Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Probleme europene si dificultati românesti


de Andrei Marga

Dupa o campanie electorala fara teme, in jurul unor candidati care nu au etalat vreo idee proprie, s-a stabilit noua reprezentare a Romaniei in Parlamentul European. Putem privi in urma si putem aduce explicatii.
Campania a fost dominata vizibil de zarva dintre palate, care a ocupat tot ecranul. A fost clar ca partidele tarii nu au viziuni europene elaborate si ca politica este inteleasa gresit, drept elementara galceava pentru functii. Oricum, interesul pentru europarlamentare a fost umbrit de alegerile prezidentiale, care vin la sfarsitul anului.
Candidatii nu au reusit sa se profileze. De altfel, la drept vorbind, reprezentarea Romaniei in precedentul Parlament european a fost stearsa, incat era rezonabil ca listele de candidati sa fie primenite drastic. Nu s-a petrecut aceasta, iar faptul nu are cum sa nu se resimta, acum si in viitor. In definitiv, a inchis vreun candidat candva vreun capitol de negociere a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana? A publicat vreun studiu elocvent pe vreo tema propriu-zis europeana? A avut pana acum vreo initiativa majora in reprezentarea tarii? Sa speram ca unii vor avea de acum inainte.
Putem privi in trecut, spuneam, dar, adaug, este mai util sa privim la ceea ce este de facut. Este limpede ca Parlamentul European care-si incepe mandatul are de rezolvat numeroase si profunde probleme. Momentul cere o cotitura. Scrutand fie si numai scena dezbaterilor din Germania (vezi analize lucide precum H. M. Enzensberger, Sanftes Monster Brüssel oder die Entmündigung Europas, Suhrkamp, FaM, 2011, sau Jochen Bittner, So nicht Europa!. Die drei grossen Fehler der EU, DTV, München, 2010) sau Franta (vezi Jean-Marie Miossec, Rivages d'Europe, L' Harmattan, Paris, 2013) iti dai seama de intinderea nemultumirii fata de starea politicii europene. Nu mai vorbesc de crizele persistente in Europa (vezi Andrei Marga, The Destiny of Europe, Academia Romana, Buc., 2013). Nu starui nici asupra resuscitarii tezei Europei cu viteze diferite sau gestionarea gresita a crizei ucrainiene, din lunile recente.
Noul Parlament European, care afecteaza, prin reglementarile sale doua treimi din legislatia tarilor membre, are de regandit ansamblul organizarii europene, caci rezultatele nu mai sunt cele scontate. Este limpede ca nu ne aflam in Europa gandita de fondatori - de la Adenauer, de Gaulle si de Gasperi la Brandt, Schmidt si Delors. Idealurile acestora si, indeosebi, propensiunea luciditatii trebuie insa pastrate, daca este ca Europa unita sa ramana competitiva. Deocamdata, mai ales la marginile sarace ale acestei Europe, s-a instalat o superficialitate ideologizata, ce nu difera mult de dogmatismele dintotdeauna: precum acestea, din imagini despre ceea ce ar putea fi se deduc consideratii edulcorate despre ceea ce este, care ajuta nu la lamurirea lucrurilor, ci la confortul noilor propagandisti. Or, nu de noi propagandisti este nevoie, ci de o gandire lucida si efectiva a problemelor existente. Altfel, acestea vor deveni coplesitoare.
Care sunt problemele europene ce asteapta rezolvari? Europa unita a ramas cu un deficit democratic grav. Se stie prea bine ca o democratie doar interguvernamentala se demite, treptat, singura. Europa recenta a marit decalajele sociale, ceea ce contrazice flagrant proiectul unificarii. Statul social, cuprins in insasi arhitectura europeana, trebuie reconstruit cu idei noi, incat datoriile suverane sa nu devina o povara si mai mare. Educatia europeana se birocratizeaza de la o zi la alta, incat reconceperea fundamentelor a devenit indispensabila. Politica energetica este, prin forta lucrurilor, pe primul plan. Integrarea economica a noilor generatii are nevoie de solutii ce nu s-au mai incercat. Apatia politica ridica intrebarea daca democratia redusa la alegeri periodice nu genereaza cumva, in era conditionarilor economice si a manipularilor mediatice, doar o noua oligarhie, in locul asteptatei Europe a cetatenilor. Diagnozele date recent societatilor europene - societati ale „fortelor ascunse", ale „riscului", ale „cinismului", ale „minciunii", ale „infantilizarii", ale „indiferentei" - readuc in discutie chestiunea valorilor. Europa unita se extinde cu succes, dar nu cumva coeziunea ei a devenit o problema? Ea nu are inca o politica externa (de aceea, Africa de Nord si Ucraina au surprins-o nepregatita), incat competitorii - China, Rusia, dar uneori si SUA - prefera discutia cu fiecare dintre tarile europene. Iar faptul istoric al gestionarii unui ansamblu compus din douazecisiopt de tari, in era „globalizarii", a societatii „informationale" si a „schimbarii lumii", pune intrebari ce ating conditia fiecarui european.
Din nefericire, garniturile de personal de calitate indoielnica pe care Romania le promoveaza fac din contributia ei la dezlegarea problemelor doar o participare. Dar, fie si pe acest fundal, ramane o datorie sa se caute, cu mijloace puse la dispozitie de Parlamentul European, depasirea dificultatilor romanesti. Pe langa cele deja mentionate, ma gandesc la normalizarea in termeni contemporani a infrastructurii, mai ales a celei de transport, la atragerea investitiilor straine directe, la reducerea decalajelor fata de celelalte tari, la combinarea emigrarii fortei de munca cu stabilizarea celor bine calificati acasa. Mereu virtuala lansare a agriculturii romanesti intr-o Europa a supraproductiei agricole, marirea efectivului de lucratori in Romania, valorificarea strategiei Dunarii, a Marii Negre si a altor regiuni ale tarii raman urgente. Ma gandesc, fireste, si la „provocarile" anilor ce vin, precum intrarea completa in sistemul „Schengen", lamurirea formei de conducere a Uniunii Europene (cate viteze si cine le stabileste?), intrarea in zona Euro si, mai ales, motivarea cetatenilor pentru o Europa care are nevoie inca de solutii neincercate in istorie si de eforturi.


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page