Virgiliu VITAN
ECHILIBRU
Ce-i gand, devine fapta, ce-i vorba a fost gand
Ce-i fapta va fi vorba, iar vorba un alt gand
Un ciclu fara capat ce mana tot ce-i viu
Si tine lumea vesnic intr-un imens sicriu.
Si gestul este spirit si spiritul cuvant
Ferice cel ce stie sa le ghiceasc-n vant.
In tot ce ne-nconjoara sta un acelasi tot
Cu timp ce se masoara cu lungul unui cot.
Citit in stele drumul este si el la fel
Cu linia vietii noastre parcurs pan’ la inel
Si cine poate spune care-i mai lung, mai lat
Cand cantarim cu stiinta unui modern Pilat
In noi,deasupra noastra si inca dedesubt,
In ecuatie-s toate cuprinse de demult
Vibreaza astazi Luna si Soare si Pamant
Si galaxii celeste si un gandac marunt.
TABLOU
MAUR
Nomazi care depind de oaze,
Nomazi care depind de zei,
Ce-si pun averea toata in trei vase
Si stiu cum este-atunci, cand apa n-ai sa bei.
Nomazi care depind de Soare,
Nomazi care depind de pomi,
Ce stiu ca fara umbra viata doare
Si ca pe pat de Frunze, poti sa dormi.
Nomazi care depind de astri,
Nomazi care depind de dor,
Ce-si cauta ne-ncetat ai lor pilastri,
Si stiu sa se inchine,l-al soimului lor zbor.
Nomazi care depind de vremuri,
Nomazi care depind de vis,
Ce merg agale catre-a marii tarmuri
Si stiu ca pe Pamant, exista Paradis.
Nomazi care depind de zambet,
Nomazi care depind de gand,
Ce-si recunosc al sufletului cantec
Si stiu cand este bine sa fii bland.
Nomazi care depind de dune,
Nomazi care depind de ploi,
Ce din nisipuri hrana stiu s-adune
Si stiu ca pot sa fie, modele pentru noi.
FUSUL
Un batranel mergea agale
Cu-o batranica-n dreapta lui,
Ei semanau si-n a lor cale
Treceau pierduti cu ochi caprui.
Mai sus, pe strada principala
Spre teatru ori la vreun ospat,
Un cuplu prins ca inr-o zala
Cu doi copii, mergea de brat.
Proaspat iesiti din cununie
Indragostiti si cam sprintari,
Un el si-o ea, cu veselie
Se sarutau, parand bizari
Apar si junii cei mai tineri
Adolescenti, usor boemi,
Pe el, cu-a lui
departe tarmuri
Ea-l atingea cu sani-i fermi.
Un baietel si o fetita
Din scoala veche cum iesira,
Galagiosi pe-a lor gurita
Pe voci schimbate vorbe-nsira.
In parc, la capatul aleii
Doi bebelusi isi dau tarcoale,
La fel precum sunt stropii ploii
Un viitor barbat si-o fata mare.
Copii cand suntem si batrani
Si el si ea se-apropie tare,
La fel sunt ale noastre maini
La fel suntem la-nfatisare.
In rest el cauta calea-nalta,
Ea din camin isi face soarta.
VIATA
Esti rasaritul tandru
Esti si apusul pal,
Imi dai si echilibrul
Si zumzetul fatal.
Si-mi joci mereu noi piese
Si-mi spui ades povesti,
Mereu atent alese
Croindu-mi noi poteci.
Culorile-mi vin valuri
Textura lor la fel,
Ba ma tii fara geamuri,
Ba-mi e privirea-n cer.
Imi spui in soapta versul
Si somnul tu mi-l ceri,
Aud azi universul,
Complet surd eram ieri.
Ma mangai lin pe frunte,
Pe tample si iti zic:
Cand ma simt ca un munte
Cand ca un biet bunic.
In roze tut ma-nvalui
Si a salcam miros,
Cu-al tau parfum ma narui
Ori ma inalti frumos
Ai gustul ca si vinul
Ales de tine-n dar,
Odata-mi dai cat Rinul,
Odata imi dispari.
Imi iei transcedentalul
Si gandurile-mi iei,
Uneori mai simt malul,
Alteori mari cu zei.
Si fara sa-mi dau seama
Tu timpu-mi creionezi,
In sus si-n jos de-a valma
Trist, vesel, eu pozez.
O CALE
Mi-e dor, mi-e dor de mine,
Mi-e dor, mi-e dor de noi,
Padurea-i fara Frunze,
Si pomi-i sunt toti goi.
Desi-i tarana moale,
Si-i frageda si vie,
Pamantu-i plin de jale
Si lumea de pustie.
Cu zambet nu mai leaga,
O vorba sau un gest,
O lume fara vlaga
Pierduta-n joc funest.
Pierdut si universul,
Spiral vazul la geam,
In noi mai plange versul
De sange si de neam.
Caci astazi dezbinarea,
Ne mana inapoi,
Pe pomi cu frunze late
Noi ii vedem toti goi.
Iar zambetul sagalnic,
Al propriei tinereti,
E jale si-i fatarnic
Intre paclosi nameti.
Ce fapta indrazneata
Faceam, si eram treji,
Acum, cu vorba-n viata
Mai suntem doar viteji.
Iar Novele luciose,
Ce pareau niste flori,
Sunt astazi fioroase…
Ne temem si de nori.
Lipseste doar iubirea,
Cea care ne-nconjoara.
Schimbata-ar fi padurea,
Iar lumea, o vioara.
Cu darul implinirii,
In Univers tintiti,
Spirala nemuririi
Ne-ar face fericiti.
------------------------------------
Virgiliu
VITAN
Timisoara
mai 2014