Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Romania la 150 de ani

Hai sa dam mana cu mana

Cei cu inima romana

Unirea Principatelor Romane de la 1859, primul pas spre crearea Statului Roman modern. La acest pas au contribuit atat evenimente din viata interna a Principatelor (Moldova si Tara Romaneasca), cat si circumstante externe. Pe plan intern, determinante au fost revolutiile romanesti de la 1848.

Prima revolutie a izbucnit in Moldova la 27 martie 1848, cand un grup de tineri nobili crescuti in ideile scolii ardelene si imbogatiti in doctrinele moderne ale scolilor occidentului, au lansat un program subtire in continut si sarac in idei, de aceea palpairea focului lor revolutionar a si fost lesne inabusit.

In esenta, prin programul lor cereau o guvernare constitutionala controlata de libertatea presei si sa sporeasca demnitatea nationala prin instituirea unei garzi civile. Ori este de retinut, ca abia se nascuse Regulamentul organic, de constitutie inca nefiind vorba.

Adoua revolutie si cea mai puternica, a fost cea a romanilor din Transilvania, care a avut ca punct de plecare marea adunare nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj la 15 mai 1848. Aceasta a trasat un program national mai cuprinzator, valabil si pentru romanii din afara Transilvaniei.

Cea de a treia revolutie, a fost cea din Tara Romaneasca, de la 9 iunie 1848, organizata de tineri nobili, dar de aceasta data sprijinita si de popor, evenimentele ei ducand la Proclamatia de la Islaz. Ca element specific a fost acela ca revolutia a fost indreptata si spre exterior, impotriva Rusiei si in interior impotriva Regulamentului Organic (un surogat de constitutie). Toate trei revolutii au fost inabusite, dar ecoul lor a creat o sensibila transferare a curentului national din Transilvania in Principatele dunarene. Multi tineri cu vederi si studii inaintate, fiind stanjeniti de impusul plafon maghiar, au trecut Carpatii producand o mare influenta pozitiva in scolile si presa din Principate.

Ca ecou al adunarii nationale de pe Campia Libertatii de la Blaj, un discipol al Scolii Ardelene, Andrei Muresanu, a compus primul imn national roman, intitulat Rasunet (devenit Desteapta-te Romane).

Circumstantele externe ale unirii Principatelor romane

Una a fost razboiul Crimeei, in care cinci puteri europene (Franta, Anglia, Germania, Sardinia-Italia si Austria) au sprijinit Turcia in razboiul cu Rusia, pentru a o bloca in inaintarea acesteia spre Constantinopol. Dupa infrangerea Rusiei, cele cinci puteri, la care s-au adaugat Turcia si Rusia (partile beligerante), s-au intrunit la Paris in 1856, unde au suprimat protectoratul Rusiei asupra Principatelor, preluand cele cinci puteri protectoratul colectiv, fara insa a inlatura suzeranitatea Turciei asupra celor doua Principate romane. Pentru trasarea organizarii viitoare a celor doua Principate, din vointa celor sapte puteri intrunite la Paris, a fost convocat in 1857, atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca, Divanul ad-hoc — un fel de adunare constituanta, compusa din reprezentantii nobilimii si ai clerului. Divanul din Tara Romaneasca a votat patru puncte:

-autonomia tarii

-unirea Principatelor sub un singur principe cu un singur guvern

-alegerea unui principe strain ai carui fii sa fie botezati in religia ortodoxa

-guvern constitutional reprezentativ.

In Moldova, pe langa aceste idei, au fost luate in discutie si probleme de reforme sociale. Dupa schitarea acestui program, cele doua Divanuri urmau sa aleaga doi principi pentru cele doua Principate.

Sfidand vointa celor sapte puteri, la 24 Ianuarie 1859, Divanurile ad-hoc au ales unul si acelasi principe, pe colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza.

La 22 mai 1859, intrunite din nou la Paris, cele sapte puteri au consfintit actul savarsit la 24 Ianuarie 1859. Domnia lui A.I. Cuza a inaugurat Statul Roman modern, prin unirea si a celor doua guverne si administratii intr-o singura Adunare nationala si un singur guvern, dand numele noului stat - ROMANIA.

Tot A. I. Cuza a promulgat mai multe legi civile si bisericesti, in sensul modernizarii Statului Roman, cum ar fi:

Legea agrara; Codicele civil, criminal si comercial; Legea procesuala; Legea pentru instructia publica si altele. Foarte importante ca efect social au fost votate stergerea pedepsei cu moartea si a muncii fortate si a fost decisa secularizarea averilor manastiresti grecesti.

Evenimentul Unirii de la 1859 a inspirat marelui poet Vasile Alecsandri, al doilea imn national - Hora Unirii, iar la 1881, cand Romania a devenit Regat, tot lui datorandu-i-se si al trelea imn - Imnul Regal.

In viata istorica a poporului roman au avut loc trei Uniri importante -1601, Mihai Viteazul a unit vremelnic Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, la 1859 s-au unit pentru totdeauna, Moldova cu Tara Romaneasca iar la 1918 tot vremelnic, s-a infaptuit Marea Unire -Transilvania, cele doua Principate si felia de Moldova de peste Prut, numita Basarabia, rupta din trupul Romaniei, de catre hulpavul vecin de la rasarit la 1812.

Ceea ce este vital in aceste momente, cand gandurile noastre se intorc in adancurile zbuciumatei istorii a poporului roman, este infaptuirea celei de a patra UNIRI, Unirea SPIRITUALA a tuturor sufletelor romanesti de pe toate meridianele lumii, intr-un singur TRUP, a carui inima sa bata la unison, cu aceeasi credinta, exprimand in aceeasi limba nemuritoarele noastre traditii si obiceiuri. Ca un exercitiu primar, acum la aniversarea a 150 de ani de la Unirea Principatelor Romane sa ne unim energiile fizice si spirituale, sarbatorind cu entuziasm si sfintenie, aceasta pagina de aur, din istoria mult insangerata a neamului romanesc.

Ion Anton, Los Angeles - California

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page