Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Viata bate filmul!


Atunci cand, la televiziunile si pe ecranele cinematografelor din Romania, urmaream "Moartea domnului Lazarescu", filmul lui Cristi Puiu, premiat la Cannes, avandu-l in rol principal pe regretatul Ion Fiscuteanu, s-au gasit printre noi semeni care, la fel ca si olteanul acela - dintr-un roman al lui Marin Preda -, care, vazand o girafa la Gradina Zoologica, exclama: "Asa ceva nu exista!". Elementul socant, coborand parca din perioada neorealismului italian, arunca, pe alocuri, un subtire val al indoielii asupra veridicitatii, unii punand, oarecum, sub semnul indoielii realul din viata romanului de fiecare zi. Realul acela gri, asezat in zona ambigua a iesirii din comun! Daca nu am fi fost, la sfarsitul saptamanii trecute, martorii unor scene decupate parca din filmul "Moartea domnului Lazarescu", am fi fost tentati sa aruncam acele imagini in uitare, pentru a se estompa definitiv in memoria trairilor noastre zilnice. Deoarece "si uitarea-i scrisa-n legile-omenesti”.

Cele intamplate joi si vineri la Spitalul de Primiri - Urgente din Slatina (Olt) ai senzatia ca vin dintr-o alta existenta, din trairile unui cosmar. Un om, un taran de 62 de ani, dintr-un sat, galben ca ceara, care n-a mai mancat - cum declara el - de trei zile, este adus cu dureri abdominale de nesuportat. Un taran, un om care nu are de unde da spaga, care nu are rude sus-puse, nici de mana a saptea macar, nici alte "pile", ajunge cu Ambulanta la spital. Din acest moment incepe calvarul. Totul se deruleaza precipitat, secventa cu secventa, spre sfarsitul suferintelor lui. Spre moartea lui. Inimoasa asistenta Mihaela Ionita, despre care ministrul Bazac spune ca "s-a purtat exemplar" - iata ca exista asemenea oameni, care confirma ca "omul bun se vede si dupa infatisare", dovedind ca-i mai folositor, uneori, "decat un pod de piatra!" -, bate pe la toate usile spitalului tragand targa dupa ea, targa pe care se afla suferinta care nu-i impresiona pe medicii din jur, confirmand cuvintele scriitorului-medic Anton Pavlovici Cehov: "Indiferenta-i paralizia sufletului!". Vreme de patru ore este purtat nefericitul om de colo-colo, intre sectiile de "Interne" si "Boli cronice". Timp de patru ore, schimbat dintr-un scaun cu rotile pe o targa, omul este purtat pe la toate usile. "Nu are asigurare!" - ii urla asistentei in urechi unul dintre medici. Adica, daca n-ai asigurare, n-ai decat: poti sa mori! Unul dintre nepasatori devine cinic de-a dreptul: "Nu-i urgenta medicala!". Mai altfel spus, "Nu-i treaba mea!". Cutremurator! In tot acest timp, asteptandu-si sfarsitul, nefericitul taran se plange in fata si in auzul tuturor: "Bai, mor!". S-a facut rost si de hartia nenorocita. Omul avea asigurare! Calvarul este luat de la inceput: aceleasi batai pe la toate usile, aceeasi lipsa de omenie! In cele patru ore nu i se face niciun fel de investigatie pacientului cu probleme medicale clare, ajuns in postura unei mingi de ping-pong. Precizare: era o zi fara aglomeratie! Zadarnic se zbate asistenta ramasa patru ore langa bolnav! Zadarnic se roaga de toti si se plange in stanga si in dreapta, sa se faca ceva pentru salvarea omului. Nimic! Peste tot se izbeste de zidul indiferentei! Continua sa vorbeasca cu sefii ei, tinand cu o mana telefonul mobil, cu cealalta tragand dupa ea targa cu bolnavul ale carui clipe sunt numarate. Omului nu i se ia sange macar, pentru analize. Nu i se face un control riguros, asa cum se impune in astfel de cazuri. Zadarnic repeta cel caruia i se apropia sfarsitul: "Mor!" Inutil intervine chiar si directorul spitalului: "Pune-i o perfuzie, ma, sa nu moara!". Raspunsul medicului de garda-i stupefiant: "Sa platesc eu din buzunar?" Ciudat mod de gandire! Dumnezeule! Trimis de la un medic la altul, purtat de la Ana la Caiafa, tratat cu o superficialitate condamnabila, omul se sfarseste sub ochii medicilor si ai celor prezenti. Nu are loc nici macar o incercare de resuscitare a lui. Parasit de noroc, moare fara diagnostic. Abia sambata, dupa efectuarea necropsiei, se stabileste si diagnosticul: "infarct miocardic acut". Cutremurator!

