Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Din Lumea... lui Stanley Kramer (1128)

“Sine ira et studio - Fara ura si partinire”, Tacitus
Cu ani de zile in urma, v-am familiarizat cu un extras dintr-o scrisoare a lui Bejamin Franklin, datata 13 Noiembrie 1789, unul dintre parintii fondatori ai fostelor State Unite ale Americii, devenite intre timp Uniunea Statelor Socialiste Americane, adresata istoricului si publicistului francez Jean-Baptiste Leroy:  "In aceasta lume poti spune ca nimic nu este sigur, exceptand moartea si taxele - In this world nothing can be said to be certain, except death and taxes".
Ar fi nedrept si la ani-lumina departare de standardele mele, daca nu v-as reaminti ca Benjamin Franklin, netrecut pe la Harvard, Yale sau Priceton, sau multe alte inexistente faimoase Universitati, create pentru un grup restrans de... simpatizanti in ultrasofisticatele laboratoare, capabile sa-ti execute la comanda nu numai certificate de nastere, dar si diplome universitare pana la nivel de PhD, curriculum vitae care sa te propulseze pana la cele mai inalte pozitii din ierarhia mondiala. A fost alaturi de John Adams si Thomas Jefferson, coautor al Declaratiei de Independenta, fondator al Universitatii din Pennsylvania si a primei biblioteci publice din coloniile engleze din America de Nord. Diplomat de prima marime a negociat Tratatul de Pace cu Marea Britanie (1783) si a avut o contributie capitala in negocierea Tratatului de la Versailles (1778) dintre insurgenti si Franta.
Din nefericire, in ciuda acestei "carti de vizita" impresionante si desi contemporan cu Thomas Paine, nu a putut anticipa, ca acesta, faptul ca "domeniul politic a fost intotdeauna monopolizat de cei mai mari ignoranti si cei mai mari sarlatani ai umanitatii - The trade of governing has always been monopolized by the most ignorant and the most rascally individuals of mankind". - 10 Ianuarie, 1776, "Common Sense - Bunul Simt". La fel, neavand virtutile lui Nostradamus, Vanga, Mama Omida si multi alti pretinsi corifei ai genului, nu a putut anticipa ce ne-a asteptat din acea zi fatidica de 20 Ianuarie, 2009, zi in care USSA a luat o turnura similara - cu a avionului Malayezian MH 370 - 8 Martie, 2014.
 Daca, prin absurd - desi in ceea ce ma priveste, am dubii indreptatite, ca mai exista si un 20 Ianuarie, 2017, va asigur ca vom regreta finalul bataliilor de la Plataea (479 B.C) Salamis ( 480 B.C) si Termopilae (480 B.C) cand desi, nu se admite in totalitate, Sparta, Spartanii lui Leonidas au salvat civilizatia Europei, permitand astfel lui Cristofor Columb si nu numai lui ca la 1492 sa descopere America, cu consecintele care se cunosc. Ganditi-va ce s-ar fi intamplat daca Xerxes, Regele Persiei ar fi iesit invingator in aceste batalii, redate magistral de Herodot (484 B.C- 425 B.C.), istoric grec, considerat parintele istoriei, in Historia, Capitolul VII. Astazi omenirea era impartita in Caliphate, condusa dupa Sharia Law, iar din Moscheele lumii s-ar fi auzit  celebra "Fansurna a lal qaum ul Kafein – Atotputernicule, da-ne victorie asupra infidelilor, sau Spartanii realizand ca nu pot invinge o armata de 260.000 de persani, s-ar fi predat.
Doar spre informarea dumneavoastra cand regele persan Xerxes a transmis Spartanilor ca sagetile lor vor obtura lumina Soarelui, Spartanul Dienekes i-a transmis ca atunci vor lupta la umbra - Then we will fight in the shade. Cand Xerxes a cerut Spartanilor sa le predea armamentul, raspunsul a venit prompt: vino si ia-l - come and take it. Ma bucur ca aceasta expresie Spartana, care reprezinta chintesenta unui curaj greu de egalat si al unui patriotism si sacrificiu suprem, s-a perpetuat de-a lungul istoriei, fiind regasita si pe alte teatre operationale si constituie, pana in zilele noastre, cel mai patriotard slogan - deviza americana. Astazi, cand titanica faptura, mesianicul personaj doreste sa incalce amendamentul II la Constitutia americana - dreptul de a purta arme, patriotii din organizatia Tea Party al carei membru cu onoare declar ca sunt, i-au dat raspunsul cuvenit: "come and take it". Zbuciumata istorie a Americii, cunoaste situatii similare, cand aceasta celebra expresie a fost folosita: in anul 1778, in plin Razboi de Independenta, trupele britanice, sub comanda colonelului Fuser, au incercuit trupele revolutionare americane, stationate la Fort Morris, statul Georgia si aflate sub comanda colonelului John McIntosh. La cererea britanica de a preda armele, revolutionarii americani si-au amintit de cuvintele Spartanului Leonidas si au raspuns britanicilor cu aceleasi cuvinte: come and take them! Acest american patriotic slogan, practic provenit din grecescul Molon Labe, s-a folosit  si in celebra Batalie de la Gonzales, Texas, dintre revolutionarii americani care doreau independenta Texasului, condusi de colonelul John Henry Moore si trupele mexicane, conduse de Francisco de Castaneda. Mult superioare numeric, mexicanii au cerut revolutionarilor texani sa-si predea armele! Raspunsul vi-l inchipuiti: vino si ia-le!!! Asta inseamna Sparta, asta inseamna atitudine Spartana, bazata pe cele mai inalte virtuti care ar trebui sa caracterizeze un individ, comunitate, natiune.
Din nefericire, cum nimic nu dainuie o vesnicie, Sparta a fost cucerita de romani in anul 146 B.C si distrusa definitiv de Vizigoti, la sfarsitul secolului al IV-lea, mai exact in anul 395 A.D.de trupele conduse de Alaric, cuceritorul de mai tarziu al Romei - anul 410 A.D. Jenantul situatiei este ca odata cu Sparta a disparut si Spiritul Spartan, care reprezinta chintesenta majora a tuturor virtutilor umane, virtuti pe cale de disparitie de pe acest mapamond in care eroi adorati de marea majoritate a populatiei se numesc Lady Gaga, surorile Kardashian, Jay Z si multe alte similaritati, provenite din mediocritatea planetei.
  In final, va las sa meditati la o cerebralitate emanata de geniul Albert Einstein: "Marile spirite intotdeauna au intampinat opozitii violente din partea mediocritatii, ultimii nu pot sa inteleaga cand cineva nu se aliniaza fara a se gandi la prejudecatile ereditare, ci in mod cinstit-onest si curajos isi foloseste inteligenta".
A.C.TON
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page