Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Prietenul meu - Grigore Vieru

Printre numerosii prieteni, pe care ii am in Basarabia, cu Grigore Vieru am avut o comunicare aparte. Poate si din considerentul ca atunci cand i-am citit poezia, am simtit un puternic sentiment patriotic, o legatura organica intre idealurile noastre, deoarece pasind pe pamant basarabean si avand pe Grigore Vieru deschizator de drumuri aveam sentimentul ca inpreuna vom reusi. El cu poezia si publicistica, eu cu diverse actiuni de pastrare si cultivare a valorilor romanesti. De fiecare data, cand veneam in tara, simteam nevoia sa ne vedem, sa vorbim, aveam multe sa ne spunem.

In anul 2008 am ajuns in tara cu putin inainte de sfarsitul lunii mai, cand, surpriza cea mare, am fost invitat de prietenii basarabeni, Rodica Capatici si amicul ei, Iurie Rosca la un concert in cinstea marelui compozitor transnistrian, Eugen Doga, la Ateneul Roman. Printre personalitatile intalnite acolo a fost si Grigore Vieru, care s-a bucurat ca un copil, amintindu-si de timpul petrecut nu de mult la Los Angeles, impreuna cu Anton Ion, Mircea Popescu, Anatol Razmerita, Pr. Constantin Alecse, Rusu Nicolae s.a. Era bolnav si se pregatea ca zilele urmatoare sa fie internat la Fundeni. Ne-am despartit cu ochii umezi, promitandu-ne ca ne vom suna dupa un interval de-o saptamana, presupunand ca el va iesi din spital, eu intorcandu-ma din Ucraina, de la Hagi-Curda. Din Ucraina via Chisinau m-am intors la timp, pentru ca a doua zi sa fiu sunat de Vieru. Locuia undeva, pe langa Cimitirul Belu, am ajuns la el chiar in aceeasi zi. Statea singur intr-un apartament al fiului sau, singur-singurel, el si Dumnezeu, palid si tras la fata, dar in acelas timp cald si jovial, atent la vorbe, sa nu jigneasca pe nimeni parca. L-am invitat la o plimbare, locuia la primul etaj si-ncet, incet proptindu-se de bratul meu, cu mare atentie am ajuns in strada, era foarte firav si glasul deabia i se facea auzit. Ne-am oprit pentru a cumpara ceva de-ale gurii si ne-am apropiat de casa, promitandu-i ca a doua zi il voi vizita din nou. Surorile Olga si Caterina Manzat, eleve la Liceul Economic din Soseaua Viilor, originare din Transnistria au fost pentru domnul Vieru inger salvator, ele s-au ocupat zilnic in acea perioada de viata a marelui poet: curatenie, mancare, restaurant, plimbari prin Cismigiu. Se mai intremase nitel, fete tinere, frumoase, plimbari zilnice, asa ca intr-o seara am iesit cu totii la restaurant. A fost o seara de neuitat la restaurantul debarcader din Cismigiu. Grigore Vieru a fost de o tandrete si jovialitate deosebita, mereu se minuna de frumoasa limba romaneasca vorbita de cele doua transnistrience. "Transnistria, lacrima mea", il durea faptul, ca rusii stau acolo in continuare cu atata armament si nu renunta nici in ruptul capului la acel teritoriu izolat. Nu vor uita acea seara nici prietenii Mihai Stan, Rodica Capatici si prietenul ei, Iurie Rosca prezenti cu noi la aceeasi masa.

Ultima data am vorbit cu poetul la inceputul lunii noiembrie: eu in Los Angeles si el in Chisinau, acum doua luni parca, cand, surpriza: am dat si peste domnul Ion Anton prezent intamplator in casa marelui poet, ne-am amintit de timpuri trecute si-am ras zdravan impreuna.

Faptul ca il cunosteam pe Grigore Vieru, si faptul ca locuia in Basarabia, ma facea sa cred ca le vom reusi pe toate. Acum, cand a trecut in eternitate, probabil ca nu numai eu am realizat cat curaj a putut avea, acest firav poet si mare roman, care sunt sigur ca ne va veghea de-acolo de sus. Este important sa-i deschizi cartile ca imediat sa fii patruns de patriotismul lui molipsitor, dragostea de valorile supreme precum patria, limba romana, credinta in Dumnezeu. Vieru ramane un reper nu numai pentru basarabeni, dar pentru toti romanii. Am pierdut un sfant in viata, un om deosebit, iar pentru linistea lui va trebui sa-i urmam calea de dragoste necontenita fata de tot ce este romanesc.

Neculai Popa,

Los Angeles, California

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page