Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Cum LA FEL, cum NE LA FEL


    De dragul democratiei, de frica discriminarii, de oportunitate pentru avantaje personale si alta multa motivatie, strigam lozinci, promovam avangardisme ieftine. Nici o motivatie nu merita sa fim ipocriti daca nu corespunde cu realitatea. Atat Sfanta Scriptura cat si dovedirea stiintifica arata ca nici macar doi oameni nu sunt la fel. Fiecare isi poarta prin existenta o identitate proprie. "Siamezi" sau "cloni" sau orice altceva ar iesi in prim plan de luare in consideratie nu va stirbi niciodata unicitatea. Nici prin nastere, nici prin traire, nici prin murire, oamenii nu sunt la fel. Nu cred ca cineva ar putea sta impotriva acestei evidente de neschimbat oricat de puternic ar fi oportunismul filozofiei lui. Aceasta situatie nu este "discriminatorie", ci singura realitate pe care se poate cladi democratia, care nu porneste de la "egalitate" sau "la fel", ci de la un "dezechilibru", mai precis o "dezechilibrare", nu pentru "cadere", ci pentru "inaltare" exprimata tot in Sfanta Scriptura sub forma "fiecare sa priveasca pe celalalt mai presus de sine". Ea se opune frumos zbaterii umanistice prin parghiile ei sociale si politice de a uniformiza o egalitate ridicand pe unii, coborand pe altii ca pe un ideal numit democratie. Considerand pe celalalt "mai presus de mine" este stricarea unei egalitati precare din care se poate cadea in favoarea unei "inegalitati" care promoveaza prin urcare. Urcand pe celalalt urc si eu. Egalizandu-l cu mine, chiar prin coborarea lui, stagnez.
    Dupa cum exista aceasta "fericita inegalitate" care este motivul perpetuarii existentei cu directia spre cer - si multumim lui Dumnezeu ca a instituit-o ca lege fundamentala -, din care se arata unicitatea fiecaruia, tot de Dumnezeu a fost fiintata "legea egalitatii tuturor oamenilor". Din punct de vedere juridic toti oamenii sunt egali fiind raportati "la fel" in fata LEGII. Nimeni nu este tratat diferit. Poate de aici deriva ceea ce numim cu atat aplomb "drepturile omului", ale fiecarui om la fel, fara discriminare. De fapt, cand vorbim de discriminare ne referim la atitudinea nefericita de surclasare a cuiva de catre altcineva, ilegitima, total impotriva invataturii scripturistice. LEGEA, in jurisprudenta, prin definitie, nu discrimineaza. Ma refer desigur la Sfanta Lege dupa care judeca Domnul Dumnezeu si nu la facaturile oamenilor pe care le folosesc in favoarea lor, discriminatoriu. Dupa momentul judecatii dupa Lege, oamenii se arata iarasi neegali, de data aceasta nu prin creatiune, ci prin alegerea lor, chiar diametral diferit nu doar printr-o frantura de DNA, ci unul liber sa mearga acasa nevinovat si altul fortat sa mearga la puscarie vinovat.  La scara planetara si-n "marele timp" - cum ar zice Andrei Plesu -, unii in viata vesnica, altii in moarte vesnica nu prin predestinatie divina, ci prin libera alegere.
    In realitatea trairilor trebuie sa recunoastem ca singura solutie pentru supravietuirea societatii omenesti este ceea ce s-a declarat a fi sora democratiei sau substanta ei si pe care am numit-o "toleranta". Desi la geneza lui termenul avea o conotatie negativa, ceva ce nu este bine, pentru ca intr-o perspectiva mai rea prin lipsa ei, adica "intoleranta" semanand cu "dictatura", "violenta", s-a admis, nu neaparat cu bucurie, ci mai degraba cu "nu este incotro" si capata o conotatie din ce in ce mai pozitiva. Nu se pune la indoiala ca daca este de ales -fara nici o alta varianata -, intre "toleranta" si "intoleranta", toleranta este de la distanta de preferat.  Toleranta are insa limitele ei si de "fel" si de "pana cand", atat in societatea omeneasca precum si in cea divina. Ea este o solutie temporara de spravietuire a intregului. Cine pe cine tolereaza? Crestinii pe musulmani, musulmanii pe evrei, toti pe pagani si paganii pe toti? TOTI pe TOTI. "Intoleranta" nu este o solutie, nici divina, nici omeneasca. Intre analisti parerile sunt impartite. Unii sustin ca lumea financiara de maine va face diferenta pentru ca este vorba de "ai sau nu ai ce sa mananci" si aceasta este o limita peste care nu se poate trece, altii sustin ca lumea religioasa va face diferenta, limita peste care daca se trece se moare spiritual, moarte mai grea. Intoleranta religioasa nu se pune in discutie. Este catastrofica. Toleranta inseamna, iti place nu-ti place, fii politicos si civilizat cu orice confruntare ideologica, nefiind obligat nici tu la compromis, tocmai prin toleranta din partea celorlalti.  Daca lumea financiara de maine se profileaza a fi toleranta mai ales prin mai luand de la bogati si mai dand pe la saraci, lumea religioasa se preconizeaza a fi de felul "fiecare cu religia lui", dar in care fiecare sa mai renunte la cate ceva din credinta lui, o renuntare fara compromis daca se poate, desi nu se prea poate, pentru o oarecare uniformizare la limita careia carul incarcat cu toleranta sa poata urca povarnisul supravietuirii.  Este doar o incercare?  Restul, ramane ca Domnul Dumnezeu sa decida ce si cum cu sceptrul dreptatii Sale in judecata si cu revarsarea iubirii Sale, caci numai El stie despre noi "cum LA FEL, cum NE LA FEL".
Benone Burtescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page