lotus!

 

Nici luna mea, nu cred ca o sa vina...

 

 

LA MARGINILE MARII

 

De fiecare data

marea

se-alegea

cu un cer si mai tanar,

din ochii tai,

cand te prindeam in brate.

 

Era pe vremea

cand soarele

isi plasmuia flacarile

si arsita

invapaindu-si chitarele.

 

„Ar fi totusi timpul,

i-a zis soarelui,

din timp de netimp

sa le rasara

luceafarul

ca spic peste seara.''

 

Cu fiecare-nvaluire

dezvaluia

chipul altui ecou

din nerostirea noastra.

 

Ne-a trebuit

o-ntreaga zi spre inteles

ca pentru noi fusese grairea

despre cantecul nou

al buzelor.

 

La picioarele tale -

cantecul meu,

val dupa val, dor langa dor,

sub luceafar de spic,

peste seara,

catre rostirea noastra!

Marea,

la margini de noi se facea

din ce in ce mai albastra

pana la ultimul nor.

 

 

A INFLORIT CIRESUL UITAND SA INFRUNZEASCA

 

Asta toamna

ciresul ce l-am numit al nostru

si-a scuturat toate cuvintele,

frunza cu frunza, apus cu apus.

 

Acum,

de dupa luna,

oile albe cobor prin fluier de stana

sa ne bea ecoul din sipotul spus

pe izvor.

 

Ciresul nostru, ce stie de tace?

Dar si noi tacem - mana in mana...

Si cate-as avea ca sa-ti spun,

ca nu ne-am vazut de un dor!

 

Un nor

isi trage la mal,

printre salcii, lotca de aur a lunii...

Si apoi

din nou

ramanem tacerii

atat de singuri fiecarui ecou

din cantec rostit de mana in mana.

Te-am intrebat din ochi:

- Ce-o fi in gandul lui de copac?

Dar tu mi-ai zambit

aratandu-mi ramurilor  gresul:

- Ce-nseamna sa fii indragostit!

 

Deasupra noastra

ciresul

uitase de frunze si graiul lor de cuvinte

si gustand din tacerile noastre,

fara sa-si dea seama,

tot visul lui de alb

spre noi l-a-nflorit.

 

 

CE-O FI VISAND MAREA?

 

- Daca marea e Somnul,

cum zici si te cred

c-ai umblat prin multime de carti,

inseamna

ca e un somn albastru,

asa cum la scoala

il desenam cu cerneala pe harti.

 

- ... si daca marea e Somnul,

si unda pe val innopteaza

sa-l culce in brate de stea,

( era randul meu

ca  s-o intreb pe ea)

poti oare sa-mi spui,

albastrul ei ce viseaza?

 

Hotoaica

priveste de jur imprejur,

nu-i nimeni decat pescarusii.

Si noi.

Imi spune sa-nchid ochii

si ce aud sa cuprind.

 

...visul marii era atat de albastru

ca am simtit 

un fel de cantec sarat

din zarea mereu beduina,

cu hotarul pierdut

in ochiul inchis spre ascult.

Buzele noastre nu stiau de sarut,

dar despre visul marii

se intrebau mereu si mereu.

Era vremea cand nu se facuse demult,

cand gustasem din prima lumina

ca visul marii

sub unduirea serii...

 

Intr-o scoica

se mai auzea Dumnezeu

cantand prin gradina,

ca de dragul nostru

ii inflorisera merii.

 

 

CERSETORUL PACALIT DE-UN SARUT

 

Cautand ghiocei,

mi-ai promis pentru primul gasit

c-ai sa-mi dai cersitul sarut.

 

Gasindu-l

bratele mele ti-au spus,

in cuvintele lor:

- Mai mult decat visul

atat mi-esti de draga,

dar unde-i promisul?

Aratatorul

pe buze mi-ai pus

ridicand din sprancene sfios:

- Sa cautam un altul, acesta

asculta pe inger... Cu capul in jos,

nu auzi cum se roaga?

 

 

GRADINARUL

 

...si l-a-ntrebat Izvana,

regina gradinii

din ''a fost niciodata'',

pe gradinarul ei drag,

mesterind frumuseti,

ce-ar cere, in schimb pentru plata?

 

- Pentru fiecare poem

pe care gradinii tale-l intrup

iti cer de pe buzele tale

o umbra de floare sa rup.

Crezi

c-o fi mult pentru pret?

 

 

RECVIEM PENTRU PESCARUSUL NOSTRU

 

Iti este usor mare

sa spui despre pescarusul mort:

Ce conteaza

o spuma in plus, sau in minus!,

dar acesta a fost singurul,

cand ne-a vazut sarutandu-ne

 a certat soarele tipand:

- De ce ai tras norul in laturi

ca sa le strici ascunzisul

si sa pandesti mai bine?

 

 

Iti este usor mare

de pescarusul rapus,

dar soarele de certarea lui

rusinandu-se,

ne-a intins peste ape

covorul rosu pana la apus...

--------------------------------------

Dumitru ICHIM

Kitchener, Ontario

iunie 2014

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page