Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Adio, Cel mai iubit dintre poetii Basarabiei

20 ianuarie 2009, zi de doliu national pentru intreaga romanitate din Basarabia! Cel mai iubit dintre poeti, Grigore Vieru, este petrecut in ultimul drum, de mii de oameni. Scuarul si sala Operei Nationale din Chisinau s-a transformat intr-o mare de lume, care nu mai contenea sa vina pentru a-si lua ramas bun de la cel care le-a fost un reper in ceea ce inseamna libertate, demnitate, credinta si valoare. La capataiul poetului plangea vioara lui Nicolae Botgros…

"Sufletul ranit moare marginit", scria Grigore Vieru. Sufletul lui era ranit inca de cand a vazut sarma ghimpata pe Prut, care despartea satul natal Pererita de fratii romani din tara. "Daca unii doresc sa ajunga in Cosmos, eu vreau sa ajung in Romania". Acest vis al poetului a devenit realitate abia in 1989, dar nu in totalitate, pentru ca Grigore Vieru isi dorea de fapt, sa ajunga intr-o Romanie reintregita. "-Pui golasi, cum stati in cuiburi, fara plapumioare? -Ne-nvelim cu ale Mamei calde aripioare!-Dar cand mama nu-i acasa?..." O poezie pe care o cunoaste aproape fiecare copil din Basarabia. Acum, odata cu disparitia fizica a Poetului ma intreb: oare cat vom mai sta in cuiburi fara plapumioare? Dar in cate poezii si cantece se roaga Vieru pentru aceasta palma de pamant vitregita? Vom avea oare curajul sa-i ducem Crucea Poetului National mai departe? Aceste intrebari le-am citit pe fetele si in lacrimile oamenilor, semn ca nu-i totul pierdut.

Poetul ca trandafirul, asa cum il numeste scriitorul Andrei Strambeanu, a iubit florile si oamenii i-au adus flori, a iubit oamenii, si oamenii au venit din toate colturile lumii, pentru ca el va ramane poetul tuturor romanilor, asa, precum Eminescu pe care l-a iubit si venerat atat de mult!" "Sunt doar o lacrima pe obrazul lui Eminescu". A facut chiar si un Legamant, or cum altfel mai putem explica faptul ca moartea sa a coincis cu Ziua Poetului Nepereche? "Stiu, candva la miez de noapte, ori la rasarit de soare, stinge-mi-s-or ochii mie, tot deasupra cartii sale…"

I-au deplans disparitia si bunii prieteni romani din Los Angeles. In noaptea de 18 ianuarie, corpul neinsufletit al poetului a fost adus la Biserica "Sfanta Teodora de la Sihla". Toata noaptea, oamenii au venit in continuu sa se roage si sa aprinda lumanari.Coroane de flori inconjurau sicriul poetului, iar pe una dintre ele citim: "Sincere condoleante din partea Consiliului Mondial Roman din SUA. Fie-ti tarana usoara! Roaga-te pentru noi. Lumina lina". Alaturi de Valentina si Victoria Mariana Iuga, Liliana si Mirela Panfilov s-a alaturat si Constantin Chirila de la Iasi, care a venit de cum a auzit trista veste. Indurerat se gandeste si la Nicu Popa si la alti amici ai poetului, care din cauza distantei n-au putut veni. "Cu sufletul sunt si ei aici si o sa le trimit poze, pentru a fi cat mai aproape de Grigore Vieru".

Ultimul drum al poetului, pana la Cimitirul Central, a fost presarat cu flori. L-au petrecut mic si mare, tineri si varstnici. "Nu am, moarte, cu tine nimic. Tu macar nici mama n-ai…"

Dupa cum era si firesc, la funeralii, a venit si o delegatie din Romania: Adrian Paunescu, Irina Loghin, dar si oficialitati. Ministrul Culturii, Theodor Paleologu, a citit mesajul Presedintelui Traian Basescu, care i-a decernat post-mortem lui Grigore Vieru, Steaua Romaniei, in grad de Mare Cruce. Rand pe rand, academicienii Mihai Cimpoi, Gheorghe Duca, Eugen Doga etc., rostesc mesaje de adio. "In aceasta limba, toata lumea plange…" Parintele Ioan Ciuntu impreuna cu Petru Buburuz si un sobor de preoti din Romania incep rugaciunea. "Bate un clopot, trist mai bate un clopot peste Basarabia…". Grigore Vieru este inhumat alaturi de prietenii sai, Ion Vatamanu si Doina si Ion Aldea Teodorovici, martiri ai neamului, care i-au fost atat de aproape si i-au cantat versurile poetului, trezindu-i pe basarabeni din "somnul cel de moarte". Cu totii i-au cantat pentru ultima oara poetului Imnul Romaniei "Desteapta-te, Romane!", un alt vis neimplinit al poetului, imn pe care si l-a dorit sa fie al tuturor romanilor.

Un prim omagiu Poetului, dupa inaltarea sa la ceruri, i-au adus artistii plastici. "In memoriam Grigore Vieru", expozitie care a inclus cele mai reprezentative opere inspirate din creatia viereana. "Mama", "Acasa", "Legamant", "Iarta-ma!", "In limba ta" sunt doar cateva dintre tablourile care definesc atat de bine poezia sa. Inca sugrumata de durere, sotia Poetului, Raisa Vieru, a spus ca nu stie daca isi va reveni vreodata, dar le multumeste sincer tuturor celor care isi aduc contributia, pentru a invesnici numele poetului. N-a uitat nici de prietenii poetului din Los Angeles, care pe tot parcursul acestor zile i-au fost aproape si au sustinut-o chiar daca sunt atat de departe.

Despre dragul poet Grigore Vieru as putea scrie si vorbi la nesfarsit! Cartile lui stau la loc de cinste in casa noastra. El a devenit istorie, iar eu, si fiul meu i-am fost contemporani. Anul trecut, de ziua poetului, la 14 februarie, am avut fericita ocazie sa merg la el acasa, pentru un interviu. A fost o discutie calda ca sufletul poetului. Tristetea de pe chip era cauzata de boala, mai suferise un atac de cord. Pana la urma, inima sa n-a rezistat atacurilor unor facatori modernisti, care i-au luat cartile cu mainile murdare. La finalul acelei discutii a spus asa: "Mi-as dori foarte mult ca lumea sa se opreasca din aceasta nebunie, sa se iubeasca mai mult, sa nu se urasca si sa aiba grija de natura. Mi-e teama, ca intr-o zi, oamenii se vor catara si pe stele, ca sa faca stricaciuni si acolo".

22 ianuarie 2009,

Zina Cerchez, Chisinau

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page