Astfel, omul fara noroc isi da sfarsitul, de toti neglijat, tocmai intr-o unitate spitaliceasca judeteana. Superficialitate? Cinism? Incalcarea flagranta a "Juramantului lui Hippocrate"? "Indolenta!" - conchide directorul spitalului. Cinicul medic de garda, Cornel Fulga, cel care intorcea spatele si fugea de presa, intrebat fiind: "Domnule doctor, de ce fugiti?", nu se dezminte: "Putea sa moara - sustine el -, si la venire, putea sa moara, si la o zi... Atata i-a fost scris lui, probabil!"

Deplasandu-se, imediat, la Spitalul din Slatina, insotit de subsecretarul de stat, dr. Raed Arafat, Ion Bazac, ministrul Sanatatii, intransigent cum il stim, cerandu-si scuze pentru pierderea unei vieti omenesti din neglijenta unor medici, convins ca, atunci cand "printre grau si malura creste", ca "acela care-i cruta pe vinovati ii vatama pe cei buni", a taiat in carne vie, lovind indolenta: "Nu voi mai accepta in spitale - declara presei - astfel de comportament!". "Termenul in care un pacient ajunge la urgenta, pentru indeplinirea procedurilor necesare, este de 10-15 minute! Un om a murit cu zile - spune dr. Raed Arafat. Pacientul a fost tratat fara inima! Neglijenta extrem de grava!".

Aflam ca unii dintre acei medici nu sunt la prima abatere. Unul dintre medicii de aici este acuzat, de un cadru medical din acelasi spital, ca "vine cu pistolul la el, sade in pijama in camera de garda si da consultatii din usa"! Altul, de la sectia neurologie, isi tine soacra de cinci ani intr-o rezerva a spitalului.

In urma unei analize a celor intamplate, ministrul Sanatatii a aplicat sapte sanctiuni cu destituire (pentru cinci medici si doua asistente). Legislatie exista, sustine ministrul, asa ca trebuie luate masuri conform legii, pana la indepartarea din sistem a celor vinovati!

Care a fost reactia unei doctorite? "Noi - spunea ea - ne vom adresa Justitiei! Asta i-a fost lui sfarsitul!".

Sa vezi si sa nu crezi! Totusi, ramane o intrebare: doar atat? Au fost destituiti cei vinovati! Asteptam - cu slabe nadejdi - reactia procuraturii! Numai atat sa coste viata unui om? Ciudate mai sunt caile sfidarii! Cu toate ca ministrul Bazac afirma, cu tarie, ca viata unui om care moare plimbat intre doua spitale si trei sectii, fara sa fie bagat in seama, nu face doar 10% din salariu - cu cat au fost, sanctionati unii inainte de acest caz grav! -, medicii de acolo si din tara s-au impartit in doua tabere, in functie de simpatii si antipatii. Ciudata este, mai ales, atitudinea Colegiului Medicilor, avandu-l in frunte pe Vasile Asarastoae (ti se rupe limba numai pronuntandu-i numele!), care, printr-o nefericita comparatie, considera ca ancheta (cu "reflectoare in ochi"!) s-ar fi facut dupa "modelul KGB" si cel "nazist", si-i apara pe impricinati, in ideea acoperirii colegiale a idioteniei lor. I se alatura si un lider sindical (nici nu se putea altfel!) care acuza "deciziile pripite". Facand o grava confuzie intre solidaritatea de breasla si solidaritatea de gasca, in stare sa-l aplaude pana si pe doctorul Ciomu, presedintele Colegiului Medicilor abandoneaza necesara obiectivitate, de dragul polemicii si al apararii onoarei halatelor albe. Sa domine, oare, spiritul de solidaritate (sa nu spunem de gasca!), cand a fost curmata viata unui om? Atunci chiar ca are dreptate romanul care exclama: "Numai bolnav sa nu fii pe patul unui spital din Romania!". Nu era, oare, cazul ca presedintele Colegiului Medicilor sa se intrebe, mai degraba, daca s-a facut totul pentru salvarea vietii unui om? Nu exista aici acea "culpa medicala"? Apoi, l-am mai intreba: au fost respectate procedurile medicale necesare in astfel de cazuri? Cati au fost medicii din Romania, carora, pana acum, li s-a ridicat dreptul de a-si mai exercita meseria? Ii spunem noi: 1! S-a spus de atatea ori ca medicii sunt slab platiti. Dr. Raed Arafat spune ca salariul celor impricinati se situeaza intre 35-45 de milioane de lei (vechi) pe luna, iar Cornel Fulga, medicul de garda fara remuscari, are venituri lunare de 102 milioane! Cata sfidare! Cata nesimtire! Cata lipsa de rusine!

