Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Din Lumea... lui Stanley Kramer (1129)

“Sine ira et studio - Fara ura si partinire”, Tacitus
Desi mental ma aflu in TARA in care am vazut lumina zilei, in strabunul pamant care adaposteste mormintele inaintasilor, in orasul considerat candva "Perla Ardealului" si descris magistral de Lucia Demetrius in "Orasul de pe Tarnave-Sighisoara-Schassburg-Segesvar", oras construit in secolul al XII-lea de colonisti sasi, adusi in Transilvania la 1124, urmare a cererii Regelui Maghiar Gheza al II-lea si atestat documentar inca din 14 Decembrie, 1280 sub denumirea de "Castrum Sex" or "six-sided camp" - Cetatea Numarul Sase, acum ma aflu  in apropierea Oceanului Pacific, in pitorescul Anaheim, construit tot de colonisti germani, la 1857; in acte figurez ca rezident al inegalabilului oras Boerne, din singurul stat american - ma refer la statul Texas - care a pastrat cu sfintenie preceptele juridice pe care a fost statuata aceasta democratie. Ca un paradox, Boerne a fost creat-construit la 1841 tot de colonisti de origine...  germana! In desele mele peripluri Texane, nu puteam evita locul de bastina al presedintelui Lyndon Baines Johnson, orasul Johnson City, care, prin extrapolare, l-am asemuit cu satele din jurul inegalabilei Sighisoara.
Nu va faceam aceasta informativa si, inclin sa cred, interesanta introducere, daca astazi, Joi, 22 Mai, 2014, nu ar trebui sa reprezinte o zi cu conotatii deosebite-speciale in istoria Statelor Unite ale Americii. Cu exact 50 de ani     in urma, la 22 Mai, 1964, cu ocazia discursului de absolvire a studentilor Universitatii din Michigan, presedintele Lyndon Baines Johnson a tinut un fulminant discurs, cunoscut sub numele de "Great Society", care poate fi considerat, pana in timpurile prezente, cel mai pertinent apel adresat politicienilor si poporului american, menit sa creeze conditiile pentru eradicarea totala a discrepantelor intre bogatii si saracii Americii si asigurarea unui nivel decent - asta, la standardele americane - tuturor membrilor societatii.
La timpul respectiv, singurul program social al guvernului american il constituia sistemul de Social Security, care  asigura beneficii pentru persoanele ajunse la varsta pensionarii. Presedintele Johnson a declarat razboi saraciei - "War on Poverty" si a statuat textual ca societatea americana se bazeaza pe abundenta si libertate pentru toti - "The Great Society" rests on abundance and liberty for all. Exact cu 50 de ani in urma presedintele a cerut eradicarea saraciei si a injustitiei rasiale, imbunatatirea conditiilor de viata, infrumusetarea oraselor si revitalizarea sistemului de invatamant. Doar ca titlu informativ, la timpul respectiv, populatia de culoare avea spatii cu destinatie exclusiva privind accesul in edificii guvernamentale, stadioane, sali de spectacol, cinematografe,  magazine etc, desi Declaratia de Independenta, semnata la 4 Iulie, 1776, spune in "Plain English" ca "toti oamenii au fost creati egali, inzestrati de Creator cu anumite drepturi inalienabile, dintre care dreptul la viata, libertate si urmarirea fericirii - All men are created equal, that they are endowed by their Creator with certain unalienable Rights, that among these are Life, Liberty and the Pursuit of Happiness. Se dovedeste ca din start anumite categorii de personal n-au fost considerati "egalii" altora, dovedind, desi nu era nevoie, ca in toate societatile, unii sunt mai egali decat..altii. Texan, deci nu mai bun, dar diferit de alti... americani. Lyndon B Johnson a implementat rapid Legea Drepturilor Civile si o panoplie intreaga de noi programe sociale - Medicare, Medicaid, Medical, Bonuri de masa - Food Stamps, functionale pana in timpurile prezente. Tot sub administratia Johnson s-au creat o serie de agentii federale, ca Departament of Housing and Urban Development, Departament of Transportation si o serie intreaga de proiecte sociale federale. La ora actuala, programul "War on Poverty" a depasit suma de 1 trilion de dolari, depasind de 10 ori, suma cheltuita initial in anul 1964, pentru eradicarea acestui neplacut flagel! Oricum, in ultimii 50 de ani, din 1964, dupa calculele expertilor, lupta impotriva saraciei a costat peste 20 trilioane de dolari. Nu trebuie sa fii nici Adam Smith, David Ricardo, John Maynard Keynes etc. sau alti pretinsi corifei ai geniului sa realizezi ca lupta impotriva saraciei nu s-a materializat decat in perpetuarea ei. Conform unor date provenite de la Census Bureau, in perioada 1959-1966, rata americanilor care traiau in saracie a scazut de la 22.4% la 14.7%, cea mai scazuta rata inregistrandu-se in timpul administratiei Nixon 11.1%. Sub curenta titanica si mesianica administratie, rata saraciei a ajuns la 15%, deci mai mare decat cea initiala, cand s-a demarat acest program!!! Jenantul situatiei este ca peste 60% din copiii proveniti din familii afro-americane si hispanice depind de ajutoare primite din partea guvernului, iar pe total, 43% din copiii Americii depind de programe destinate combaterii saraciei.
O alta problema sociala cu implicatii directe asupra standardelor de viata americane, o constituie problema familiei. Cand s-a lansat programul "War on Powerty", 93% din copiii americani erau nascuti in familii cu ambii parinti. In prezent 18% din copiii de rasa alba se nasc in familii cu un singur parinte. Acelasi indicator se cifreaza la 30% pentru copiii hispanici si 72% pentru copiii afro-americani. Nu este greu de presupus, ca din asemenea familii disfunctionale, sansa de a deveni "pensionar" al unei Inchisori Federale este ridicata; aceasta este si explicatia ca Statele Unite detin recordul mondial privind populatia aflata in inchisorile federale.
In prag de alegeri si din dorinta sincera de a mentine actualul status-quo, mesianicul personaj a dispus eliberarea a 36.000 de criminali periculosi. Va asigur ca drept recunostinta, aceasta masa amorfa va vota in totalitate cu partidul democrat. Cu alte cuvinte; totul are o tenta partinica in America! Deci, nu mai blamati pe altii: au invatat de aici. Pana si pretinsii oameni de presa, in proportie de 93% membrii ai partidului democrat, dau in exclusivitate stiri care glorifica politica partidului si a ... ... inegalabilei lui conduceri.
Cu tot regretul si respectul pe care-l am fata de presedindele Lyndon Baines Johnson - apropo, aveti in imagine casa in care s-a nascut si pe care am vizitat-o - desi apartin de un partid total opus ca ideologie si conduita, War On Poverty nu s-a concretizat in nimic, din contra, la data in care va scriu aceste randuri, peste 100 milioane de americani depind de o forma de ajutor social primit din partea guvernului federal. Stati linistiti, guvernul federal nu creeaza valori materiale, banii provin din taxele noastre. Sunt convins ca nu aceasta a fost intentia acestui program guvernamental.
Dar, cand vorbim de guvern, se adeveresc cele lasate umanitatii de "creierul" H.L.Menken: "Guvernul este cel mai mare insucces al unui om civilizat. Niciodata nu a fost unul bun cu adevarat si pana cele care sunt foarte tolerabile sunt arbitrare, criminale, acaparatoare si neinteligente - Government is actually the worst failure of civilized man. There has never been a really good one, and even those that are most tolerable are arbitrary, criminal, grasping and unintelligent".
A.C.TON

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page