Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Podgoria Aradului, printre cele mai vechi din tara, e atestata documentar de un mileniu


Se vorbeste mult in ultima vreme despre asa numitele 'Drumuri ale Vinului', care constituie importante atractii turistice in mai multe zone ale tarii, un astfel de exemplu fiind si Podgoria Aradului, sau Podgoria Minis cum i se mai spune.
Traseul Podgoriei Aradului incepe din comuna Paulis, trece apoi prin localitatile Ghioroc, Covasant, pentru a ajunge la ?iria, comuna natala a lui Ioan Slavici, proiectul de realizare a acestui drum fiind finantat de Uniunea Europeana, prin Programul Operational Regional 2007 — 2013, Axa Prioritara 2.
Potrivit lui Geza Balla, unul dintre cei mai importanti viti-vinicultori din zona si membru al Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania, aproape in totalitate viile judetului Arad sunt concentrate in aceasta zona a colinelor care formeaza ultimele ramificatii ale Muntilor Zarandului. Din punct de vedere geografic, ea se intinde pe o lungime de circa 60 km si o latime cuprinsa intre 1si 4 km, de la intrarea in Radna (Lipova), pana in zona localitatilor ?ilindia si Mocrea, situate in partea mai nordica a judetului.
Pe langa aceasta, in judetul Arad a mai existat o podgorie in zona comunei ?agu, la circa 10 km sud de municipiul resedinta de judet, unde s-au cultivat insa mai mult struguri de masa. Din pacate, dupa 1990, aceasta podgorie nu a mai fost lucrata, abia in anii din urma existand aici tentative de replantare a unor suprafete.
Podgoria Aradului este una dintre cele mai vechi din Romania, fiind atestata documentar la inceputul secolului al IX-lea. Dar, potrivit unor legende, viticultura a fost practicata pe aceste meleaguri inca de pe vremea lui Burebista. O sursa documentara mai apropiata de prezent spune ca undeva in jurul anului 1.000 d.Hr., Regina Ghizela, sotia Regelui ?tefan al Ungariei, ar fi donat abatelui din Bakony, cu stirea sotului sau, o suprafata de 17 sape de vie (o sapa fiind echivalentul suprafetei pe care o putea sapa un om intr-o zi. n.red.).
Podgoria aradeana are o suprafata de 3.500 ha de teren viticol, din care sunt plantate in prezent cu vita de vie, circa 2000 de ha. Dar trebuie spus ca podgoria se afla pe drumul cel bun in ceea ce priveste implementarea Programului de reconversie a viti-viniculturii de la noi din tara, de la demararea acestui program sustinut cu fonduri de la Uniunea Europeana si pana in prezent, plantandu-se aici peste 1.800 ha cu vita de vie tanara.
De altfel, posesorii de plantatii de vita de vie din judetul Arad au fost intre primii care au accesat fonduri pe acest program ce are ca obiect replantari de vita de vie, schimbarea soiurilor cu altele 'nobile', schimbarea soiurilor cu altele mai productive, schimbarea sistemului de sustinere al vitei de vie.
Climatul moderat, temperat-continental, cu ierni blande si de scurta durata, primaveri timpurii, veri calde si toamne lungi, determina aici in Podgoria Aradului, conditii ideale pentru cultura vitei de vie. Iar alaturata climatului, compozitia solului, bogat in oxizi metalici, format pe roci eruptive, sunt daruri ale naturii care au contribuit la producerea faimoaselor vinuri rosii de Minis, cunoscute inca de la mijlocul secolului al XVIII-lea.
Practic, se poate spune ca podgoria este formata din doua parti. Astfel, de la intrarea in Radna si pana la nivelul comunei Covasant, conditiile de clima si sol sunt favorabile in principal, pentru soiurile rosii, fara a se exclude insa soiurile albe, iar de la Covasant incolo, spre ?iria, Maderat, Pancota, Mocrea, ?ilindia, conditiile de clima si sol sunt favorabile mai mult pentru soiurile albe, cultivandu-se bineanteles si soiuri rosii.
In mod traditional, podgoria se caracterizeaza in ceea ce priveste soiurile rosii cultivate in mod traditional, prin Cadarca de Minis, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagra, iar la soiurile albe prin Mustoasa de Maderat, Sauvignon, Riesling italian.