Cele mai sus-amintite s-au intamplat intr-o unitate spitaliceasca, nu pe o strada oarecare dintr-o localitate a Romaniei, nu in Gara de Nord. Iar in cazul de fata nu era vorba despre o simpla taietura la un deget, ci despre un caz foarte grav. Chiar si in strada sau in gara, daca s-ar intampla sa i se faca rau unui om, sar trecatorii, intervin cei din jur! Gestul medicilor care l-au lasat pe un om, pe un semen de-al nostru, sa moara, este vecin cu crima. Din pacate, s-a mai adeverit o data, daca mai era nevoie, ca exista medici, precum si dr. Fulga (care-i la a treia abatere!), care nu au ce cauta in aceasta nobila meserie, plina de responsabilitati. Ca si in alte multe domenii, unii au ajuns medici plecand cu totul de la alte criterii. O spun chiar mari personalitati ale medicinii romanesti! Or, doua dintre criteriile de baza ar fi competenta si profesionalismul dublate de omenie si pasiune. Cei care nu au ce cauta aici, care, iata, sunt un pericol pentru pacienti, trebuie indepartati. Numai ca aceasta stare actuala din Sanatate se va perpetua atata timp cat promovarile in functii se fac pe criterii de partid, pe culoarea carnetului dovedind o apartenenta la o grupare politica, nu pe acel sfant criteriu al competentei. Cam greu vor putea fi concepute schimbarea si reforma necesare in Sanatatea romaneasca! "Pestele - spune romanul - de la cap se impute"! Povara aceasta ii va apasa inca multi ani pe aceia care doresc "o Romanie reala, nu o democratie mimata"! In fata indiferentei, a condamnabilei atitudini cinice, negative, fata de viata unui om, cei in cauza cauta "explicatii" si "motivatii", aratand acum cu degetul unul spre celalalt, aruncand pisica moarta in ograda celuilalt. Cei in cauza ameninta ca se vor adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), pentru ca li s-au incalcat drepturile. Dar dreptul la viata al omului care a murit, din cauza lor, nu a fost incalcat? Revoltati, romanii tot mai multi stiu, sunt convinsi, ca azi, in tara asta de smecheri, numai bolnav sa nu fii, atata timp cat esti la mana lor si se moare cu zile. Aceasta-i fata sistemului medical romanesc?

Pana vineri si sambata, ajuns la anii mei, eram tentat sa cred ca filmul "Moartea domnului Lazarescu" este o fictiune. Moartea se repeta. Moartea absurda devine, iata, o realitate in Romania!

P.S. 1. Aflam ca o echipa de control din partea Ministerului Sanatatii se va deplasa la Spitalul din Slatina, pentru a investiga si alte cazuri. Fisa de examinare a pacientului a fost falsificata. Grav. Foarte grav!

2. De 45 de ani ziarist, cu condeiul in slujba adevarului, n-am sa cad in greseala de a-i vari pe toti medicii in aceeasi oala. Am toata stima pentru foarte multi medici mureseni, excelenti profesionisti, competenti, care isi fac cu pasiune meseria! Sa-i respectam!

LAZAR LADARIU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page