Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Credinta in Dumnezeu Atotputernic va face sa triumfe lumea in aceste vremuri?

Am asistat cu totii la investitura istorica a celui de al 44-lea Presedinte al Statelor Unite si primul care sa reprezinte comunitatea afro-americana - Barack Hussein Obama. O lume intreaga a privit, unii cu lacrimi in ochi, cel putin cei care au visat acest moment istoric, altii cu sentimentul asistarii la scrierea istoriei, ceremonialul impetuos si unic derulat in fata intregii lumi de departamentul de Protocol al Statelor Unite.

Am admirat si noi si am luat notite. Pixul a inceput sa imi tremure insa cand Pastorul Rick Warren a invocat puterea divina, intr-o ceremonie oficiala. Duhul Sfant era chemat sa se coboare asupra actualului presedinte al celui mai important stat democratic din lume, si sa ii dea putere si intelepciune sa duca natiunea americana acolo unde ii este locul. Un preot la un asemenea moment? Da. Si nu a fost unicul moment de acest gen. Pixul a continuat sa noteze cuvintele pline de semnificatie ale Pastorului: "spiritele tuturor oamenilor de culoare care s-au luptat pentru libertate, egalitate si dreptate sa se coboare asupra lui Obama si sa ii dea modestia, blandetea, bunatatea sa conduca asa cum se cuvine natiunea americana"… Apoi au rostit cu totii Tatal Nostru. Nu numai ca eram socata insa eram de-a dreptul emotionata. Nu stiam ca asemenea momente fac parte dintr-un ceremonial de investitura. Sa fie asta oare un inceput al schimbarii lumii pe care cu totii il asteptam? Sigur natiunea americana nu este in totalitatea ei crestina insa mesajul a fost unul desprins din invataturile sfinte.

Mai trec cateva minute si este invitat la microfon si un preot catolic, sa rosteasca un cuvant. Aceleasi emotii, aceleasi cuvinte cu har: invocarea Bunului Dumnezeu si bunatatea sa sa se aplece asupra natiunii americane. Se termina ceremonia si intreg alaiul participa la dineul de la Capitoliu. Soc, si am sa ma explic de ce, si acolo: dineul nu incepe inainte sa se rosteasca o Binecuvantare de inceput de masa.

Umili, cu capul plecat, toti politicienii prezenti asculta cuvintele rostite de un pastor.

Pixul a mai incetat sa scrie dar mintea a continuat sirul emotiilor provocate de aceste imagini: de ce noua (in Romania n.r.) ne e rusine sa incepem orice manifestare publica cu momente de rugaciune? De ce noua ne este jena cu aceste simboluri?

Cuvintele lui Obama imi suna in urechi: "patriotismul nostru este o virtute nu o slabiciune".

Rationamentul ma duce la opiniile public exprimate de unii si de altii ca a fi patriot este egal cu a fi retrograd… Oare? Grigore Vieru a fost in primul rand iubit pentru ca a fost considerat un adevarat patriot si apoi abia un mare poet dar care s-a luptat cu penita impotriva cotropitorilor de neam…

De ce oare organizatiile si institutiile, persoanele si politicienii care aleg sa tina la simbolurile nationale, ca o virtute, nu ca un pacat, care se inchina sau doresc ca un preot sa le binecuvanteze lucrurile si lucrarile, trebuie sa se simta jenati si mai ales sa fie etichetati ca fiind nationalisti?….

De ce ?

Mi-am adus apoi aminte ca simbolistica americana este lege. In protocolul lor institutional este stipulat foarte clar si cu litera de lege cine si cand are voie sa utilizeze insemnele nationale si mai ales cum.

Am facut legatura atunci cu lipsa de drapele romanesti din institutiile publice din Harghita si Covasna, cu semnalele de terfelire a insemnelor nationale la noi, cu rusinea intonarii imnului la diferite manifestari publice, in toate colturile tarii, cu prigoana crestina din scoli pentru a ne determina sa renuntam la religie, manifestari care ar trebui sa ne puna pe ganduri si sa ne inroseasca obrazul de rusine.

Ce vremuri traieste Romania?

Daca cea mai mare putere mondiala alege sa considere patriotismul si credinta ca pe virtuti si nu pacate, noua de ce ne e rusine?

(Daniela Soros, Romanian Global News)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page