Din pacate, iar acest lucru este ma deranjeaza, ca profesionist, proprietarii de suprafete viticole care planteaza vita de vie, in marea lor majoritate, merg pe soiuri 'internationale', cum ar fi Feteasca Alba, Chardonnay, Merlot sau Pinot Noir, renuntand din ce in ce mai mult la soiurile traditionale in zona', spune Geza Balla.
In opinia acestuia, este o mare greseala, generata si de faptul ca din pacate, cea mai mare parte a celor care participa la programul de reconversie nu au nimic in comun cu profesia de viticultor. ?i necunoscand nimic despre tehnologie, nu tin cont de cerintele soiurilor fata de sol, fata de clima, fata de modul cum se amplaseaza aceste soiuri pe diferite suprafete. Iar rezultatul va fi ca peste cativa ani aceste vii nu vor mai produce deloc sau vor produce struguri de slaba calitate.
Geza Balla spune ca in calitate de viticultor a promovat si promoveaza si in continuare, soiurile traditionale, in primul rand Mustoasa de Maderat, Cadarca de Minis, Burgund Mare si Feteasca Neagra, soi pe care a fost primul care l-a cultivat in aceasta zona, cu rezultate foarte bune.
'Vinurile preparate din aceste soiuri reflecta cu fidelitate asa numitul caracter de 'teroire', pe care il gasim mai ales in zona pentru vinuri rosii, cu soluri brun — roscate de padure, bogate in oxizi de fier, in microelemente, in aceste zone fiind suprafete intinse unde grosimea solului fertil nu depaseste 25—30 cm, dupa care urmeaza roca 'mama', o roca foarte grea, puternica — granit sau roca vulcanica—aceste tipuri de sol dand vinului caracterul de care va spuneam, caracter pe care il gasim la aceste vinuri doar aici. Iar noi trebuie sa iesim in evidenta cu aceste lucruri', a sustinut Geza Balla.
Privitor la programul de reconversie, acesta a precizat ca prima faza a programului a debutat timid in anul 2006, cu modernizarea unui singur hectar de vie. Insa oamenii au prins curaj, iar programul a accelerat atat de puternic, incat in 2012 a fost suspendat temporar, deoarece cererea ajunsese la 1.000 de hectare numai in acel an, iar banii destinati sa fie absorbiti de viticultorii romani fusesera epuizati. In prezent se fac pregatiri pentru startul programului pe 2014 — 2020.
Spre deosebire de alte podgorii din tara, in Podgoria Aradului se planteaza, foarte multi producatori profitand de acest program. Insa in opinia lui Geza Balla, se planteaza haotic, majoritatea proprietarilor de terenuri viticole neaavand habar de aceasta meserie.
'In opinia mea, proprietarii de terenuri care nu sunt de specialisti in domeniu, ar trebui obligati sa-si ia un consultant care sa il consilieze in privinta alegerii soiurilor functie de sol. Cred ca aceasta ar fi o solutie corecta, atat pentru producatorii in cauza, cat si pentru podgorie. Aceasta deoarece o plantatie nu o faci doar pentru un an sau doi. Nu este o cultura pe care daca nu o exploatezi bine in acest an, o vei face in anul viitor si totul va fi bine. Vita de vie este o cultura longeviva, o cultura care se face pentru mai multi ani, o cultura care, in conditii de intretinere corespunzatoare poate trai chiar 70 — 80 de ani. Trebuie sa stiti ca in roca, radacinile vitei de vie pot ajunge pana la 7—8 metri adancime', a conchis Geza Balla.
Potentialii turisti care doresc sa viziteze aceasta zona pitoreasca, trebuie sa stie ca prima ?coala de viticultura din tara a luat fiinta la Minis, localitate apartinatoare comunei Ghioroc,in anul 1881, iar patru ani mai tarziu, in 1885, a luat fiinta prima pepiniera viticola la Baratca — Paulis.
De mentionat ca zonei Minisului i se atribuie intaietatea la nivel mondial in ceea ce priveste producerea vinului de tip 'Aszu' din soiul Cadarca, in anul 1744.
Mai trebuie spus ca in localitatea Minis fiinteaza cea mai veche Vinoteca, cu cel mai vechi vin produs in 1926. ?i tot la Minis a fost infiintata, in anul 1957, o statiune de cercetari horti-viticole, in imediata apropiere a acesteia existand din anul 1987 Muzeul Viei si Vinului.
AGERPRES / (A — autor: Ioan Weisl, editor: Marius Fratila)
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page