Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Zilele Clujului de la Oda Bucuriei la un model pentru celelalte municipii


Cine ar fi crezut acum circa cinci ani ca municipiul Cluj-Napoca va avea zilele orasului. Va spun eu: nimeni. Cluj-Napoca in 2009 era singurul municipiu din Romania care nu avea instituita sarbatoarea orasului datorita unor conflicte inter-etnice artificiale intretinute in special de radicalii maghiari cu acceptul si sprijinul ocult al UDMR. ?tiu ca imi era si rusine sa ma intalnesc cu prieteni, amici si cunoscuti din marile orase ale tarii, care ma invitau la zilele oraselor in care locuiau si ma intrebau ironic cand vor avea clujenii si ei Zilele Clujului. Era o cezura social-culturala pentru clujeni. Ajunsesem un oras de frustrati datorita neintelegerilor politice. Ne place sau nu dar pentru adevarul istoric trebuie sa o spunem, in 2009 fostul primar Sorin Apostu a demarat dezbaterea publica si o consultare pentru alegerea perioadei zilelor orasului. Ideea a fost sustinuta de elita moderatorilor si formatorilor de opinie din presa clujeana. Au avut loc cateva consultari furtunoase in sala de sticla a Primariei, in care s-au confruntat adeptii sarbatorii orasului pentru luna mai cu cei care sustineau ca aceasta sa fie in luna octombrie. George Bara, Tavi Hoandra, subsemnatul sau Rares Bogdan inclinam catre luna octombrie pentru zilele orasului, corelandu-le cu inceputul anului universitar pe 1 octombrie, Clujul fiind un oras eminamente universitar, dar si pentru ca pe 11 octombrie 1944 orasul nostru a fost eliberat de armata romana si sovietica de sub ocupatia horthysta care a trimis zeci de mii de evrei si mii de romani la moarte. Pana la urma datorita consultarii publice, clujenii au preferat luna mai pentru sarbatoare, deoarece e o luna frumoasa in care infloresc teii si castanii, se apropie vara cu festivitatile scolare de incheiere de an si vacanta de vara. “Vocea poporului e vocea lui Dumnezeu” spune un proverb latin si consiliul local a hotarat ca Zilele Clujului sa fie in luna mai.

Primele doua editii s-au desfasurat pe o durata de 11 zile si s-au bucurat de un succes nebun. Au participat cei mai mari artisti din tara si strainatate, iar zeci de mii de clujeni au luat parte la spectacole, concerte si diverse manifestari cultural-artistice. Zilele Clujului au devenit un brand regional si chiar national; au devenit o sarbatoare a bucuriei reusind sa imbine traditia cu modernitatea intr-o simfonie de eufonii asemenea Odei Bucuriei a lui Beethoven, in ciuda unor sceptici de serviciu, care credeau ca dupa “caderea” lui Sorin Apostu, tanarul primar intermiar Radu Moisin nu va face fata sa organizeze un astfel de eveniment major. Radicalii unguri sustinuti de UDMR nu au reusit sa faulteze si sa puna in umbra Zilele Clujului ca sa scoata in evidenta manifestarea lor etnicista, Zilele Culturale Maghiare. Asa ca numerosi unguri de buna credinta au adoptat si ei Zilele Clujului ca o sarbatoare a tuturor clujenilor. Acum la a patra editie Zilele Clujului se transforma si se cristalizeaza intr-o sarbatoare a elitei culturale si artistice, refuzandu-se comertul ambulant de tip talcioc, ce au transformat evenimente similare din mari orase ale tarii in iarmaroace comerciale cu inflexiuni artistice de tipul manelelor. Zilele Clujului ofera azi arta clasica si moderna in centrul urbei, refuzand subcultura de mahala si influenta manifestarilor concertistice de Ferentari. Sper sa tina acest trend cultural si sa fie o treapta solida pe drumul unui oras ce va deveni capitala culturala europeana in 2021, dar pentru acest obiectiv autoritatile locale trebuie sa treaca de la actul cultural comunitar la cel individual, de excelenta si exceptie, pentru ca in istorie nu raman reprezentarile artistice de tip stahanovist, colectivist,  ci interpretarile singulare, originale si, mai ales, geniale.

Ionut Tene
NapocaNews.ro

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page